Lucas 18
Cavineña NT (CAV_WBT) vs NTLH
1 Jesúsra tuna bahuityacuare cuatsabiji Yusu queja tunara bacayaque tyaya tupu bacabaca ishu.
1 Jesus contou a seguinte parábola , mostrando aos discípulos que deviam orar sempre e nunca desanimar:
2 —Anicuaretu epuju huaraji inime bajejequique. Jadique inime tujatu ijehuecuare ama: “Eratu aya ai acara ayaque. Eratu inime baya ama Yusura, ecuita cuanara jadya ecue ishu inime tupuyaque” jadya.
2 — Em certa cidade havia um juiz que não
3 Tumeque epuju nucadyatu anicuare eahuemajuque. Castere baecuatu jucuare huaraji queja cuau cuau juyaque. “Tsahuacue ique. Bajejecue riyaque inime ique jidama aqui juhua tsehue”, jadya tujatu ajacama acuare.
3 Nessa cidade morava uma viúva que sempre o procurava para pedir justiça, dizendo: “Ajude-me e julgue o meu caso contra o meu adversário!”
4 Tsunudatu huarajira tsahuacarama acuare. Epunaratu bacajacacuare ama. Amena chamacama huarajira inime tupucuare: “Mui baecua tuque ecue Yusu, ni ejequedya jutidya.
4 — Durante muito tempo o juiz não quis julgar o caso da viúva, mas afinal pensou assim: “É verdade que eu não temo a Deus e também não respeito ninguém.
5 Jadya ama bucha, patsahua tucue era, tuque eaqueja jejaca ishu. Jeujeudya jutidyari ejuu. Amena tuque bacacarama aya”, jadyatu huaraji jucuare. Jadya bajejetu huaraji jidama cuitara acuare inime, —jadya tuna Jesúsra acuare.
5 Porém, como esta viúva continua me aborrecendo, vou dar a sentença a favor dela. Se eu não fizer isso, ela não vai parar de vir me amolar até acabar comigo.”
6 Tuequedyatu Ecuana Cuatsashaquique Jesús jucuare: —Bacahua micuana huaraji jidamaque jucuareque cuatsabiji.
6 E o Senhor continuou:
7 Butsee tumeque huaraji jidamaratu tsahuacuare eahuemajuque tuaqueja cuau cuau jucuareque. Yusuratu tsahuayadya tuja cuanaque, huecada tupu meta tupu jadya tuaqueja bacabacaya cuanaque. ¿Quemitsa ishu tsunutaya bucha tuque micuana baya? ¡Aijama!
7 Será, então, que Deus não vai fazer justiça a favor do seu próprio povo, que grita por socorro dia e noite? Será que ele vai demorar para ajudá-lo?
8 Pusha amadya micuana cuejaya. Tuquetu tsunutaya ama tuja cuanaque tsahua ishu. ¿IQUE ECUITA junanucahuajutu riyaque yahuaju anibuque tunara bacayaque yuneri cuitadya Yusura tyayaque ejenequi cuanaque? —jadya tujatu ecana acuare.
8 Eu afirmo a vocês que ele julgará a favor do seu povo e fará isso bem depressa. Mas, quando o
9 Tuhuatu jucuare umae peya cuana bijidamaduraqui cuanaque, tuna dyaque jida bucha cabatiya cuanaque. Jesusratu cuejanucacuare riyaque cuatsabiji, tuna adebamere, huecasha jadya aishu.
9 Jesus também contou esta parábola para os que achavam que eram muito bons e desprezavam os outros:
10 —Anicuaretu beta ecuita ecatse. Peadyatu fariseo jucuare. Peya bacue enaruquija ishu chipiru tsuje bacaquique jucuare. Fariseojatu inime jucuare, peya cuana bucha ama tuque cuita camadya dyaque jidaque bucha. Cuacuare tatse Yusuja etareju Yusu tsehue quisaratira.
10 — Dois homens foram ao Templo para orar. Um era
11 Fariseotu netinaticuare ejitaju dutyaja peta ishu. Netinatitsutu Yusu tsehue quisaraticuare. “Yusu, yusurupai mique aya; mira ique peya cuana bucha dyaque jida tuyu iyahua. Ique chiri baecua ni ique jidama ni epuna metsequi tsehue eani. Yusurupai mique aya, yumeque enaruiquija ishu chipiru tsuje bacaquique jidamaque buchique ama ique.
11 O fariseu ficou de pé e orou sozinho, assim: “Ó Deus, eu te agradeço porque não sou avarento, nem desonesto, nem imoral como as outras pessoas. Agradeço-te também porque não sou como este cobrador de impostos.
12 Dutya badiju quimisacarucu huecaca arama quibeti bahue mique era muiyaque cabamereti ishu. Jetiama mique tyabahue ecue chipiru, ai ecue aniya cuanaque. Peadya tunca ecue aniyaque, mique peadya tyabahue micue ishu, —jadyatu fariseora Yusu acuare.
12 Jejuo duas vezes por semana e te dou a décima parte de tudo o que ganho.”
13 “Ecasumitiuque, enaruquija ishu chipiru tsuje bacaquique bacue juchaquidya jutidya cabaticuare. Ecuita cuanaja ijacaju amatu Yusu tsehue quisaraticuare. Bisutsu tujatu petacarama acuare ebarucue queja. Yacuatu camiriticuare tuja jucha aniyaque caadebatitsu. Jucuaretu: ‘Nerecabacue taa ique, Yusu. Ique jucha aridaque. Apupashacue ecue jucha cuana’ jadya tujatu Yusu acuare. Yusu tsehue quisarati jadya juatsu tatse dirucuare tatseja etareju. Jadya tatse jucuare.
13 — Mas o cobrador de impostos ficou de longe e nem levantava o rosto para o céu. Batia no peito e dizia: “Ó Deus, tem pena de mim, pois sou pecador!”
14 “Yusuratu apupashacuare enaruquija ishu chipiru tsuje bacaquija jucha cuana, fariseo jaque bacue aijama. Jeeque micuana cuejaya. Yusuratu dyaque inime metse cabatiyaque aishu ama amereya. Aishuque ama cabatiyaquetu dyaque inime metse Yusura amereya, —jadya tuna Jesúsra acuare.
14 E Jesus terminou, dizendo:
15 Tumetu umae ebacua cuana etata cuanaquera Jesús queja dujubarecuare. —Emetucu micue iyacue ebacua cuanaja iyuca dyaque. Bacacue ecana Yusu queja, tuja ecana jida naru ishu, —jadya tunajatu Jesús acuare. Jesúsra mepehua cuanara tuna jadya baatsu, nereda jutidya atsabarecuare ebacua cuana tsehue cuacuare cuanaque: —Nepereume Jesús, —jadya tunajatu ecana acuare.
15 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças a Jesus para que ele as abençoasse, mas os discípulos viram isso e repreenderam aquelas pessoas.
16 Jesusratu ihuaracuaredya tuaqueja ebacua cuana. —Pajedya ebacua cuana eaqueja. Necuadishaume ecana eaquejaque. Esiri cuanaque camadya ama, tumebaedya tuna dyadi tuna Yusu jaquedya.
16 Então Jesus chamou as crianças para perto de si e disse:
17 Pusha amadya micuana cuejaya. Yusura dutya naruhuaju tuaqueja judirucara juya cuanaquetu era cuatsashaya eque jutaqui ebacua cuejataquique bucha, —jadya tuna Jesúsra acuare.
17 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem não receber o Reino de Deus como uma criança nunca entrará nele.
18 Peya huecacatu ecuita inime metsera Jesús bacaduraticuare: —Jidaque Ebahuityaquique, ¿ai mere tuque jidaque eau, Yusu queja judiru ishu ni eje tupu tuque jaca ishu ama? —jadya tujatu Jesús aticuare.
18 Certo líder judeu perguntou a Jesus: — Bom Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
19 Jesusratu quemitsacuare: —¿Adebayadyami eje buchique quisarati ahuaque? ¿Eje bucha juatsu mira “Jidaque Ebahuityaquique” jadya aya? Yusu peadya camadya tu jidaque.
19 Jesus respondeu:
20 Bahuedyami Yusura cuatsashahuaque. “Peyaja ehuaneque micuique bucha aniquere aume. Quiyeti puji juume. Chiri puji juume. Ni ejeque buchique pusha pusha aume. Muibacue mique baquique, mique susuquique jadya”. Jadyatu Yusura cuatsashacuare béru, —jadyatu Jesúsra acuare.
20 Você conhece os mandamentos: “Não cometa adultério, não mate, não roube, não dê falso testemunho contra ninguém, respeite o seu pai e a sua mãe.”
21 —Dutya riya cuanaque cacuatsashati cuana tuque muibacuare nanada equeradya, —jadyatu ecuitara acuare.
21 O homem respondeu: — Desde criança eu tenho obedecido a todos esses mandamentos.
22 Jadya bacatsutu Jesúsra jadya acuare: —Aniya jari tuque micue eje bucha ataquique. Dutya micue aniya cuanaque catyati aticue. Catyati aatsu tyabarecue chipiru nerecada cuanaque. Dutya micue ai catyati aatsu, juetinucacue eaqueja eatsehue juneni ishu. Eaquejami ecatyatiu; tume tuque micue eaniu Yusuja cuanaja ishu tuja barepaju aniyaque, —jadyatu Jesúsra acuare.
22 Quando Jesus ouviu isso, disse:
23 Jadya ayaju bacatsutu dyaque peya inime jucuare, tuja dyaque jetiama aniyaque catyati acarama acuare tibu.
23 Quando o homem ouviu isso, ficou muito triste, pois era riquíssimo.
24 Tuja ai aniya cuanaque cashanaticarama juyaque baatsutu Jesúsra acuare: —Jetiama ai aniya cuanaratu dyaque ibeda, masada baya eaqueja pana catyati juishu, Yusura dutya naruyaju judirutaqui juishu.
24 Vendo a tristeza dele, Jesus disse:
25 Cahuayutu etsucuija cani eque eje bucha cuetitaqui ama. Tumebaedya tuna tunaja ai aniyara eje bucha judirutaqui ama amereya Yusu queja, —jadya tujatu ecana acuare.
25 É mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
26 Jadya juya bacatsutu tuque bacaqui cuanaque jucuare: —Chipiruda cuanaque ni Satanás quejaque quinajacameretitaqui ama cabatiya, ¿ejeque jatsutu tuaquejaque equinajacameretiu? —jadya tuna jucuare.
26 Os que ouviram isso perguntaram: — Então, quem é que pode se salvar?
27 —Ecuita ni tu tuta taca eje bucha quinajacameretie juma Satanás quejaque. Yusura peadya camadya tuna einajacamereu, —jadya tujatu ecana acuare.
27 Jesus respondeu:
28 Jadya bacatsutu Pedrora acuare: —Ecuana Cuatsashaquique, ecuana ecuana dutya cashanatihua miatsehue juneni ishu, —jadya tujatu acuare.
28 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos a nossa família e seguimos o senhor.
29 —Pusha amadya micuana cuejaya. Micuana ni cashanatiya dutya micuanaja ai aniyaque Yusura eje bucha narue ayaque quisarati cueja ishu, Yusura micuana tyaya dutya micuanara riyaque yahuaju sareyaque. Tura micuana tyaya micuanara sareya tupu. Micuana ni etare cashanatiya, tura micuana tyaya eju ani ishuque. Cashanatiya ni micuana micuanaja huane, micuana tsehuequi cuanaque, micuanaja tata, micuanaja cuaa, micuanaja bacua cuana, tura micuana peya cuana queja iyuhue tsehue narumereya tunaja ata neri bucha. Micuana majuhuaju tura micuana barepaju tuatsehue anishasiribuque ni eje tupu tuque jaca ishu ama, —jadya tuna Jesúsra acuare.
29 Jesus respondeu:
30 — ausente —
30 receberá ainda nesta vida muito mais e, no futuro, receberá a vida eterna.
31 Jesúsra tuna peya queja amaca duju acuare peadya tunca beta earacana tura mepehua cuanaque, tuque eje bucha juyaque cueja ishu: —Micuana micuana bahuedya Jerusalénju ique cuayaque. Tuhuadya ique eje bucha juya, beru Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara ique eje bucha judadiyaque cuejahua equedya.
31 Jesus levou os doze discípulos para um lado e disse:
32 Israelita ama cuana queja tunara inamereya. Ijahue ijahue tunara aya. Ijillahuana, ecuedira jadya tunara aya.
32 Ele será entregue aos não judeus, e estes vão zombar dele, insultá-lo, cuspir nele
33 Ebi tsehue au, catsacatsa jadya tunara aya. Jadya aatsu tunara iyeya. Quimisha huecaca majutsu chacha netitsuranucaya, —jadya tuna Jesúsra acuare.
33 e bater nele; e depois o matarão. Mas no terceiro dia ele ressuscitará.
34 Tura mepehua cuanaratu adebataqui ama bacuare eje buchique tura cuejahuaque. Yusura tunajatu inime tachicuare, tunara Jesús quisaratiyaque eadebauju. Jadya tibu tunajatu adebacuare ama.
34 Os discípulos não entenderam nada do que Jesus disse. O que essas palavras queriam dizer estava escondido deles, e eles não sabiam do que Jesus estava falando.
35 Jesús, tura mepehua cuanaque jadya tuna Jericó epuju cajipetiajecuare. Tuhuadyatu shuhuique ediji jiruru anianinicuare cuetiya cuanaque chipiru baca juyaque.
35 Jesus já estava chegando perto da cidade de Jericó. Acontece que um cego estava sentado na beira do caminho, pedindo esmola.
36 Ecuita umadaque cuetiyaju bacatsu tujatu ecana bacaduracuare: —¿Eje buchatu juya? ¿Ejequetu cuetiya? —jadya tujatu ecana acuare.
36 Quando ouviu a multidão passando, ele perguntou o que era aquilo.
37 —Jesús Nazaret juquetu cuetiya, —jadya tunajatu acuare.
37 — É Jesus de Nazaré que está passando! — responderam.
38 Jadya ayaju bacatsutu quiquecuare: —¡Jesús, miquemi Yusuja Emepeque, David eque ejuracanaque! Nerecabacue taa ique, —jadya tujatu quique eque acuare.
38 Aí o cego começou a gritar: — Jesus,
39 Jesúsra icuenenitya aajeya cuanaratu nereda acuare, tuque abacasha ishu. Tuque bacue jadya ayaju dyaque jebuda quiquecuare: —¡Miquemi Yusuja Emepeque! ¡David eque ejuracanaque mique! ¡Nerecabacue taa ique!, —jadyatu jebuda quiquecuare.
39 As pessoas que iam na frente o repreenderam e mandaram que ele calasse a boca. Mas ele gritava ainda mais: — Filho de Davi, tenha pena de mim!
40 Tuque juaniya tuyu junatitsutu Jesús netinaticuare. Cuatsashacuaretu tuhua cuanaque: —Requeja nebecue shuhuique. Shuhuique tuaqueja cajipetihuaju tujatu bacaduracuare:
40 Jesus parou e mandou que trouxessem o cego. Quando ele chegou perto, Jesus perguntou:
41 —¿Eje buchami eaqueja catimerecara juya? —Ecuatsashaquique, capetatishanucacue ique.
41 — O que é que você quer que eu faça? — Senhor, eu quero ver de novo! — respondeu ele.
42 —Amenami capetatiya. Erami capetatishahua, mira era mique ecapetatishauque ejenehua tibu, —jadyatu Jesúsra acuare.
42 Então Jesus disse:
43 Tura jadya aya tsehuedya cuitatu capetaticuare. Tajiajecuaretu Jesús ediji eque, Yusu pureama ayaque. —¡Dyaque jida, casada taa Yusu! —jadyatu juajecuare. Tuhua jucuare cuanaratu jadya baatsu Yusu pureama acuare, —¡Jejee, casadadya tu Yusu! ¡Jidadya tuque! —jadya tuna, tuna dyadi jucuare.
43 No mesmo instante o homem começou a ver e, dando glória a Deus, foi seguindo Jesus. E todos os que viram isso começaram a louvar a Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.