Lucas 2
U̶mʉreco pacʉ wederique (BAONT) vs AAI
1 Tii rʉmʉrirena wiogʉ César Augusto bojoca niipetirãre cʉ̃ja wãmere owa peo dotiupi.
1 Nati ana veya, sabuw iyab Roman gawan babanamaim hima’am wabih bukamaim kirum isan Caesar Augustus iuwih.
2 Ate, wãme owa peoriquera, Siria yepa wiogʉ Cirenio cʉ̃ ca niiri tabere tii jʉoupa.
2 Sabuw baiyab isan marasika i men hiyab, baise Quirinius tafaram Syria isan bigawan ana veya imaibo hibusuruf sabuw hiyab wabih bukamaim hikirum.
3 To biri niipetirãpʉra cʉ̃ja ca niiro cõro cʉ̃ja yaa macãripʉ cʉ̃ja wãmere owa peo dotirã waarique niiupa.
3 Nati baiyab ana veya’amaim sabuw etei hin hai bar merar gagamihimaim hitit wabih bukamaim hikirum.
4 Tee jʉori José cãa, David niiquĩricʉ yaa puna macʉ̃ niiri, Galilea yepa macã macã Nazaret ca niiricʉ waaupi Judea yepa macã macã Belén ca wãme cʉtiri macã, wiogʉ David niiquĩricʉ cʉ̃ ca baʉarica macãpʉ.
4 Joseph auman tafaram Galilee wanawanan bar merar ta wabin Nazareth imaim ma’am yen na Judea wanawanan bar merar ta wabin Bethlehem imaim tit, aiwob orot David ana tutufuw efan. Joseph na nati’imaim tit, anayabin i David uwan ta.
5 Toopʉ José, cʉ̃ nʉmo María menara cʉ̃ja wãmere owa peorã waaupa. To biro cʉ̃ja ca biiri tabere María pea ʉtaaga niiupo.
5 Naatu Joseph nati’imaim in titit ana’an ta i Mary hairi tabin isan hi’omatanih hima’am, imih hairi wabih bukamaim kirumin isan hiyen hin. Nati ana veya Mary i yan auman,
6 Belén'pʉ cʉ̃ja ca bii niiro, María peera cõ ca macʉ̃ cʉtiri rʉmʉ eaupa.
6 hiyen hina Bethlehem hima’am, Mary ana toub ana veya na tit.
7 Toopʉ baʉaupi cõ macʉ̃ ca nii jʉogʉ. Cʉ̃ ca baʉaro, juti quejeri mena cʉ̃re ũmaari, wecʉare baarique ecarica coropʉ cʉ̃re peoupo, cãnirica wiipʉre cãnirica taberi ca maniro macã. Jesús cʉ̃ ca baʉarique. Lc 2.7|src="CN01617b.tif" size="span"
7 Naatu toub ana kek orot ain yai, faifuw ta bai e’armetan for hai bay te’aau ana efanamaim i’inuw in, anayabin nanawan bar etei sabuw hirun hibai karam.
8 Ovejas coteri majare baua eaupi Ʉmʉreco Pacʉre queti bojari majʉ.
8 Nati gugumin bobaituw kaifenayah afa Bethlehem sisibinamaim hima hai bobaituw hikakaifen,
9 Tee jãa cʉ̃ja ca ĩitiri tabera, jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ cʉ̃jare baua eaupi. Ʉpʉ cʉ̃ ca boe baterije pea cʉ̃ja wejare boe bate ñaacũmu eaupa. To biro ca biiro, cʉ̃ja pea bʉaro uwiupa.
9 basit Regah ana tounamatar isah irerereb, naatu Regah ana marakaw tafahimaim kusisiar re biyah etei marakaw hi’itin hai bir ra’at.
10 To biro cʉ̃ja ca biiro, Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ pea o biro cʉ̃jare ĩiupi: Belén macã wejare niirucuupa jĩcãrã taa yeparipʉre ñamirire cʉ̃ja ovejare ca coterã. Lc 2.8|src="CN01620b.tif" size="span"
10 Baise tounamatar iuwih eo, “Men kwanabir! Ayu tur gewasin abai a tur owenamih ana, iti tur gewasin sabuw hinanonowar boro etei hiniyasisir.
11 Mecʉ̃re, David niiquĩricʉ yaa macãpʉre baʉami jĩcʉ̃ mʉjare Ca Ametʉenepʉ, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojogʉ Mesías, Wiogʉ ca niigʉ.
11 Anayabin iti boun gugumin David ana bar meraramaim, kwa a baiyawasenayan Regah Keriso i tufuw.
12 Cʉ̃ra niimi mʉja ca ĩi majipere biro ĩirã, juti quejeri mena cʉ̃ja ca ũmaaricʉre wecʉare ecarica coropʉ ca pejagʉre mʉja bʉarucu —ĩiupi.
12 Naatu ana i’inan, i boro iti na’atube kwana’itin, kwananan kek boro faifuw boubunamaim hisum bobaituw hai bay te’aa ana efanamaim hi’inuw inu’in kwana’itin.”
13 To biro cʉ̃ ca ĩi niiri tabera paʉ aperã Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari maja cʉ̃ pʉtore baua ea, Ʉmʉreco Pacʉre o biro ĩi baja peoupa:
13 Iti na’at eo marta’imon, maramaim tounamatar hai kou’ay gagamin na’in hitit, ana merar hiyi hibora’ara’ah hio,
14 “¡Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca añu majuropeerije niipetiropʉ nii. Añuro cʉ̃ ca tiirijere ca bii ʉjea nii niirãre, añuro niirique cʉ̃jare to niijato!” ĩiupa.
14 “Marakaw bonamanamarin etei God auyomtoro’ot
15 Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã ʉmʉreco tutipʉ cʉ̃ja ca tua mʉa waaro jiro, ovejas coteri maja pea o biro ameri ĩiupa:
15 Tounamatar himatabir maiye hin mar wanawanan hirur ufunamaim, bobaituw kaifenayah himisir hio, “It boro tanan Bethlehem tanatit, sawar abisa himatar Regah eo tanonowar i tana’itah.”
16 To biro ameri ĩi, jĩcãto waa, Maríare, Josére, wimagʉ peera, wecʉare baarique ecarica coropʉ ca jãñagʉre bʉa eaupa.
16 Basit matah kabiy himisir hin Mary Joseph hairi hinuwihih hinan hitita’urih, naatu kek bobaituw hai bay te’aa hai efanamaim hi’inuw inu’in hi’itin.
17 Cʉ̃re ĩarã, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ wimagʉ cʉ̃ ca biipe maquẽre cʉ̃jare cʉ̃ ca wederiquere bojocare wedeupa.
17 Bobaituw kaifenayah kek hi’i’itin ufunamaim, kek isan tounamatar mi’itube hio hinonowar hai tur hi’owen.
18 Ovejas coteri maja to biro cʉ̃ja ca ĩirijere ca tʉorã niipetirã do biro pee ĩi majiticãupa.
18 Sabuw iyabowat nati’imaim hima’am bobaituw kaifenayah iti kek isan hio hinonowar hifofofor men kafaita.
19 María pea to biro cʉ̃ja ca ĩirije niipetirore cõ yeripʉ tʉgoeñacã niirucuupo.
19 Baise Mary iti tur nonowar i dogoronamaim ya hima inotanot.
20 Ovejare coteri maja pea ĩa, tʉo, cʉ̃ja ca tiirique niipetirije jʉori, Ʉmʉreco Pacʉre ĩi nʉcʉ̃ bʉo, cʉ̃re baja peo, tiicã tua waaupa, niipetirijepʉra cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiricarore birora ca biirijere ĩari.
20 Bobaituw kaifenayah himatabir hinan efamaim, abisa tounamatar hio hinonowar na’atube hi’i’itin isan, God ana merar hiyi hibora’ara’ah auman hin.
21 Jĩcã amo peti, ape amore itiaga penituaro ca niiri rʉmʉri jiro, cʉ̃ jeyua quejero yapare wide taa dotirã waaupa. Ñucã María, ʉtaaga cõ ca niiparo jʉgueropʉra, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ cõre cʉ̃ ca ĩirica wãmera JESÚS cʉ̃re wãmeo tiiupa.
21 Fur ta’imon sasawar ufunamaim, Kek hibai hina ana ar kanabin hi’afuw, wabin Jesu hiwab. Wabin marasika Mary yan matara’e ma’am ana veya, tounamatar na eo na’atube.
22 Moisés cʉ̃ ca dotirique ca ĩirore biro, cʉ̃ja ca macʉ̃ cʉtiro jiro ca amori jujurije ca petiri rʉmʉri jirore, wimagʉ Jesús're, Jerusalén'pʉ cʉ̃re ami waaupa cʉ̃ pacʉa, Ʉmʉreco Pacʉre, “Mʉ yʉʉ niimi” cʉ̃re ĩi, ĩñorã waarã.
22 Kousouwih isan Moses ana ofafaramaim bi’obaiyih na’atube, ana veya na tit hibisawar ufunamaim, Mary Joseph hairi Jesu hibai hina Jerusalem hitit, Tafaror Bar hirun Regah ana siwaramih hitin.
23 Atere to biro tiiupa, Ʉpʉ cʉ̃ ca doti cũuriquepʉre o biro ĩi owa cũurique ca niiro macã:
23 Anayabin Regah ana ofafaramaim eo na’atube, “Kek orot ain i kwanaya’asair Regah kwanitin.”
24 To biri ñucã, Ʉpʉ cʉ̃ ca dotirique ca ĩirore biro waibʉcʉ jĩari, tiicojo nʉcʉ̃ bʉorã waaupa: “Jĩcã bapa weje bua, tiirʉgatirã, bua ʉmʉa ʉno mena tiirique niirucu,” cʉ̃ ca ĩiricarore biro.
24 Naatu Regah ana ofafaramaim eo na’atube sibor ya’inamih auman hin, mamu imak rou’ab naatu ma’ufor rou’ab hibow auman hina hitit.
25 To biro ca bii niiri cuure niiupi Jerusalén're, jĩcʉ̃ ʉmʉ Simeón ca wãme cʉtigʉ, ca añugʉ, Ʉmʉreco Pacʉre ca ĩi nʉcʉ̃ bʉogʉ, Israel yepare ñañaro ca tiirãre ca ametʉenepʉre ca yue niirucugʉ. Cʉ̃ mena niiupi Añuri Yeri.
25 nati ana veya’amaim, regah ta wabin Simeon i Jerusalem ma’am, iti regah ana yawas i mutufurin naatu yoyoban wairafin. God Anunin tar gabuw ana ofafar eo na’atube ma bow God ana sabuw Israel baiyawasih isan eomatanih i ma kakaif.
26 To biri, “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojogʉ Mesías're ĩatigʉra mʉ bii yaitirucu,” cʉ̃re ĩi wede majio jʉgueupi.
26 Anun Kakafiyin God ana buriburih isan irerereb eo, “O boro yawas inama’am Regah God ana Roubininenayan natufuw ina’itin imaibo inamorob.”
27 Añuri Yeri cʉ̃re cʉ̃ ca ami waaro macã, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ waaupi Simeón. Wimagʉ Jesús pacʉa, doti cũurique ca ĩirore biro tiirã waarã cʉ̃re cʉ̃ja ca ami waari tabere,
27 Nati ana veya’amaim Jesu hinah tamah hibai hina hirun, hai binanakwaramaim ofafar eo na’atube sinaf isan. Naatu God Anun Kakafiyin auman Simeon bonawiy na Tafaror Bar run.
28 Simeón pea cʉ̃re ami pʉja, Ʉmʉreco Pacʉre o biro ĩi baja peo nʉcʉ̃ bʉoupi:
28 Simeon kek bai irurubun hiyaf God ana merar yi eo,
29 Ʉpʉ, mecʉ̃ra “To biro yʉ tiirucu,” yʉre mʉ ca ĩiricarore birora mʉ tii: Mʉre pade coteri majʉre añuro cʉ̃ ca bii yairo mʉ tii maji yua.
29 “Regah i’o na’atube a’omatanen ikaif,
30 Bojocare ca ametʉenepʉ mʉ ca tiicojogʉre mee yʉ ĩa yerijãa,
30 Taiyuwu matau’umaim a baiyawasenayan tafaramamaim ibiyafar aitin.
31 Bojoca niipetirã cʉ̃ja ca ĩa cojoro mʉ ca tii ĩño jʉo waarijere,
31 Iti baiyawasenayan i ibogaigiwas sabuw etei matahimaim kubitih boro hina’itin.
32 Bojoca poogaari, Ʉmʉreco Pacʉ yee díámacʉ̃ ca niirijere cʉ̃ja ca majiro tii,
32 Naatu yawas ana marakaw boro nab natit Ufun Sabuw isah nirerereb hina’itin, naatu Israel sabuw nahimaim o ayawas ana marakaw boro nama.”
33 Cʉ̃ pacʉa pea to biirije wimagʉre Simeón cʉ̃ ca ĩirijere tʉo ʉcʉacoa, do biro pee ĩi majiticãupa.
33 Kek hinah tamah Simeon kek isan abisa eo hinonowar i hifofofor men kafaita.
34 To cõrora Simeón, “Añuro mʉjare to biijato,” cʉ̃jare ĩi, o biro ĩiupi ñucã Jesús paco María peera:
34 Simeon baigegewasin itih sawar, basit kek hinah Mary isan eo “Iti kek i God rubin sabuw moumurih na’in Israel wanawanan boro nagurusih naatu moumurih na’in boro niyawasih. Hai kirikirifot etei boro niwa’an hinirerereb, ina’i’inan nati isan sabuw boro ana tur hinakwahir.
35 O biro cʉ̃ja ca biiro, paʉ, cʉ̃ja yeripʉ cʉ̃ja ca tʉgoeña niirijere ca bii bau niipere biro ĩigʉ. Mʉ peera, ate niipetirije mʉ yerire niipĩi mena jade ame wioricarore biro puniro mʉ ca tʉgoeñape niirucu —cõre ĩiupi.
35 Naatu yababan o dogor wanawanan boro ahay na’atube nay.”
36 Ñucã, Ana ca wãme cʉtigo, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majo, Fanuel macõ, Aser niiquĩricʉ yaa puna macõ cãa, toora niiupo. Mee bʉcʉo peti niiupo. Wãmoacã niigopʉ manʉ cʉti, jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro niiri cʉ̃marira cõ manʉ mena cõ ca nii tʉja waarora, cõre cʉ̃ ca bii yai weorico niiupo.
36 Nati’imaim dinab babine ta Asher ana bigane ma’am, wabin Anna Fanuel natun, Anna tabin kwamur etei seven ma naatu aawan morob.
37 Cõ manʉ cʉ̃ ca bii yai weoricaro jirore, ochenta y cuatro cʉ̃mari peti nii tʉja waaupo. Cõ pea Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉre witiri méé, ñamiri, ʉmʉrecori, baarique betirique mena Ʉmʉreco Pacʉre jãi juu bue, tii nʉcʉ̃ bʉocõa niirucuupo.
37 Kwamur etei 84 i kwafur ma naatu Tafaror Bar men kafa’imo ihamiy. Fai mar i yohar, ma yoyoban God bobora’ara’ah.
38 Ana cãa, Simeón to biro cʉ̃ ca ĩi niiri tabera ea, Ʉmʉreco Pacʉre: “Añu majuropeecã,” ĩi ʉjea nii, Jerusalén're ca ametʉenepʉre ca yue niirucurã niipetirãre wedeupo, wimagʉ Jesús yee maquẽre.
38 Nati ana veya’amaim babine na run God ana merar yi. Jerusalem wanawanan sabuw iyab baiyawasenayan isan hima hikakaif hai tur eowen eo, “Roubininenayan natit.”
39 Ʉmʉreco Pacʉ dotirique ca dotirore biro tii yapanori jiro, Galilea yepa cʉ̃ja yaa macã majurope Nazaret'pʉ tuacoaupa ñucã.
39 Joseph, Mary hairi Regah ana ofafaramaim abisa eo na’atube hisisinaf ufunamaim, himatabir maiye hin hai bar merar wabin Nazareth imaim hitit, tafaram Galilee wanawananamaim.
40 Wimagʉ pea añuro tutua añugʉ bʉcʉa, bʉaro ca majigʉ, Ʉmʉreco Pacʉ añuro cʉ̃re cʉ̃ ca tiirije mena bii nʉnʉa waaupi.
40 Naatu God ana bosiyasiyar wanawananamaim Kek ra’at yen ana fair bai fudirin rerekab naatu ana not ra’at taseseb.
41 Jesús pacʉa to cãnacã cʉ̃mara Jerusalén macãpʉ Pascua boje rʉmʉ ĩarã waarucuupa.
41 Kwamur ta ta wanawanahimaim Jesu hinah tamah mar etei Tar Nowaten Hiyuw isan au Jerusalem tenan.
42 Jesús, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ca niiri cʉ̃mari ca cʉogʉ cʉ̃ ca niiro, cʉ̃ja niipetirã tii boje rʉmʉre cʉ̃ja ca waarucuricarore birora waaupa ñucã Jerusalén'pʉ.
42 Ana veya ta Jesu ana kwamur 12 na’atube basit hiyen hin hiyuw ta isan hai binanakwar eo na’atube.
43 Tii boje rʉmʉ ca petiro, cʉ̃ja yaa wiipʉ cʉ̃ja ca tua waaro, Jesús pea cʉ̃ pacʉa cʉ̃ja ca majitirora, Jerusalén'pʉra tuacãupi.
43 Hiyuw ufunamaim hai ubar himatabir maiye, baise kek Jesu i Jerusalem ma. Hinah tamah men kafa’imo hiso’ob.
44 Cʉ̃ja pea, “Aperã mena doocumi” ĩi tʉgoeñari, jĩcã rʉmʉ waaupa. Jiro cʉ̃ja yee wederã, cʉ̃ja ca majirã watoa cʉ̃re amañami,
44 Hinotanot kek i nati sabuw wanawanamaim bairi hinan hirouw, imih nati veya ta’imon i nuhih fot hiremor hin, baise veya re birabirab, hibusuruf kek hinuwih, hai ofonah naatu taituwah hibabatiyih hinunuwet,
45 cʉ̃re bʉati, Jerusalén'pʉra cʉ̃re amarã tuacoaupa ñucã.
45 men hitita’ur, basit himatabir maiye hin Jerusalem hitit hinuwih.
46 Itia rʉmʉ jiropʉ Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ doti cũuriquere ca jʉo bueri maja watoapʉ cʉ̃ja ca wederijere tʉo, cʉ̃ cãa cʉ̃jare jãiña, ca tii duwigʉre cʉ̃re bʉaupa.
46 Veya baitounin Tafaror Bar wanawanan Ofafar Bai’obaiyenayah wanawanah mare tur hi’o nowar ma bibabatiyih hitita’ur.
47 Cʉ̃ ca ĩirijere ca tʉorã niipetirã, cʉ̃ ca majirijere, cʉ̃jare cʉ̃ ca yʉʉ majirijere tʉorã, tʉo ʉcʉacoaupa.
47 Sabuw etei Jesu tur buriburih eo, naatu iyafutih hinonowar isan, hifofofor men kafaita.
48 Toopʉ cʉ̃ja mena cʉ̃ ca ĩi duwiro ĩarã, cʉ̃ pacʉa pea ĩa ʉcʉacoari, cʉ̃ paco pea o biro cʉ̃re ĩiupo:
48 Hinah tamah kek hitita’ur ana veya hiororsa’irih Mary Natun iu, “Aro aisim iti na’atube isinaf? Tamat airi ai yababan ra’at, o anuwihi men kikimin ta.”
49 To biro cõ ca ĩiro o biro ĩi yʉʉupi Jesús:
49 Iyafutih eo, “Aisim ayu kwanunuwuhu? Kwa men kwaso’ob ayu i Tamai ana baremaim ama’am?”
50 To biro cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩirijere tʉo majitiupa cʉ̃ja pea.
50 Baise Kek abisa eo hinah tamah ana tur naniyan men hibai.
51 To biri cʉ̃ pacʉa mena Nazaret'pʉ tua waa, niipetirije cʉ̃ja ca ĩirore biro tiicã niirucuupi. Cʉ̃ paco pea ate niipetirijere cõ yeripʉ tʉgoeñacã niirucuupo.
51 Basit Jesu misir bairi himatabir maiye hire hin Nazareth hitit, imaim hinah tamah fanah bosiyasiyar bairi hima naatu hinah iti sawar etei ana notamaim ya ma inotanot.
52 Jesús cʉ̃ ca bʉcʉa nʉnʉa waaro cõrora, cʉ̃ ca majirije cãa bʉcʉa nʉnʉa waaupa. To biri Ʉmʉreco Pacʉ menare, bojoca mena cãare, añuro bii ʉjea nii, bii bʉcʉa nʉnʉa waaupi Jesús.
52 Jesu ra’at yen orot matar ana not auman ra’at yen God itin yan sisir na’atube sabuw auman.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.