Mateus 6

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 ’Tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare maja maninia nia miiniuria saaja pueya niquiara, pueya maniniuhuaqueetanura niajaniya. Pueya jaara nia maniniuhuaqueetare maninia nia miiniuucua, nia Que Pueyasoori maja na niquitionu quiniutianiya niajaniya socua, maninia nia miiniuucua.
1 — Evitem praticar as suas obras de justiça diante dos outros para serem vistos por eles; porque, sendo assim, vocês já não terão nenhuma recompensa junto do Pai de vocês, que está nos céus.
2 Naaratej, niaa jaara casamiijiuniucua pueya niquitionu paniri nareja nia casamijiniji, majaari juhua sesa jiuujiaraca pueya nia miiniu. Cuno pojoriiri pueya numootequiaa na niquitionu panishacari na casaa, puetunu pueyajanaa shootianura nojori. Cuno pojoriiri naa miiquiaaqui Pueyaso secojojua tiacajinia, tiacaacacojuhuaj, pueya maniniuhuaqueetanura nojori. Seetanujuanaa nia sequeyanijia, cuno pojoriiri tari maseree narta pueya maniniuhuaqueetanu. Majaari nojori masenu quiniutianiya socua Pueyasojiniji naa maninia nojori miiniuucua.
2 — Quando, pois, você der esmola, não fique tocando trombeta nas sinagogas e nas ruas, como fazem os hipócritas, para serem elogiados pelos outros. Em verdade lhes digo que eles já receberam a sua recompensa.
3 Saniniuujia, niaa jaara nia casaajiniji casamiijiuniucua niquitionu paniri nareja, quia mueneca cuaara niishiyaquiiria quia niquitiosano quia miaquetajata.
3 Mas, ao dar esmola, que a sua mão esquerda ignore o que a mão direita está fazendo,
4 Naa miriqui sequeree niajaniyanijia cua niishitiojonura niajaniya, jiyasohuaja nia miiniuria puetunu maninia nia miiniu panishanojuanaa. Naacuajitij, saaja nia Que Pueyasoori jiyasohuaja maninia nia miishano niishiniutianiya. Naaratej, nojuacuajaari nia niquitionutaniya na casamijiniji, na shuquiritiasacari niajaniya.
4 para que a sua esmola fique em secreto. E o seu Pai, que vê em secreto, lhe dará a recompensa.
5 ’Nia secojosacari Pueyaso, majaari juhua sesa jiuujiaraca pueya nia miiniu. Cuno pojoriiri Pueyaso secojonu maniniucuaquiaa na nujuanuta pueya niquiara, saaja pueya shootianura nojori. Nojoriiri naa secojonuuquiaa Pueyaso secojojua tiacajiniatej, tiaca nuucuajiniajuhuaj, tee queraatia pueya quiyacuajani. Seetanujuanaa nia sequeyanijia, cuno pojoriiri tari maniniuhuaqueetasaareecuaja. Jiyano pueyatej, majaari nojori masenu quiniutianiya socua Pueyasojiniji.
5 — E, quando orarem, não sejam como os hipócritas, que gostam de orar em pé nas sinagogas e nos cantos das praças, para serem vistos pelos outros. Em verdade lhes digo que eles já receberam a sua recompensa.
6 Niajaniya saniniuujia, nia secojosacari Pueyaso, nia sohuacamara nia tiuquiri. Nia tiootiu nia tiore. Na nuhuaji, cuniqui nia Que Pueyaso nia secojore jiyasohuaja tamajaaja. Nia Que Pueyaso niquishacari naa jiyasohuaja nia miishanotej, nojuaja cutaraari nia niquitionutaniya na casamijiniji, na shuquiritiasacari niajaniya.
6 Mas, ao orar, entre no seu quarto e, fechada a porta, ore ao seu Pai, que está em secreto. E o seu Pai, que vê em secreto, lhe dará a recompensa.
7 ’Nia secojosacari Pueyaso, majaari nia sequesano pacutejojua nia quiniu puera, juhua Pueyaso niishiyashijiaca. Cuno pojoriiri jiyaniya Pueyasoori nojori tojiniutianiya pueyaracaanu na pacutejosacari tariucua na sequesano.
7 E, orando, não usem vãs repetições, como os gentios; porque eles pensam que por muito falar serão ouvidos.
8 Majaari juhua nojori nia miiniu. Pa secojiyaquishaacarijiyojua, pa Que Pueyasocuajaari tari niishiya casaa pa paniyani.
8 Não sejam, portanto, como eles; porque o Pai de vocês sabe o que vocês precisam, antes mesmo de lhe pedirem.
9 Naaratej, naate nia secojore:
9 — Portanto, orem assim:
10 Quia quiri canaa Jiyaniijia, canaa quia jiitianura. Quia panishano cuaara miishaaria mijiria, taa jiyocuacaanu na miishaaquiaacuaani.
10 venha o teu Reino;
11 Canaa quia niquitiore canaa miaquesocoriquiano quiarijiani.
11 o pão nosso de cada dia
12 Canaa quia jiyanoori sesa canaa miishanojiniji, taa canaa jiyanooquiaa tamasacacuaani, sesa nojori miishacari canaa.
12 e perdoa-nos as nossas dívidas,
13 Majaari canaa quia shanacunu canaa saniniujiushaanura sesa canaa miiniuria. Saaja canaa quia cojuare cutara Sesaacaacuaji. Saaja quiajaniya cutaraari seetanujuanaa Jiyaniijiajanaa. Quiaa cutaraari puetunu cumaacaracajanaa. Quiaari shanohua shacantuuca quijia cutara. Quiaari naa quijia pueyaracaanutej. Tariucuaja”.
13 e não nos deixes
14 ’Naatej, niaa jaara jiyanoori tamasaca, sesa na miishacari niajaniya, nia Que Pueyasoori nia jiyanooniutianiyajuhuaj.
14 — Porque, se perdoarem aos outros as ofensas deles, também o Pai de vocês, que está no céu, perdoará vocês;
15 Saniniuujia, niaa jaara tamasaca jiyanoyaquiri, nia Que Pueyasoori maja na jiyanooniu quiniutianiya niajaniyajuhuaj sesa nia miishanojiniji.
15 se, porém, não perdoarem aos outros as ofensas deles, também o Pai de vocês não perdoará as ofensas de vocês.
16 ’Niaa jaara miaqueyaquiya Pueyaso nia secojonura, majaari macuhuajeconu pueya niquiara, taa sesa jiuujiaraca pueya miiquiaacuaani. Nojoriiri naa miiquiaatej, pueya niishishocoriquiano nojori miaajeya. Naa pueya shootiasacari nojoritij, seetanujuanaa nia sequeya cutaranijia, narta pueyari tari nojori maniniuhuaqueetareecuaja. Majaari Pueyasojiniji nojori masenu quiniutianiya socua.
16 — Quando vocês jejuarem, não fiquem com uma aparência triste, como os hipócritas; porque desfiguram o rosto a fim de parecer aos outros que estão jejuando. Em verdade lhes digo que eles já receberam a sua recompensa.
17 Niajaniya saniniuujia, nia miaqueyaquishacari Pueyaso nia secojonura, nia jiquioco nia jeequere. Nia canuure nia muesu, taa nia miiquiaa pueyaracaanucuajani.
17 Mas você, quando jejuar, unja a cabeça e lave o rosto,
18 Naa nia miiri Pueyaso nia secojosacari, maja pueya niishiniuria cunoqui miaajeya. Saaja pa Que Pueyaso cutara cuaara niishiiria nia miishano. Naacuajitij, nojuajaari nia niquitionutaniya na casamijiniji na shuquiritianuucua niajaniya.
18 a fim de não parecer aos outros que você está jejuando, e sim ao seu Pai, em secreto. E o seu Pai, que vê em secreto, lhe dará a recompensa.
19 ’Pueyanaa, maja mijiria nia racatanu nia casami najuhuanaj. Saaja capora nia quiri cutara. Mijiria pa racatasacari pa casami, surequeyari na miaquenutaniya. Tiyarashiniutianiyajaariuhuaj. Nohuasenuujuacaari nocua tiuquiniutianiya na nohuasenura.
19 — Não acumulem tesouros sobre a terra, onde as traças e a ferrugem corroem e onde ladrões escavam e roubam;
20 Nia racatare cutara nia casami Pueyaso shuriucua jiyocuacaanu. Tii cutaraari shaaqui surequeya, shaaqui tiyara. Naajuhuaj, nohuasejojuaari maja na naata nocua tiuquiniu tii, jiyocuacaanuji nia casami na nohuasenura.
20 mas ajuntem tesouros no céu, onde as traças e a ferrugem não corroem, e onde ladrões não escavam, nem roubam.
21 Niaa jaara nia casami racatare mijiria, niaari nocua niishiriojonutaniya pueyaracaanu. Nia casami jaara racatasano quiri Pueyaso shuriucua saniniuujia, niaari Pueyasoocua niishiriojonutaniya. Majaari nia tacaaniu quiniutianiya mijiria casaacua tari.
21 Porque, onde estiver o seu tesouro, aí estará também o seu coração.
22 ’Pa namijiaari juhua poojia cuhuatana. Naacuajitij, paa jaara sesa casaacua jiaatiaashijia quirini, poojiaari juhua cuhuashiqui quiya maninia.
22 — Os olhos são a lâmpada do corpo. Se os seus olhos forem bons, todo o seu corpo será cheio de luz;
23 Niaa jaara sesa casaacua jiaatiajaca quiri saniniuujia, nioojiaari juhua ninishiqui quiya. Nioojia jaara sesa casaacua jiaatiaja quiri, nioojiaari socua ninishiqui quiya cariyojuaru pueyanojiniji.
23 se, porém, os seus olhos forem maus, todo o seu corpo estará em trevas. Portanto, se a luz que existe em você são trevas, que grandes trevas serão!
24 ’Maja nia naata poonijionu maninia caapiqui camarnura. Niaa jaara caapiqui camarnuraca quiri, niaari tamonu paniniutianiya, niaari saniniuujia tamonu niquiniu paniyaquiniutianiyacujua. Naacuajitij, niaari shuquiriaatia poonijionutaniya nia panishano camarnura. Niaari tamonu soojotanutaniyacujua. Naajuhuaj pueyanaa, majaari nia naata Pueyasora poonijionu maninia, cumaneecaacua nia jiaatiasacarijiuhuaj.
24 — Ninguém pode servir a dois senhores; porque ou irá odiar um e amar o outro, ou irá se dedicar a um e desprezar o outro. Vocês não podem servir a Deus e às riquezas.
25 ’Naaratej, nia sequeyanijia, maja puera nia niishiriojonu casaa nia miaquenutaniyani, casaa nia ratunutaniyani, casaa nia cushiniutianiyani. Pueyaso jaara pa shipiniquiaari pueyano pa quiniuria, ¿majateeri na niquitionu quiniutianiya pa miaquenu panishano, pa cushiniu panishanonio, maninia pa rishiniuria? Taaquiriirinij.
25 — Por isso, digo a vocês: não se preocupem com a sua vida, quanto ao que irão comer ou beber; nem com o corpo, quanto ao que irão vestir. Não é a vida mais do que o alimento, e não é o corpo mais do que as roupas?
26 Jiyocuacaanu jaacuatujuaca nia niquiricuaa. Nojoriiri maja na natanu. Majaari na senoonu. Majaari nojori mishinijionu tiaco na miajajaura. Naajaa, pa Que Pueyasoori nojori niquitioquiaa na panishano. Nia niishiri. Niaa cutaraari socua Pueyaso panishano cuno jiyocuacaanu jaacuatujuacajiniji.
26 Observem as aves do céu, que não semeiam, não colhem, nem ajuntam em celeiros. No entanto, o Pai de vocês, que está no céu, as sustenta. Será que vocês não valem muito mais do que as aves?
27 ¿Nia naatate socua jiyaconajara maashiniu, jiyanohua nia tacaaniutia? Maja.
27 Quem de vocês, por mais que se preocupe, pode acrescentar um côvado ao curso da sua vida?
28 ’Naajuhuaj, ¿casaara nia tacaaquiaarini nia niishiriojosacari casaa nia cushiniutianiyani? Naana shuucuaca nia niquiriquiacuaa. Nojoriiri maja na niishiniu poonijionu. Majaari na niishiniu na maniniushitiajara shitianujuhuaj.
28 — E por que se preocupam com o que vão vestir? Observem como crescem os lírios do campo: eles não trabalham, nem fiam.
29 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, pa supuetanaa jiyaniijia Salomónri jiyanohua shanohua toqueya cushijia quiquiaari. Naajaa, na toqueeri maja socua shanohua niquishano quiquiaari cuno naana shuucuacajiniji.
29 Eu, porém, afirmo a vocês que nem Salomão, em toda a sua glória, se vestiu como qualquer deles.
30 Naana shuuri saaja rupaquijia shanohua niquishano. Jaara sorere, namitiashiyari catijiasocoriquiano. Pueyasoori naana shuu shipiniquiaari saaja rupaquijia shanohua niquishocoriquiano, na nuhuaji catijiasocoriquianonio. Nojuaja jaara naa shanohua naana shuucuaca shipiniquiaari, ¿majateeri socua maninia na miiniu quiniutianiya niaara? ¿Casaara nia tiuyaquiya nia Que Pueyasoocuaarini?
30 Ora, se Deus veste assim a erva do campo, que hoje existe e amanhã é lançada no forno, não fará muito mais por vocês, homens de pequena fé?
31 Naaratej pueyanaa, maja nia tacaaniu. Majaari nia sequenu: ¿casaa pa miaquenutaniyani?, ¿casaa pa ratunutaniyani?, ¿casaa pa cushiniutianiyani?
31 Portanto, não se preocupem, dizendo: “Que comeremos?”, “Que beberemos?” ou “Com que nos vestiremos?”
32 Pueyaso niishiyashijiacaari naa sequejacatej, puera nojori tacaashacari puetunu na panishano casaacuajanaa. Niaa cutaraari jiyocuacaanu quijia Queraca. Nojuacuajaari tari niishiya puetunu nia panishanojuanaa.
32 Porque os gentios é que procuram todas estas coisas. O Pai de vocês, que está no céu, sabe que vocês precisam de todas elas.
33 Naaratej, coteenu nia niishiriojore Pueyaso tojijiara nia quiniuria cutara. Pueyasocua nia niquitiore puetunu nia panishanojuanaa.
33 Mas busquem em primeiro lugar o Reino de Deus e a sua justiça, e todas estas coisas lhes serão acrescentadas.
34 Naajuhuaj, majaari tariquiria nia tacaaniu. Saaja nia niishiriojore cutara, taa nia miiniutianiya maninia quiarijiani. Tariqui cutara niocua niishiriojore taa nia miiniutianiya maniniani. Tariucuaja quiarijia nia niishiriojosano nio juucara. Majaari socua tariquiria nia tacaaniu. Saaja nia Que Pueyasoocua nia tiuuri, juhuajaniya nia quiniuria.
34 — Portanto, não se preocupem com o dia de amanhã, pois o amanhã trará os seus cuidados; basta ao dia o seu próprio mal.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.