João 6
LOINA HAUHAUNA (BDD) vs NTLH
1 Coinega Yesu ꞌilohihilama Galili ꞌina tupwa ma ꞌigeluwa ꞌihabala Galili holaina hali tupwanega. Holainaina sanina heluwena Taibiliya.
1 Depois disso, Jesus atravessou o lago da Galileia, que também é chamado de Tiberíades.
2 Eeta boda madouna mulinega sitauya, weyahina ꞌina paihowa waiwaina tolohala ꞌoidiya siꞌita pwaiya.
2 Uma grande multidão o seguia porque eles tinham visto os milagres que Jesus tinha feito, curando os doentes.
3 Coinega Yesu maꞌana tomuliyao sihaneya ꞌoyai simiyatoiya.
3 Ele subiu um monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 Tutaina ꞌoina meYudiya ꞌidi Hataona Guyaina ꞌana tuta ꞌiꞌehohoya.
4 A Páscoa , a festa principal dos judeus, estava perto.
5 Yesu ꞌiꞌita lohihila ma boda madouna ꞌiꞌitediya mulinega sitautauyama, ꞌoinega Yesu Pilipi ꞌihegwaeya ꞌigwae, “Taꞌehega nata ꞌeꞌahai tagimwanedi ma boda bewa taheꞌaidi?”
5 Jesus olhou em volta de si e viu que uma grande multidão estava chegando perto dele. Então disse a Filipe:
6 Hesilala bewa ꞌoinega Pilipi ꞌitohoya, ma hesi Yesu ꞌisanapu nugeteya toꞌaha nata ꞌipaihowa.
6 Ele sabia muito bem o que ia fazer, mas disse isso para ver qual seria a resposta de Filipe.
7 Ma Pilipi Yesu ꞌihegwaeya ꞌigwae, “Boda bewa madou hedadena, ma ꞌeguma tu handeledi kina ꞌoinega beledi tagimwanedi weyahidi, bwagana nata ꞌiꞌiuna ꞌiꞌiuna siꞌai, ma hesi nata geyaꞌabwa mabwaiyadi sowasowahidi.”
7 Filipe respondeu assim: — Para cada pessoa poder receber um pouco de pão, nós precisaríamos gastar mais de duzentas moedas de prata .
8 Coinega Yesu ꞌana tomuliya ꞌaigeda wete Yesu ꞌihegwaeya ꞌigwae,
8 Então um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, disse:
9 “Gwama ꞌaigeda yalobeya ꞌana beledi nima ꞌaiꞌaigeda, ma wete ꞌana silahana ꞌeluwa. Ma boda mabwaiyadi geya sowasowahidi.” Tomuliyaina sanina Andulu, Saimoni Pita tasina.
9 — Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isso para tanta gente?
10 Muliyetega Yesu ꞌana tomuliyaedi ꞌihegwaediya ꞌigwae, “Tomota mabwaiyadi wahegwaedi ma modumoduwa simiya ꞌalatutu.” Weyahina ꞌasainaina ꞌoina modumodu ꞌana ꞌasa, ꞌoinega mabwaiyadi modumodu ꞌoina simiya toiya, loheloheyaedimo ꞌadi baibaiwa gide paibi tausani.
10 Jesus disse: Então todos se sentaram. (Havia muita grama naquele lugar.) Estavam ali quase cinco mil homens.
11 Muliyetega Yesu beledi ꞌiꞌewediya ma weyahidi ꞌigwae helauwa Yehoba ꞌoina, ꞌabwa muliyetega tomotaedi simiyatoiya ꞌiheguyaiyediya ma silahanedi wete gide ꞌoidiya ꞌipaihowa ꞌesediya. Coinega mabwaiyadi siꞌaiya ta sowasowahidi, simwausuwa.
11 Em seguida Jesus pegou os pães, deu graças a Deus e os repartiu com todos; e fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Simwausuwa, ta Yesu ꞌana tomuliyaedi ꞌihegwaediya ꞌigwae, “Beledi ꞌana tupwa mabwaiyana wasiwa heꞌautedi, sahena ꞌeta toꞌehina wete wamudamudali.”
12 Quando já estavam satisfeitos, ele disse aos discípulos:
13 Coinega belediyedi mugumugudi sisiwa heꞌautediya ma boha tuwelo ꞌadi baibaiwa silohemahediya.
13 Eles ajuntaram os pedaços e encheram doze cestos com o que sobrou dos cinco pães.
14 Cigumwala ma bodaedi Yesu ꞌina paihowa waiwaina ꞌana ꞌilaꞌilala siꞌiteya ma sigwae, “Tauna tuwa bewa palopitainaina tauna ꞌabehega gogo gabulena ꞌoina ꞌitauyama.”
14 Os que viram esse milagre de Jesus disseram: — De fato, este é o
15 Eeta Yesu tomotaedi ꞌisanapudiya ꞌabehega nata siꞌabiyahi ma ꞌoidiya ꞌihekini. Ma hesi Yesuina geya nuwana, ꞌoinega ꞌiboinamo ꞌilohihila ꞌoyai.
15 Jesus ficou sabendo que queriam levá-lo à força para o fazerem rei; então voltou sozinho para o monte.
16 Coinega lahilahiyega ꞌana tomuliyaedi sidobiya Galili holaina gadowaina ꞌoina,
16 De tardinha, os discípulos de Jesus desceram até o lago.
17 ma ꞌidi waga ꞌoina sigeluwa ma sihahabala Kapaneumi, ma niꞌu ꞌawawa ꞌiguguyouwa. Eeta Yesu geya ꞌitauya ꞌoidiya.
17 Subiram num barco e começaram a atravessar o lago na direção da cidade de Cafarnaum. Quando já estava escuro, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Coinega sihahabala ma niꞌuwa yaumai ma bagodu madouna silobeya.
18 De repente, um vento forte começou a soprar e a levantar as ondas.
19 Tutaina ꞌoina sihadobiya niꞌu gamwagamwana, ꞌabwa muliyetega Yesu siꞌiteya hola tabwanega ꞌitautauyama ꞌidi waga deina. Beno ꞌoina simatauta.
19 Os discípulos já tinham remado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando em cima da água e chegando perto do barco. E ficaram com muito medo.
20 Ma ꞌiyamo Yesu ꞌihegwaediya ꞌigwae. “Sahena wamatamatauta, taugu tuwa.”
20 Mas Jesus disse:
21 Coinega tomuliyaedi Yesu sidoꞌoya wagai, ma tutaina ꞌoina sisohota ꞌasaina silagalaga ꞌoina gadowaina.
21 Então eles o receberam com prazer no barco e logo chegaram ao lugar para onde estavam indo.
22 Gona ꞌiꞌadaleya ma bodaedi taudi Galili holaina hali tupwanega simiyamiya, sisanapuya ꞌabehega boi Yesu maꞌana tomuliyao ꞌidi waga ꞌaigeda tuwa ꞌoinega sigeluwa. Ma hesi ꞌidi lohihila ꞌoina tomuliyaedi siboidimo sigeluwa wagai ta sitauya, ma Yesu geya mahetediu sigelu.
22 No dia seguinte a multidão que estava no lado leste do lago viu que ali só havia um barco pequeno. Sabiam que Jesus não tinha embarcado com os discípulos, pois estes haviam saído sozinhos.
23 Ma ꞌiyamo waga tupwadi Taibiliya ꞌoinega sitauyama gadowaina ꞌoina boi Yesu boda beledi ꞌoinega ꞌiheꞌaidiya, tutaina belediyedi ꞌiꞌahwa bwebweꞌanediya Yehoba ꞌoina.
23 Enquanto isso, outros barcos chegaram da cidade de Tiberíades e encostaram perto do lugar onde a multidão tinha comido pão depois de o Senhor Jesus ter dado graças.
24 Ma bodaedi Yesu maꞌana tomuliyao sibesa ꞌasaediya, ꞌoinega wagaedi ꞌoidiya sigeluwa, ma sihabala Kapaneumi ꞌoina Yesu sibesebese.
24 Quando viram que Jesus e os seus discípulos não estavam ali, subiram nos barcos e saíram para Cafarnaum a fim de procurá-lo.
25 Muliyetega Galili holaina hali tupwega silobeya, ma sihegwaeya, sigwae, “Cinapwana, tolahisa ꞌuhabalama?”
25 A multidão encontrou Jesus no lado oeste do lago, e perguntaram a ele: — Mestre, quando foi que o senhor chegou aqui?
26 Coinega Yesu tomotaedi ꞌihegwaediya ꞌigwae, “Yagwae moisa ꞌoimiya, belediyedi ꞌoidiyega yaheꞌaigomiya ma wamwausuwa ꞌoinega bewa wabesebesegau, geya ꞌigu paihowa waiwaidi ꞌadi ꞌilaꞌilalaina weyahina.
26 Jesus respondeu:
27 Coinega bewa tuwa yahegwaegomi, sahena ꞌeꞌahai gumwagumwalidi weyahidi wapaipaihowa, ma hesi ꞌeꞌahai yawasimi miyamiya hatayana weyahidi wapaihowa. Ceꞌahainaina bewa weyahina yahehegwaegwae. Loheyaiguina taugu nata yaꞌebwaegomi. Weyahina Tamagu ꞌina paihowa bewa weyahina ꞌihesumanegauma ma yapaihowadi.”
27 Não trabalhem a fim de conseguir a comida que se estraga, mas a fim de conseguir a comida que dura para a vida eterna. O
28 Coinega tomotaedi Yesu sihegwae hileya, “Toꞌaha nata ꞌoidiyega Yehoba ꞌina paihowa ꞌapaihowadi?”
28 — O que é que Deus quer que a gente faça? — perguntaram eles.
29 Ma Yesu ꞌihegwae hilediya, “Yehoba ꞌina paihowaina bewa gide taugu wahemisaegauwa, weyahina tauna ꞌihesumanegauma.”
29 — Ele quer que vocês creiam naquele que ele enviou! — respondeu Jesus.
30 Ma wete sihegwae hileya, “To ꞌilaꞌilala nata ꞌoima ꞌupaihowa ma ꞌoinega ꞌahemisaego?
30 Eles disseram: — Que milagre o senhor vai fazer para a gente ver e crer no senhor? O que é que o senhor pode fazer?
31 Mwalona gide tubumayao yoho ꞌawawa ꞌeꞌahainaina siꞌaiya sanina mana. Yehoba ꞌina buki ꞌoina wete gide ꞌihepwaila ꞌesa ꞌigwae, ‘Ceꞌahainaina galewega ꞌiꞌebwaediya ma siꞌaiya.’ Coinega ꞌowa mane wete ꞌino ꞌilaꞌilala ꞌupaihowa ma ꞌaꞌita.”
31 Os nossos antepassados comeram o maná no deserto, como dizem as Escrituras Sagradas : “Do céu ele deu pão para eles comerem.”
32 Ma Yesu tomotaedi ꞌihegwaediya ꞌigwae, “Yagwae moisa ꞌoimiya, Mosese ꞌeꞌahainaina beno geya galewega ꞌiꞌebwaegomi, ma hesi Tamagu tauna hene ꞌeꞌahai moisaina galewega ꞌiꞌebwaꞌebwaegomi.
32 Jesus disse:
33 Ma ꞌeꞌahainaina Yehoba ꞌoinega tauna ꞌilatu pwaima baleꞌuwa ma tomota yawasidi ꞌiꞌebwaꞌebwaedi.”
33 Porque o pão que Deus dá é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Coinega taudi wete Yesu sihegwaeya, sigwae, “Cinapwana, ꞌeꞌahainaina beno sauga mabwaiyana ꞌuꞌebwaꞌebwaemai.”
34 — Queremos que o senhor nos dê sempre desse pão! — pediram eles.
35 Ma Yesu wete ꞌihegwaediya, “Taugu yawasimi ꞌana ꞌeꞌahai, ꞌoinega taiyawedi ꞌomi ꞌeguma watauyama ꞌoiguwa, geyaꞌabwa wagomagomale. Taiyawedi wete ꞌeguma ꞌomi wahemisaegau, nata geyaꞌabwa taniꞌomi siyahayahala.
35 Jesus respondeu:
36 “Ma yahegwae pwaigomiya ꞌabehega waꞌita pwaigauwa, ma hesi geya wahemisaegau.
36 Mas eu já disse que vocês não creem em mim, embora estejam me vendo.
37 Tomotaedi taudi Tamagu ꞌiꞌebwaegauwa hesi nata ꞌoiguwa sitauyama, ma ꞌeguma sitauyama ꞌoiguwa, nata geyaꞌabwa yalolohesohesoiyedi.
37 Todos aqueles que o Pai me dá virão a mim; e de modo nenhum jogarei fora aqueles que vierem a mim.
38 Weyahina taugu galewega yasuluma geya ꞌigu nuwatuhu sabi paihowaina, ma hesi tauna ꞌihesumanegauma ꞌina nuwatuhu sabi paihowaina.
38 Pois eu desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou e não para fazer a minha própria vontade.
39 Cihesumanegauma ma ꞌigu tomotaedi ꞌiꞌebwaegauwa ꞌina nuwatuhu bewa gide ma ꞌabehega geyaꞌabwa ꞌeta taiya ꞌoidiyega yaheꞌwadalele. Ma hesi mabwaiyadi ꞌamasa ꞌoinega yada ꞌabi hetoholo hiladi tuta ꞌana ꞌebe losaloha ꞌoina.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que nenhum daqueles que o Pai me deu se perca, mas que eu ressuscite todos no último dia.
40 Tamagu bewa gide wete ꞌina nuwatuhu ma ꞌabehega taiyawedi ꞌeguma taugu natunaina siꞌitegauwa ma sihemisaegauwa, nata yawasidi miyamiya hatayana siloba. Ma wete tuta ꞌana ꞌebe losaloha ꞌoina ꞌamasa ꞌoinega yaꞌabi hetoholo hiladi.”
40 Pois a vontade do meu Pai é que todos os que veem o Filho e creem nele tenham a vida eterna; e no último dia eu os ressuscitarei.
41 Beno ꞌoina meYudiya Yesu ꞌina gwae sihesagoheya ma silomugiyeya ꞌina gwaeina weyahina ꞌigwae, “Taugu bewa ꞌeꞌahainaina galewega yasuluma.”
41 Eles começaram a criticar Jesus porque ele tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Ma siboidimo ꞌoidiya sigwae, “Loheya bewa Yosepa natuna, sanina Yesu, ꞌawa? Tamana ma sinana wete tasanapu pwaidiya, ma togidega ta ꞌigwaeya ꞌabehega tauna galewega ꞌisuluma?”
42 E diziam: — Este não é Jesus, filho de José? Por acaso nós não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que agora ele diz que desceu do céu?
43 Coinega Yesu ꞌihegwae hilediya, “Sahena waboi ꞌoimiya weyahigu walolomugi.
43 Jesus respondeu:
44 Weyahina Tamagu ꞌihesumanegauma ma ꞌoinega taiyawedi ꞌomi ꞌilisigomi ma wanaoma ꞌoiguwa, ꞌomi nata tuta ꞌana ꞌebe losaloha ꞌoina ꞌamasa ꞌoinega yaꞌabihetoho hilegomi. Ma taiyawedi ꞌeguma geya ꞌilisidima taudi nata geyaꞌabwa ꞌoiguwa sinaonaoma.
44 Só poderão vir a mim aqueles que forem trazidos pelo Pai, que me enviou, e eu os ressuscitarei no último dia.
45 “Gwae bewa mwalo heneyage Yehoba ꞌina buki ꞌoina palopitao sileleya sigwae, ‘Tomota mabwaiyadi nata ꞌadi heꞌita Yehoba ꞌoinega siloba.’ Ma ꞌoinega taiyawedi ꞌomi Tamadai ꞌina heꞌita wahesagoheya ma wasanapudiya, ꞌomi nata ꞌoiguwa watauyama.
45 Nos
46 Ma geya ꞌeta taiya Tamadai ꞌiꞌita toho, beno tuwa yaboi, weyahina taugu ꞌoinega yasuluma.
46 Isso não quer dizer que alguém já tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; ele já viu o Pai.
47 Coinega bewa yagwae moisa ꞌoimiya ꞌeguma taiyawedi ꞌomi wahemisaegau, nata yawasi miyamiya hatayana waloba.
47 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 Taugu tuwa yawasimi ꞌana ꞌeꞌahai.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Tubumiyaowedi mwalona yoho ꞌawawa ꞌoina ꞌeꞌahai sanina mana siꞌaiya, ma ꞌiyamo geya manaina ꞌoinega yawasidi miyamiya hatayana siloba, ma hesi ꞌoinega simiyamiya ꞌana siga siꞌamasaeya.
49 Os antepassados de vocês comeram o maná no deserto, mas morreram.
50 “Ma hesi ꞌeꞌahai hauhaunaina galewega ꞌisuluma taiyawedi ꞌomi ꞌeguma waꞌewa ma waꞌai, nata geyaꞌabwa waꞌamaꞌamasa.
50 Aqui está o pão que desce do céu; e quem comer desse pão nunca morrerá.
51 Weyahina taugu yawasimi ꞌana ꞌeꞌahai galewega yasuluma, ma taiyawedi ꞌomi ꞌeguma ꞌeꞌahainaina ꞌoiguwega waꞌai, nata yawasimi miyamiya hatayana waloba. Ceꞌahainaina beno taugu hesiyogu yaꞌebwaegomi ma waꞌai, weyahina wahigu yatagwaleya mebaleꞌu mabwaiyami yawasimi weyahina.”
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Se alguém comer desse pão, viverá para sempre. E o pão que eu darei para que o mundo tenha vida é a minha carne.
52 Beno ꞌoina meYudiya siboidimo siheꞌoheꞌohena sigwae, “Togidega ma loheya bewa ꞌabehega hesiyona ꞌiꞌebwaegita ma taꞌai?”
52 Aí eles começaram a discutir entre si. E perguntavam: — Como é que este homem pode dar a sua própria carne para a gente comer?
53 Coinega Yesu ꞌihegwae hilediya, “Yagwae moisa ꞌoimiya, taugu loheyaiguina moisa, ma ꞌeguma hesiyogu geyaꞌabwa waꞌaiꞌai ma wete ꞌeguma geyaꞌabwa bweyahigu wanumanuma, nata geyaꞌabwa yawasimi miyamiya hatayaina walobaloba.
53 Então Jesus disse:
54 Ma hesi taiyawedi ꞌomi ꞌeguma hesiyogu waꞌai ma bweyahigu wanuma, nata moisa yawasimi miyamiya hatayaina waloba, ma wete taugu ꞌabwa nata ꞌamasa ꞌoinega yaꞌabi hetoholo hilegomi tuta ꞌana ꞌebe losaloha ꞌoina.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Weyahina wahigu bewa tauna ꞌeꞌahai moisa, ma wete bweyahigu ꞌebe numa moisa.
55 Pois a minha carne é a comida verdadeira, e o meu sangue é a bebida verdadeira.
56 Taiyawedi ꞌomi ꞌeguma wahigu waꞌewa waꞌai ma bweyahigu wanuma, ꞌomi ꞌoiguwa wamiyamiya ma taugu wete ꞌoimiya yamiyamiya.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue vive em mim, e eu vivo nele.
57 Tamagu tauna moisa miyamiya hatayaina ꞌihesumanegauma, tauna ꞌoinega yawasigu yaꞌewaꞌewa. Coinega taugu wete gide, ꞌeguma taiyawedi ꞌomi hesiyogu waꞌai, ꞌomi nata wete yawasimi ꞌoiguwega waꞌewaꞌewadi.
57 O Pai, que tem a vida, foi quem me enviou, e por causa dele eu tenho a vida. Assim, também, quem se alimenta de mim terá vida por minha causa.
58 “Ceꞌahainaina bewa galewega ꞌisuluma geya gide tubumiyaowedi ꞌeꞌahainaina mwalona yoho ꞌawawa siꞌaiya. Weyahina ꞌeꞌahainaina mwalona siꞌaiya ma geya ꞌoinega yawasidi miyamiya hatayana siloba, ma hesi ꞌoinega simiyamiya ꞌana siga siꞌamasaeya. Ma hesi ꞌeꞌahaiina bewa ꞌoiguwega taiyawedi ꞌomi ꞌeguma waꞌai, nata yawasimi miyamiya hatayana waloba.”
58 Este é o pão que desceu do céu. Não é como o pão que os antepassados de vocês comeram e mesmo assim morreram. Quem come deste pão viverá para sempre.
59 Gwae bewa mabwaiyana ꞌihepwaila latuhediya Kapaneumi ꞌoina tutaina hada tapwalolo ꞌoina ꞌiheheꞌita.
59 Jesus disse isso quando estava ensinando na sinagoga de Cafarnaum.
60 Ciheheꞌita, ma ꞌana tomuliyao Yesu ꞌina gwaeina sihesagoheya, ꞌoinega tupwana baibaiwadi siboidimo ꞌoidiya sigwae, “Gwae bewa ꞌana hesagoha mwauna, ꞌoinega tauda geya nuwada.”
60 Muitos seguidores de Jesus ouviram isso e reclamaram: — O que ele ensina é muito difícil! Quem pode aceitar esses ensinamentos?
61 Ma hesi Yesu nige heneyage ꞌisanapu pwaiya ꞌabehega ꞌana tomuliyaowedi gwae bewa weyahina silolomugi. Coinega ꞌihegwaediya ꞌigwae, “Gwae bewa weyahina ma ꞌabehega waguipaila?
61 Não disseram nada a Jesus, mas ele sabia que eles estavam resmungando contra ele. Por isso perguntou:
62 Taugu loheyaiguina moisa ma togidega ꞌeguma waꞌitegau yahane ꞌasainaina mwalona ꞌoinega yasuluma?
62 E o que aconteceria se vocês vissem o
63 Yehoba Yaluyaluwana ꞌiboinamo yawasimi ꞌana toꞌebwaya, ma hesiyage wahimi geya ꞌeta wete ꞌina lema ꞌoimiya. Cigu gwaeyedi yaꞌebwaya pwaigomiya ma ꞌoidiyega yawasimi Yehoba Yaluyaluwana ꞌoinega waꞌewaꞌewadi.
63 O Espírito de Deus é quem dá a vida, mas o ser humano não pode fazer isso. As palavras que eu lhes disse são espírito e vida,
64 Ma hesiyage tupwami geya wahemisegauwa.” Gwae bewa Yesu ꞌiꞌinanediya weyahina ꞌisanapu nugeteya taiyawedi geya sihemisae, ma wete ꞌisanapuya taiya tauna ꞌabwa nata ꞌitebae ꞌana ꞌalehaowedi ꞌoidiya.
64 mas mesmo assim alguns de vocês não creem. Jesus disse isso porque já sabia desde o começo quem eram os que não iam crer nele e sabia também quem ia traí-lo.
65 Coinega wete ꞌigwae, “Nuwatuhu bewa weyahina mwalona yahegwaegomiya ꞌabehega geya ꞌeta taiya sowasowahina ma ꞌitauyama ꞌoiguwa, ꞌeguma Tamagu geya ꞌoina ꞌitagwala.”
65 Jesus continuou:
66 Bewa weyahina tomuliyaedi taudi Yesu silogwahateya ma siꞌebesineya.
66 Por causa disso muitos seguidores de Jesus o abandonaram e não o acompanhavam mais.
67 Ma site tuwelowedi siboidimo simiya hila, ꞌoinega Yesu ꞌihegwaediya ꞌigwae, “Comi togidega, nuwanuwami wete watauya?”
67 Então ele perguntou aos doze discípulos:
68 Coinega Saimoni Pita Yesu ꞌenana ꞌihemaiseya ꞌigwae, “Cinapwana, taiya nata ꞌoina ꞌatauya? Weyahina ꞌowa ꞌuboi yawasi miyamiya hatayana ꞌana gwae ꞌoiuwa ꞌimiyamiya.
68 Simão Pedro respondeu: — Quem é que nós vamos seguir? O senhor tem as palavras que dão vida eterna!
69 Ma wete tauma ꞌahemisaegowa ꞌabehega ꞌowa Toꞌabihetenaina Yehoba ꞌoinega ꞌutauyama.”
69 E nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo que Deus enviou.
70 Coinega Yesu ꞌihegwae hilediya, ꞌigwae, “Moisa tuwa, ꞌomi wate tuwelo yahesinuwa pwaigomiya, ma hesiyage ꞌoimiyega nata ꞌaigeda Seitani ꞌina boda.”
70 Jesus disse:
71 Gwae bewa Yesu ꞌigwaeneya Yudasa weyahina, tauna Saimoni Isakaliyota natuna. Yudasaina tauna tuwa ꞌaigeda Yesu ꞌana tomuliya, ma hesi nata Yesu ꞌitebae ꞌana ꞌalehaowedi ꞌoidiya.
71 Ele estava falando de Judas, filho de Simão Iscariotes. Pois Judas, embora fosse um dos doze discípulos, ia trair Jesus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.