Mateus 7

asj (ASJ) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 “Nɛ saa kɛ biŋge bi bɛniiŋ bamu-u kɛ, ɛ fi nuuŋ lɛ, Nyɔ tɛ saa tɛ kinɛ kɛ.
1 “Não julguem para não serem julgados,
2 Nɛ kɛɛ le dze yi nɛ sɛki kiŋge ki wumu-u, ɛ nɛɛ yi yi Nyɔ gii yi saa tɛ kinɛ le. Fiee fi wi fichini fiee le nyɛ li wi-i ɛ fi fi Nyɔ gii naa yi fichɛ le yi se nyɛ li mwɛ-ɛ tɛ.
2 pois vocês serão julgados pelo modo como julgam os outros. O padrão de medida que adotarem será usado para medi-los.
3 Fi geeŋ fiɔɔ ŋiŋgi sheeŋ yi kwiŋ yi nuuŋ ŋwaana lɛ lii, ɔ se tɛ ŋɛŋ kiŋkɔsi ki kwi-iŋ ki nuuŋ lɛ lii ya kɛ?
3 “Por que você se preocupa com o cisco no olho de seu amigo enquanto há um tronco em seu próprio olho?
4 Kɛ fi geeŋ fiɔɔ nuuŋ ɔ tee li ŋwaana le ‘Ŋwaanɛŋ bɛ mbuu sheeŋ yɛɛ lɛ wɛɛ lii,’ ɔ tɛ ŋɛŋ tɛ kiŋkɔsi ki nuuŋ wɛɛ lɛ lii kɛ?
4 Como pode dizer a seu amigo: ‘Deixe-me ajudá-lo a tirar o cisco de seu olho’, se não consegue ver o tronco em seu próprio olho?
5 Wɛ wi wu nimi! Saa buu ko ki nuuŋ wɛ lɛ lii ɔ se bɔsɛyi ɔ ŋɛŋ sheeŋ yi nuuŋ ŋwaana lɛ lii, ɔ se buu.
5 Hipócrita! Primeiro, livre-se do tronco em seu olho; então você verá o suficiente para tirar o cisco do olho de seu amigo.
6 Kiiŋ nɛ ni dzɔɔ fiee fi Nyɔ-ɔ nɛ nyɛ li bwí kɛ. Ɛ nɛ fɛ lɛ, yi fiiki yi numɛ beŋ. Kiiŋ nɛ ni dzɔɔ fincha fi waaŋ nɛ nyɛ li dziiŋ li kɛ. Ɛ nɛ fɛ lɛ, yi bɛ yi dɛnchɛ beŋ bɛ bikaa.”
6 “Não deem o que é santo aos cães, nem joguem pérolas aos porcos; pois os porcos pisotearão as pérolas, e os cães se voltarão contra vocês e os atacarão.”
7 “Nɛ biiti yɛɛŋ, Nyɔ gii yi nyɛ beŋ. Nɛ geendi yɛɛŋ, Nyɔ gii yi doonchɛ beŋ. Nɛ kundi yɛɛŋ kigoo, Nyɔ gii yi gwiyɛ li be-eŋ.
7 “Peçam, e receberão. Procurem, e encontrarão. Batam, e a porta lhes será aberta.
8 Nɛ kɛɛ le wi kwikwi wu biiti, gii kɛmɛ, wi kwikwi wu wɛki, gii ŋɛŋ, wi wu kundi kigoo bɛ gii bɛ gwiyɛ li mwɛ-ɛ.
8 Pois todos que pedem, recebem. Todos que procuram, encontram. E, para todos que batem, a porta é aberta.
9 Ɛ noo li be-eŋ linti wu ŋwani bii wu bunɛɛŋ, se tuu nyɛ wu nuuŋ tɛtɛ?
9 “Respondam: Se seu filho lhe pedir pão, você lhe dará uma pedra?
10 Kɛ wu bii wu nsuuŋ, tuu nyɛ wu nuuŋ yɔ?
10 Ou, se pedir um peixe, você lhe dará uma cobra?
11 Ɛ beŋ bɛ nuuŋ bɛniiŋ bɛ bifi ti kii si bɛ nyɛɛ biee bi dzeeŋ li bɔɔŋ bɛnɛ, Baa wunɛ wu nuuŋ liboo lee ki nyɛ kɛ biee bi dzeeŋ li bɛniiŋ bɛ biiti li wuu yɛki si nɛ nyɛɛ lɛ ni?
11 Portanto, se vocês, que são maus, sabem dar bons presentes a seus filhos, quanto mais seu Pai, que está no céu, dará bons presentes aos que lhe pedirem!”
12 Fi se fiɛɛ le, fiee fi nɛ kɔŋgisi le bɛniiŋ fɛ li be-eŋ, ɛ nɛɛ fi fi nɛ nuuŋ nɛ ni nɛ feti tɛ li bee, kifɛ fini fiɛɛ fiee fichu fi kiŋwaati ki bɛnchi bɛ Mɔɔsɛ mɔɔ Biŋwaati bi bɛntomfɔŋ bɛ Nyɔ-ɔ tiifi.”
12 “Em todas as coisas façam aos outros o que vocês desejam que eles lhes façam. Essa é a essência de tudo que ensinam a lei e os profetas.”
13 “Lɛ yɛɛŋ nuuŋ lɛ fweeŋ wu mbaŋ wu nuuŋ kimfasɛ-ɛ, kifɛ fweeŋ wu nuuŋ mgbooŋ bɛ dze yi nuuŋ tsɛkɛ, giiŋgi nuuŋ fɛ be gii be la bula, bɛniiŋ se lii baa lɛ yi-i ŋge.
13 “Entrem pela porta estreita. A estrada que conduz à destruição é ampla, e larga é sua porta, e muitos escolhem esse caminho.
14 Nɛ ni nɛ kii le fweeŋ wu mbaŋ wu kimfasɛ, bɛ dze yi tɛɛmi nuuŋ yi giiŋgi fɛ ntsɛ wu kimakɛ-ɛ. Bɛniiŋ bɛ ŋiŋgi yi baa niiŋ.”
14 Mas a porta para a vida é estreita, e o caminho é difícil, e são poucos os que o encontram.”
15 “Nɛ dzeti yɛɛŋ mfi kii bɛniiŋ bɛ yɛŋgi le be baa bɛntomfɔŋ bɛ Nyɔ-ɔ. Be bɛɛ lɛ be-eŋ be yeŋgi le be baa nshɔ́ɔŋ, se nuuŋ le, be nuuŋ bɛmbɔɔŋku lɛnti bɛ yeŋgi si nshɔ́ɔŋ.
15 “Tomem cuidado com falsos profetas que vêm disfarçados de ovelhas, mas que, na verdade, são lobos esfomeados.
16 Nɛ gii nɛ kɛɛ be nuuŋ li biŋge bi bee nɛɛ si bɛ ti kii kiti nuuŋ li muntaaŋ mu woŋ li kiti kilu-u lɛ. Nuuŋ bɛ kɔ muntaaŋ mu lembee li bifafu ni, kɛ nuuŋ bɛ kɔ muntaaŋ mu ‘fi-ig’ li kiti ki biaaŋ ni?
16 Vocês os identificarão por seus frutos. É possível colher uvas de espinheiros ou figos de ervas daninhas?
17 Fi fiɛɛ le kiti ki dzeeŋ kichu ti wundi muntaaŋ mu dzeeŋ, kiti ki bifi wundi muntaaŋ mu bifi.
17 Da mesma forma, a árvore boa produz frutos bons, e a árvore ruim produz frutos ruins.
18 Nuuŋ kiti ki dzeeŋ tɛ woŋ muntaaŋ mu bifi kɛ. Fi nuuŋ tɛ le kiti ki bifi nuuŋ tɛ woŋ muntaaŋ mu dzeeŋ kɛ.
18 A árvore boa não pode produzir frutos ruins, e a árvore ruim não pode produzir frutos bons.
19 Kiti kichu ki wundi yɛ muntaaŋ mu dzeeŋ kɛ, bɛ gii bɛ wa ki bɛ tɔŋ fɛtaaŋ.
19 Toda árvore que não produz bons frutos é cortada e lançada ao fogo.
20 Fi fiɛɛ le, nɛ gii nɛ kɛɛ bɛniiŋ bɛ binsɛɛ lɛ bɛlu nuuŋ li biŋge bi bee.”
20 Portanto, é possível identificar a pessoa por seus frutos.”
21 “Ɛ wi kwikwi wu teenyi mi le, ‘Taa, Taa’, wu gii lɛ li bumfɔŋ bu liboo li kɛ. Ɛ nɛɛ wi wu feti fiee fi Taa wu nuuŋ liboo kɔŋgisi.
21 “Nem todos que me chamam: ‘Senhor! Senhor!’ entrarão no reino dos céus, mas apenas aqueles que, de fato, fazem a vontade de meu Pai, que está no céu.
22 Gii bɛ bo jobɛ chi nsa wu kimɛrisɛ, bɛniiŋ ŋge gii be ni be biiti li mi-i laa, ‘Taa, Taa, tɛ tɛ̀ laŋini bɛntoŋ bɛ Nyɔ-ɔ li bukooŋ bwo-o, tɛ bushi bɔɔŋ bɛ kiŋkundi-i li yi yi bɛniiŋ li bukooŋ bwo-o, tɛ feti nɛɛ mɔɔ bintɛwa bi biee lɛ li bukooŋ bwo-o ni?’
22 No dia do juízo, muitos me dirão: ‘Senhor! Senhor! Não profetizamos em teu nome, não expulsamos demônios em teu nome e não realizamos muitos milagres em teu nome?’.
23 Nse ntuu ntee li bee le, ‘Nti mɛɛŋɔ nsaa ki kɛɛ kɛ beŋ kɛ. Dzatsɛ yɛɛŋ mi lii beŋ bɛniiŋ bɛ nuuŋ tɛ biee bɛnchi bɛ Nyɔ-ɔ kɛ.’”
23 Eu, porém, responderei: ‘Nunca os conheci. Afastem-se de mim, vocês que desobedecem à lei!’.”
24 “Bɛdɛɛni, wi kwikwi wu wuki jɛ yɛŋ yini, feti si yi tiiti wɛ si wi wu bufii wu tɛ̀ gwaŋ yih ye li kimba-aŋ.
24 “Quem ouve minhas palavras e as pratica é tão sábio como a pessoa que constrói sua casa sobre uma rocha firme.
25 Le dzaaŋ we, dzɔ́ɔ yisɛ, mbaandze ka ju yih yilu, se nuuŋ le, yih yilu ba ki kemɛ kɛ, kifɛ tɛ̀ fɛ kimfoo kilu li kimba-aŋ liwe.
25 Quando vierem as chuvas e as inundações, e os ventos castigarem a casa, ela não cairá, pois foi construída sobre rocha firme.
26 Se nuuŋ le, wi wu wuki jɛ yɛŋ yini tɛ fɛ si yi tiiti kɛ, kɛ mwɛ wɛ nɛɛ si kibere ki wi-i ki tɛ̀ gwaŋ yih ye nuuŋ li mfwɛ-ɛ.
26 Mas quem ouve meu ensino e não o pratica é tão tolo como a pessoa que constrói sua casa sobre a areia.
27 Le dzaaŋ we, dzɔ́ɔ yisɛ, mbaandze ka, ju yih yilu, yi kemɛ, yi we likwiiŋ chichi bɛ chiiŋ ni guuu.”
27 Quando vierem as chuvas e as inundações e os ventos castigarem a casa, ela cairá com grande estrondo.”
28 Le Jiso tee be biee bini bichu mɛɛshi, wa tɛ kintutu ki bɛniiŋ lɛ kilu kii ntiifɛ we,
28 Quando Jesus acabou de dizer essas coisas, a multidão ficou maravilhada com seu ensino,
29 kifɛ tɛ̀ gii tiifi si wi wu kɛmi buŋga bu ntiifɛ. Tɛ̀ tiifi yɛ si bɛniiŋ bɛ bee bɛ ti tiifi bɛnchi bɛ Nyɔ-ɔ tɛ̀ shiiŋ be tiifi kɛ.
29 pois ele ensinava com verdadeira autoridade, diferentemente dos mestres da lei.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.