Mateus 9
Cavineña NT (CAV_WBT) vs NTLH
1 Jadya juatsutu Jesús nubicuare cuaba ebariju, bei yueque macare carequeti ishu, tuja epuju judiru ishu. Judirucuaretu Capernaumju, tuque aniqui epuju.
1 Jesus entrou num barco, voltou para o lado oeste do lago e chegou à sua cidade .
2 Tsunuda juatsu ama cuitadyatu ecuita cuanara dujucuare ecuita ajebaecuaque tuaqueja. Tumeque ecuitatu jaracuare ujejeda cuanaque huesa ishuju. Ujejedaque dujuqui cuanara Jesúsra ajebaecuaque eajeshauque ejeneyaque adebatsu tujatu jadya ajebaecuaque acuare: —Cacasaticue, tata. Micue jucha cuana tu amena eapupasha, —jadyatu Jesúsra acuare ajebaecuaque.
2 Então algumas pessoas trouxeram um paralítico deitado numa cama. Jesus viu que eles tinham fé e disse ao paralítico:
3 Jadya juyajutu cacuatsashati bahuityaqui tuhua jucuare cuanara jadya inime tupucuare: —Riyaqueri Yusu tsehue beta tupu cabatiya. Yusu tujatu ijillahuanaya. Ni ejeradya jutidyatu jucha cuana eapupashau, Yusura peadya camadya, —jadya tunajatu inime tupubarecuare.
3 Aí alguns mestres da Lei começaram a pensar: — Este homem está
4 Jesústu bahuedya jucuare tunara eje bucha inime tupuyaque. —¿Eje bucha juatsu tuque micuana jadya inime tupuya: “Yusu tujatu ijillahuanaya” jadya? Jida ama tuque micuana inime tupuya.
4 Porém Jesus sabia o que eles estavam pensando e disse:
5 Era ni aje baecuaque eau: “Micue jucha cuana tu eapupasha” jadya, eadebau ama tuque micuana ecue casa aniyaque, eapupasha, apupashama jadique ejitaju ama tibu. Era ni eau: “Netitsuracue. Ajecue”, tumeque ura cuitadya tuque micuana eadebau ecue casa aniyaque, ajebaecuaque juneniyaju baya tibu.
5 O que é mais fácil dizer ao paralítico: “Os seus pecados estão perdoados” ou “Levante-se e ande”?
6 Tuque juneniya baatsu micuana bahue juya ecue tumebaedya riyaque yahuaju jucha cuana apupasha ishu casa aniyaque, —jadya tujatu ecana acuare. Tumetu Jesúsra acuare ajebaecuaque: —Netitsuracue. Piruricue micue jara ishuque. Dirucue micue etareju, —jadya tujatu acuare.
6 Pois vou mostrar a vocês que eu, o Então disse ao paralítico:
7 Jadya ahuaju cuitatu ecuita netitsuratsu tuja etareju dirucuare.
7 O homem se levantou e foi para casa.
8 Ecuita jetiama capetatiya cuanaquetu jadya baatsu anajacatacuare. Pureama tuna Yusu acuare. —¡Dyaque jida, casada taa Yusu! Riyaque ecuita Jesús tujatu tyahua casa ujejeda cuanaque chachane ishu, tumebaedya jucha cuana apupasha ishu, —jadya tunajatu acuare.
8 Quando o povo viu isso, ficou com medo e louvou a Deus por dar esse poder a seres humanos.
9 Ecuita ajebaecuaque ajeshatsutu Jesús dirucuare tuhuaque. Diruyara tura ique badirucuare Roma juque enaruquija ishu chipiru tsuje bacayaque juaniyaju. Ique Mateo bacani. Ique enaruquija ishu chipiru tsuje baca puji jucuare. Tuhuadya tura isaracuare: —Eatsehue junenicue, —jadya Jesúsra acuare. Jadya ahuaju netitsuratsu Jesús tsehue junenitibunecuare.
9 Jesus saiu dali e, no caminho, viu um cobrador de impostos, chamado Mateus, sentado no lugar onde os impostos eram pagos. Jesus lhe disse: Mateus se levantou e foi com ele.
10 Ejetsunue juatsu amatu Jesús ecue etareju araaraapunacuare tura mepehua cuana tsehue. Tuhuatu jucuaredya enaruquija ishu chipiru tsuje bacaqui cuanaque, umae bijidamadurataya cuanaque jadya. Dutya ecuana mesaju Jesús tsehue araaracuare.
10 Mais tarde, enquanto Jesus estava jantando na casa de Mateus, muitos cobradores de impostos e outras pessoas de má fama chegaram e sentaram-se à mesa com Jesus e os seus discípulos.
11 Tume ecuana fariseo cuanara bacuare. Baatsu tunajatu acuare tura icuene mepehua cuanaque: —Riyaque ecuita cuana ri bijidamadurataya cuanaque. Micuana Bahuityaquiquetu araarataqui ama enaruquija ishu chipiru tsuje sitaqui cuana tsehue, tumebaedya peya jucha arida cuana tsehue, —jadya tunajatu ecana acuare.
11 Alguns fariseus viram isso e perguntaram aos discípulos: — Por que é que o mestre de vocês come com os cobradores de impostos e com outras pessoas de má fama?
12 Jesúsra tuna quisaratiyaju bacacuare. —Chacha cuanaratu sareya ama casamati puji. Ujejeda cuanara camadyatu sareya.
12 Jesus ouviu a pergunta e respondeu:
13 Jadya tu ehuene Yusuja quisarati: “Dyaque jida micuana quiyuhue batsati aqui amerecara aya, ique uu cuana iyetsu tyaishuque bucha ama”. Jida inime netupudirucue tume ehueneju, pana adeba aishu. Juchama bucha cabatiya cuanaque sarera ama jehua. Ique jehua jucha arida cabatiya cuanaque jiteque, tuna inime cacuaretisha ishu, —jadya tujatu ecana acuare.
13 Vão e procurem entender o que quer dizer este trecho das
14 Jadya juatsutu Juan Ecuita Cuana Utsaqui tsehue junenicuare cuanara Jesús jipeticuare. Jipetsu tunajatu bacaduracuare: —Ecuana ecuana arama quibeti bahue, Yusu muiyaque cabamereti ishu. Tumebaedyatu fariseo cuana jadidya juya. Mira mepehua cuanaque bacue arama quibeti baecua. ¿Eje bucha juatsu? —jadya tunajatu Jesús acuare.
14 Então os discípulos de João Batista chegaram perto de Jesus e perguntaram: — Por que é que nós e os
15 Jesúsra tuna quemitsacuare: —Caquemitiyaju cuaishu ecueja cuanaque tuna peya inime juya ama caquemitihuaque tuna tsehueju. Tuna quejaque dujutanahuaju piisi tuna arama quibetiya. Tumebaedyatu ecue cuanaque; ique cuanucahuaju piisidya tuna arama quibetiya.
15 Jesus respondeu:
16 “Ni ejeratu camisa siri sipiya eraca iyacua tsehue. Jadya ayaque juatsutu nacatatsu eraca iyacuaque dyurutanatsu camisa siri echajatanau. Chajatanayaque juatsutu camisa beru juhua bucha dyaque jidama ejuu.
16 — Ninguém usa um retalho de pano novo para remendar uma roupa velha; pois o remendo novo encolhe e rasga a roupa velha, aumentando o buraco.
17 Tumebaedyatu ishataqui ama tupari sasana ishuque sura siri cuitaju. Tupari sasanayaratu epututashau sura siri. Tumetu eaputau sura, tupari jadya. Jadya tibudyatu tupari sasana ishuque sura jida iyacuaju ishataqui. Tumetu jidadya juya. Aputaya ama tupari ni sura, —jadya tujatu ecana acuare. (Riyaque cuatsabiji tsehue tuna Jesúsra bahuityacuare. Eje bucha anitaqui amatu beru inime israelita cuanara bahuityacuare eque, iyacuaque tura cuitadya bahuityaya eque jadique.)
17 Ninguém põe vinho novo em
18 Jesús jadya quisaratiyajutu peadya ecuanaja huarajira jipeticuare. Jipetitsutu Jesúsja yacuaju nuyucuare. Isaracuare tuja tuque: —Nerecabacue ique. Ecue ebacujunatu iyacua cuitadya majuhua. Mira camadyatu enityatsuranucau. Mique ecue etareju cuaatsu mira jabatsu camadyatu chacha enetitsuranucau, —jadya tujatu Jesús acuare.
18 Enquanto Jesus estava falando ao povo, um chefe religioso chegou perto dele, ajoelhou-se e disse: — A minha filha morreu agora mesmo! Venha e ponha as mãos sobre ela para que viva de novo.
19 Jadya ahuajutu Jesús cuacuare tuatsehue. Ecuana dyadi Jesúsra mepehua cuanaque ecuana cuacuaredya tatse tsehue.
19 Então Jesus foi com ele, e os seus discípulos também foram.
20 Ecuana huarajija etareju cuaya tsunumeetu epunara Jesús etibene eque jipeticuare. Ujejedaquetu epuna jucuare. Peadya tunca beta earacana maratu amena nerecada, ujejeda jucuare. Ebacuatare tujatu jidama jucuare; ami tujatu jucuaredya jutidya. Jipetitsu tujatu jabacuare Jesúsja unaju ebebacuaju ehuejitaque.
20 Certa mulher, que fazia doze anos que estava com uma hemorragia, veio por trás de Jesus e tocou na barra da capa dele.
21 Tujatu inime jucuare: “Tura jutuyaque jabatsu chacha juya” jadya.
21 Pois ela pensava assim: “Se eu apenas tocar na capa dele, ficarei curada.”
22 Tibene bajiyu aatsutu Jesúsra bacuare epuna. Isaracuare tuja tuque: —Cacasaticue, mama. Chachami juhua, mira era chachaneyaque pana ejene ahua tibu, —jadya tujatu acuare. Tura jadya aya tsehuedyatu chacha jucuare.
22 Jesus virou, viu a mulher e disse: E naquele momento a mulher ficou curada.
23 Junaticuare ecuana huarajija etareju. Junatitsu tuque ecuana tuhua cuanaque sicacada juyaju bacanaticuare. Dudududu puji cuanara emajuque papati ishuque duduyaju ecuana bacanaticuare.
23 Depois Jesus foi para a casa do chefe religioso. Quando viu os que tocavam música fúnebre e viu a multidão numa confusão geral,
24 Jesusratu tuhua cuanaque acuare: —Necuinanacue rehuaque. Dyaque peya inimetu jutaqui ama. Tumeque ebacujuna piji tu majuma. Tahuiya jutidya tuque, —jadya tuna Jesúsra acuare. Jadya bacatsutu ecuita cuanara ijaribacuare, tunara yuneri cuitadya emaju bahua tibu. Ecanajetijacatu ebacujuna piji jucuare.
24 disse: Então começaram a caçoar dele.
25 Jesúsra tuna cuinanashacuare. Tuna cuinanashatsutu nubiticuare ebacujuna piji emajuque jarayaju. Emetucuju tujatu ebacujuna piji emajuque inanaticuare. Inayajutu ebacujuna piji chacha netitsuracuare.
25 Logo que a multidão saiu, Jesus entrou no quarto em que a menina estava, pegou-a pela mão, e ela se levantou.
26 Dutya tuque amaca aniya cuanaque tuna bahue jubarecuare Jesúsra emajuque chacha nityatsuranucahuaque.
26 E a notícia a respeito disso se espalhou por toda aquela região.
27 Jesús tuhuaque cuinanayajutu beta shuhuique ecatse tupujudya quiqueajecuare. —¡Jesús, miquemi Yusuja Emepeque, David eque ejuracanaque! ¡Nerecabacue taa yatse! —jadya tatsejatu quique eque acuare.
27 Jesus saiu daquele lugar, e no caminho dois cegos começaram a segui-lo, gritando: —
28 Etareju nubinatihuajutu shuhui ecatsera jipeticuare. Tatsera jipetihuaju tujatu ecatse bacaduracuare: —¿Ejeneyadya metse era ecapetishauque? —Jejee, Yatse Cuatsashaquique. Ejeneyadya tuque yatse mira jadya eauque, —jadya tatsejatu acuare.
28 Assim que Jesus entrou em casa, os cegos chegaram perto dele. Então ele perguntou: — Sim, senhor! Nós cremos! — responderam eles.
29 Jadya aatsu tatse Jesúsra yatucaju jabacuare. —Metsera era capetatishayaque ejeneya tibu, capetatiyadya metse, —jadya tatse Jesúsra acuare.
29 Jesus tocou nos olhos deles e disse:
30 Tura jadya aya tsehue cuitadya tatse jida capetaticuare. Jadya aatsu tatse Jesúsra cuatsashacuare tatse cacuejati ishu ama: —Necuejaume ni ejequedya jutidya metse eje bucha capetatie juhuaque, —jadya tujatu ecatse acuare.
30 E os olhos deles ficaram curados. Aí Jesus ordenou com severidade:
31 Tuhuaque cuinanatsu piji cuitadya tatsejatu cuatsabiji acuare dutya tumeque emajacaju Jesúsra tatse eje bucha ahuaque.
31 Porém eles foram embora e espalharam as notícias a respeito de Jesus por toda aquela região.
32 Tatse cuinanaquenayajutu ecuita cuanara becuare ujejedaque. Tumeque ecuitatu quisarati baecuaque jucuare; ijahuara jadya amereyaquetu jucuare.
32 Quando eles foram embora, algumas pessoas levaram a Jesus um homem que não podia falar porque estava dominado por um demônio.
33 Tumetu Jesusra quisarati baecuaque ijahua queja jacamerecuare. Jacamerehuajutu ecuita quisaratitibunecuare. Quisaratiya bacatsutu tuhua jucuare cuanaque anajacatacuare. —¡Bama rique ecuanaja riyaque yahua Israelju riyaque ecuita buchique! —jadya tuna jucuare.
33 Logo que o demônio foi expulso, o homem começou a falar. Todos ficaram admirados e afirmavam: — Nunca vimos em Israel uma coisa assim!
34 Jadya baatsutu fariseo cuanaja juticuare ama inimeju Jesúsra Yusuja casa tsehue jadya ayaque. —Satanás ijahua cuana cuatsashaquique tu tuatsehue. Jadya tibudya tujatu casa aniya ijahua cuana ijehuecuina ishu, —jadya tuna jucuare tuna camadya jutidya.
34 Mas os fariseus diziam: — O chefe dos demônios é quem dá a esse homem poder para expulsar demônios.
35 Jesústu junenicuare dutya epu cuanaju, tumebaedya japada epu achaacha cuanaju. Bahuityajacacuare ama tujatu ecana caradati ishuque etare cuanaju, epu tura cuajiya cuanaju jadya. Jidaque quisarati tujatu cuejacuare, Yusura eje bucha narue adadiyaque. Dutya ujeje tsehue ujejeda juya cuanaque tujatu chachane bahue jucuare.
35 Jesus andava visitando todas as cidades e povoados. Ele ensinava nas sinagogas , anunciava a boa notícia sobre o Reino e curava todo tipo de enfermidades e doenças graves das pessoas.
36 Bacuaretu ecuita jetiamaque. Nerecada, ecapeya inimeti jadya tujatu ecana bacuare. Uhuisha cuana aija naruquima juneniyaque bucha tujatu ecana bacuare.
36 Quando Jesus viu a multidão, ficou com muita pena daquela gente porque eles estavam aflitos e abandonados, como ovelhas sem pastor.
37 Jesúsra ecuana acuare: —Riyaque ecuita cuana ri trigo amena ejahuane buchique. Aniya jari tuna jetiama Yusuja quisarati bacama cuanaque. Eje uma ama tu quisarati tsapequi cuanaque. Nebacacue Yusu. Pacuadishatu jetiama ecue quisarati cueja ishu cuanaque. Tee metsera mere puji cuana trigo racara ecuadishau bucha, jadidyatu Yusura tuja cuanaque cuadishaya tuna tuaqueja catyatishamere ishu, —jadya ecuana Jesúsra cuejacuare.
37 Então disse aos discípulos:
38 — ausente —
38 Peçam ao dono da plantação que mande mais trabalhadores para fazerem a colheita.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.