João 4
The New Testament in the Buli language (Ghana) (BWU) vs ARA
1 — ausente —
1 Quando, pois, o Senhor veio a saber que os fariseus tinham ouvido dizer que ele, Jesus, fazia e batizava mais discípulos que João
2 — ausente —
2 (se bem que Jesus mesmo não batizava, e sim os seus discípulos),
3 Yeezu ale jam a miŋ ayen Farisiima a wom kama la, wa ale wa ŋaaŋviirima a yaa basi Judia ale ŋmani a cheŋ Galili.
3 deixou a Judeia, retirando-se outra vez para a Galileia.
4 Yeezu a yaa poli ayen ba le va ka siuk kuui ale a va Samaria la a cheŋ Galili.
4 E era-lhe necessário atravessar a província de Samaria.
5 Ba yaa jam paari Samaria tɛŋ kanyi ate ba a wi ayen Saika. Saika ale talim buui ate Juuma kokpieŋka Jekob a pa te wa biika Josefi dila po dila po la an jam yalima ale chaaba.
5 Chegou, pois, a uma cidade samaritana, chamada Sicar, perto das terras que Jacó dera a seu filho José.
6 Vili dii ate Jekob a jam tu la a bo ka dula jigini. Yeezu ale jiak la wa yaa kali vilini tɛŋ a vuusi. Wenbinni a jam jueli ka wenzuk sunsuŋ.
6 Estava ali a fonte de Jacó. Cansado da viagem, assentara-se Jesus junto à fonte, por volta da hora sexta.
7 — ausente —
7 Nisto, veio uma mulher samaritana tirar água. Disse-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 — ausente —
8 Pois seus discípulos tinham ido à cidade para comprar alimentos.
9 Nipowa a yaa weeni wa ayen, “Fi ka Juu alege mi a chim Samaria tɛŋka nipɔk. Ka boa ale soa ate fi a juisi nyiam mi jigi ya?” (Juuma a kan pai tama beerisa a nyu nyiamɔa, ba abe kan de tama china po.)
9 Então, lhe disse a mulher samaritana: Como, sendo tu judeu, pedes de beber a mim, que sou mulher samaritana (porque os judeus não se dão com os samaritanos )?
10 Yeezu a yaa weeni wa ayen, “Ase fi dan seba Naawen tiirimu kama ale waai ale a juisi nyiamu fi jigi la, fi ate le juisi nyiam wa jigi ate wa te fu nya buui ale a te nyuvuri la.”
10 Replicou-lhe Jesus: Se conheceras o dom de Deus e quem é o que te pede: dá-me de beber, tu lhe pedirias, e ele te daria água viva.
11 Nipowa yaa weeni wa ayen, “M Nyɔnɔ, fi ka jaŋarimɔa alege vilini me a limsa. Fi ayen fi nya, nya bula ka be a te mi?
11 Respondeu-lhe ela: Senhor, tu não tens com que a tirar, e o poço é fundo; onde, pois, tens a água viva?
12 Tama kokpieŋka, Jekob, ale tu vilini de dila po dila po, ayen wa ale wa dɔk demma ale wa duŋsaŋa a nya nyiam a nyu di po. Fi a be zuak a gaam ti kokpieŋka Jekob kama?”
12 És tu, porventura, maior do que Jacó, o nosso pai, que nos deu o poço, do qual ele mesmo bebeu, e, bem assim, seus filhos, e seu gado?
13 Yeezu a yaa weeni wa ayen, “Baai meena ale a nyu nyiam vilini de po la, nyanyuila ale ŋman a yik ba.
13 Afirmou-lhe Jesus: Quem beber desta água tornará a ter sede;
14 Baai meena ale a nyu nya buui ate mi a te ba la, nyanyuila a kan ŋman yik ba diipo diipo. Mi ale m te nya buui la ale kasim a buli kama a te ba nyuvuri dii ale kan ta kpeglimka la.”
14 aquele, porém, que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede; pelo contrário, a água que eu lhe der será nele uma fonte a jorrar para a vida eterna.
15 Nipowa a yaa le ga wom dii ate Yeezu a weeni la, wa yaa weeni wa ayen, “M nyɔnɔ, be te mu fi nyiamu de ate nyanyuila a kan ŋman yik mu ate m ŋman jam dela a ŋari nyiamɔa.”
15 Disse-lhe a mulher: Senhor, dá-me dessa água para que eu não mais tenha sede, nem precise vir aqui buscá-la.
16 Yeezu a yaa weeni wa ayen, “Cheŋ a ga wi fi chorowa ate ni jam.”
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama teu marido e vem cá;
17 Wa yaa weeni wa ayen, “Mi ka chora.”
17 ao que lhe respondeu a mulher: Não tenho marido. Replicou-lhe Jesus: Bem disseste, não tenho marido;
18 Fi yali nidɔaba a paari ka ku noai bunu nidɔa waai ate fi boro ale wa jinla la wala ka fi nɔŋ. Fi ale weeni mu dii la ka wensie.”
18 porque cinco maridos já tiveste, e esse que agora tens não é teu marido; isto disseste com verdade.
19 Nipowa a yaa weeni wa ayen, “M nyɔnɔ, fi ale a biisi dii la a basi kama ate m miŋ ayen fi ka Naawen biisiteerɔma po wanyi.
19 Senhor, disse-lhe a mulher, vejo que tu és profeta.
20 Nya guuk kpioŋku de kuui ale za dela la. Ti kokpieŋsaŋa a puusi a te Naawen ka kula zuk alege nama Juuma a weeni ti ayen ka Jerusalem tɛŋka ale Naawen puusi teka jigi.”
20 Nossos pais adoravam neste monte; vós, entretanto, dizeis que em Jerusalém é o lugar onde se deve adorar.
21 Yeezu a yaa weeni wa ayen, “Ku danni a cheena ate nuruba a kan ŋman puusi a te Naawen guuku de zuk yaase Jerusalem tɛŋka po.
21 Disse-lhe Jesus: Mulher, podes crer-me que a hora vem, quando nem neste monte, nem em Jerusalém adorareis o Pai.
22 Nama Samaria demma, ni sum ze waai dek ate ni puusi a te la. Tama Juuma a seba waai dek ate ti puusi a te la kama. Dii nyiŋ la, wala ale basi ate Juuma po wanyi a vari tɛŋka meena demma ba tuimbaataŋa po a basi.
22 Vós adorais o que não conheceis; nós adoramos o que conhecemos, porque a salvação vem dos judeus.
23 Ku danni a cheena kama ate baai ale a puusi a te Naawen ale wensie la a jam puusi dila, dii nyiŋ la wa Chiika a bo ka ba suniimaŋa po. Ti Kowa Naawen ale a yaali ayen nuruba a puusi a te wa dii la ale la.
23 Mas vem a hora e já chegou, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade; porque são estes que o Pai procura para seus adoradores.
24 Naawen ka Chiik, ka dila ale soa ate nuruba an baga a puusi a te wa, ase ka kula nyɔnɔwa a nin liŋ ta wa Chiika wa sunum po ate ka maari wa.”
24 Deus é espírito; e importa que os seus adoradores o adorem em espírito e em verdade.
25 Nipowa a yaa weeni wa ayen, “M seba ayen Varibasidɔwa waai ate Naawen a weeni ayen wa le tom wa la a le jam. Wa dan jam, wa le sak ti wie meena.”
25 Eu sei, respondeu a mulher, que há de vir o Messias, chamado Cristo; quando ele vier, nos anunciará todas as coisas.
26 Yeezu a yaa weeni wa ayen, “Mi ka wala waai ale a biisi ale fu la.”
26 Disse-lhe Jesus: Eu o sou, eu que falo contigo.
27 Wa le a diem boro a biisi la, wa ŋaaŋviirima a yaa deri ŋman jam. Ba le nya Yeezu ale nipowa a za a biisi la, ku yaa deri cha ba nna yegayega, alege ba waai an jam a begi wa ayen ka boa ate wa a biisi ale wa yaa se jaab buui wari ate ba a biisi la.
27 Neste ponto, chegaram os seus discípulos e se admiraram de que estivesse falando com uma mulher; todavia, nenhum lhe disse: Que perguntas? Ou: Por que falas com ela?
28 Dula jigini nipowa a yaa basi wa nyiamu liika ale ŋmani a cheŋ tɛŋka po a ga weeni nuruma ale bo dula jigini la ayen,
28 Quanto à mulher, deixou o seu cântaro, foi à cidade e disse àqueles homens:
29 “Ni jam a nya nuru ale weeni mi wie ŋaai ate mi nyɛ la. Wala ale baga a chim Varibasidɔwa waai ate Naawen a weeni ayen wa le tom wa la?”
29 Vinde comigo e vede um homem que me disse tudo quanto tenho feito. Será este, porventura, o Cristo?!
30 Ba le wom dii ate wa weeni la, ba yaa deri nyini a cheŋ Yeezu jigi.
30 Saíram, pois, da cidade e vieram ter com ele.
31 Ase nipowa ale jam bo siuku po a kuli la, Yeezu ŋaaŋviirima a yaa saalim wa ayen, “Ti Sagrɔ, ti a saalim fu ayen fi ŋɔa ŋandiintaŋa a de.”
31 Nesse ínterim, os discípulos lhe rogavam, dizendo: Mestre, come!
32 Wa yaa weeni ba ayen, “Nama a ze ŋandiin tii ate mi a tara ayen m de la.”
32 Mas ele lhes disse: Uma comida tenho para comer, que vós não conheceis.
33 Wa ŋaaŋviirima a yaa bek chaab ayen, “Ka nuru yaa be le ta ŋandiinta a jam a te wa ale ge tama a ze ya?”
33 Diziam, então, os discípulos uns aos outros: Ter-lhe-ia, porventura, alguém trazido o que comer?
34 Yeezu a yaa weeni ba ayen, “Mi dan va Naawen waai ale tom mu la yaalika ale a tom tuimaŋa ŋaai ate wa pa te mu la a nueri, kula a nyɛ a se ka ŋandiintaŋa tii ate m nyiem a kasim a de la.
34 Disse-lhes Jesus: A minha comida consiste em fazer a vontade daquele que me enviou e realizar a sua obra.
35 Juuma kpaŋŋa a nyiem a kasim a weeni ayen ku dan paari chiisa sinaansi po, ti le che ti ŋantaŋa, alege mi a weeni ni kama ayen, ni dek a pa ni nina a nya kadugsaŋa. Ŋantaŋa a za magsi ka cheka yɔgyɔgla de.
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses até à ceifa? Eu, porém, vos digo: erguei os olhos e vede os campos, pois já branquejam para a ceifa.
36 Nuru waai ale a che ŋantaŋa la a tuesi tutuna kama. Wa ale a tigsi ŋanbeeŋa la a nyɛ ase ka nuruba la, ate nuru bala a nya nyuvuri dii ale kan ta kpeglimka la. Dila nyiŋ boridowa ale cheerowa sue ale peenti ale chaab.”
36 O ceifeiro recebe desde já a recompensa e entesoura o seu fruto para a vida eterna; e, dessarte, se alegram tanto o semeador como o ceifeiro.
37 Yeezu a yaa ŋman weeni wa ŋaaŋviirima ayen, “Juuma kpaŋŋa a nyiem ale kasim a weeni dii ayen nuru wanyi ale a bori ate wanyi me a che la, ka wensie.
37 Pois, no caso, é verdadeiro o ditado: Um é o semeador, e outro é o ceifeiro.
38 Ku a nyɛ ase ka mi ale tom ni ayen ni cheŋ a ga che ŋanta Naawen kaduka po. Nuru yonta ale bori ba ale cheŋ ale ge ate nama ayen ni nya ba tuimaŋa nyuenta.”
38 Eu vos enviei para ceifar o que não semeastes; outros trabalharam, e vós entrastes no seu trabalho.
39 Samaria tɛŋka nipowa ale ga weeni wa tɛŋka demma ayen ba jam a nya nuru waai ale weeni wie ŋaai meena ate wa nyɛ la, ba yegayega a yaa jam ta siaka ale Yeezu.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram nele, em virtude do testemunho da mulher, que anunciara: Ele me disse tudo quanto tenho feito.
40 Ba yaa jam wa jigi a saalim wa ayen wa jam a bo ale ba. Yeezu a yaa siak a wari ba jigi daa ŋaye.
40 Vindo, pois, os samaritanos ter com Jesus, pediam-lhe que permanecesse com eles; e ficou ali dois dias.
41 Wa le jam bo ale ba la, wa yaa sak ba Naawen wie ate ba yegayega a ta siaka ale wa a gum baai ale poom a ta siaka la po.
41 Muitos outros creram nele, por causa da sua palavra,
42 Ba yaa weeni nipowa ayen, “Tama an ta siaka ale wa ka fi ale weeni ti dii la nyiini nyiŋŋa, alege ka wa sakka nyiŋ ale soa ate ti ta siaka ale wa. Ti seba ayen ka Naawen ale sum a tom wa ayen wa jam a vari tɛŋzuk meena demma ba tuimbaata po a basi.”
42 e diziam à mulher: Já agora não é pelo que disseste que nós cremos; mas porque nós mesmos temos ouvido e sabemos que este é verdadeiramente o Salvador do mundo.
43 Daa magla ale jam taam la, Yeezu a yaa basi dula jigini ale ge cheŋ Galili.
43 Passados dois dias, partiu dali para a Galileia.
44 Wa dek a poom weeni kama ayen Naawen biisiteerɔ dek tɛŋka demma a kan te wa zula.
44 Porque o mesmo Jesus testemunhou que um profeta não tem honras na sua própria terra.
45 Ba ale paari Galili la nuruma a jam te wa tia kama dii nyiŋ la ba cheŋ ga de Gaambasika Tigini Jerusalem kama ale nya wie ŋaai meena ate wa tom la.
45 Assim, quando chegou à Galileia, os galileus o receberam, porque viram todas as coisas que ele fizera em Jerusalém, por ocasião da festa, à qual eles também tinham comparecido.
46 Yeezu a yaa ŋman cheŋ Kena tɛŋka ate ka bo Galili la. Ka dula jigini ate wa nyɛ ate nyiamu a tagri a chim daamu la. Kpagi dinyi a yaa jam bo dula jigini ate wa biik a yaa bo Kapernaum tɛŋka po a wiak.
46 Dirigiu-se, de novo, a Caná da Galileia, onde da água fizera vinho. Ora, havia um oficial do rei, cujo filho estava doente em Cafarnaum.
47 Wa le wom ayen Yeezu a basi Judia ale ŋman jam Galili la, wa yaa jam Yeezu jigi ayen wa saalim wa ate ba va chaab a cheŋ Kapernaum tɛŋka ate wa tebi wa biika waai ale mɔata kum la.
47 Tendo ouvido dizer que Jesus viera da Judeia para a Galileia, foi ter com ele e lhe rogou que descesse para curar seu filho, que estava à morte.
48 Yeezu a yaa weeni wa ayen, “Nuruba a kan ta siaka ale mi a se ka mi a liŋ tom wakperikaliisa ate ba nya.”
48 Então, Jesus lhe disse: Se, porventura, não virdes sinais e prodígios, de modo nenhum crereis.
49 Kpagini a yaa weeni wa ayen, “M Nyɔnɔ, fi dan kan va mu a kuli nwuli, m biika a le kpi.”
49 Rogou-lhe o oficial: Senhor, desce, antes que meu filho morra.
50 Yeezu a yaa weeni wa ayen, “Kuli yeri a ga nya fi biika ale wa ta nyiŋyɔgsa kama.”
50 Vai, disse-lhe Jesus; teu filho vive. O homem creu na palavra de Jesus e partiu.
51 Wa le jam bo siuku po a kuli la, wa tomteerɔma ba gela a yaa tu wa siuku niŋ a weeni wa ayen, “Fi biika a ta nyiŋyɔgsa kama.”
51 Já ele descia, quando os seus servos lhe vieram ao encontro, anunciando-lhe que o seu filho vivia.
52 Wa yaa bek ba ayen, “Ka dimpo ate wa nya nyiŋyɔgsaŋa?”
52 Então, indagou deles a que hora o seu filho se sentira melhor. Informaram: Ontem, à hora sétima a febre o deixou.
53 Biika kowa a yaa deri teeri ayen ka diipo ate Yeezu a weeni wa ayen wa biika a nya nyiŋyɔgsa kama la. Wa yaa ga paari yeri a nya ale dii ate wa tomteerɔma a weeni wa la sum ka wensie. Wa le wa dɔkdemma meena a yaa ta siaka ale Yeezu dii ate wa nyɛ la nyiŋ.
53 Com isto, reconheceu o pai ser aquela precisamente a hora em que Jesus lhe dissera: Teu filho vive; e creu ele e toda a sua casa.
54 Yeezu ale nyini Judia a jam Galili la wa tebi kpagini biika a gum wa wakperikaliisaŋa po a nyɛ ka buye.
54 Foi este o segundo sinal que fez Jesus, depois de vir da Judeia para a Galileia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.