Mateus 12

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Jiyacaritij, Jesuuri canaa na saquiriojosano pueyata cuhuariquia jiuujiaaco tajiriquiaa samaatenu juuca. Canaari jiyacari miaajeriquiaani canaa quiasacari nucuaco. Canaari secaja trigo jajau carojotanu coteequiaarini. Canaari na miojonuuriquiaani.
1 Por aquele tempo, Jesus estava caminhando pelos campos de cereal, num sábado. Seus discípulos, sentindo fome, começaram a colher espigas e comê-las.
2 Fariseocuaca jaara canaa niquiquiaari naa miyanotej, Jesu sequetureeri:
2 Alguns fariseus os viram e protestaram: “Veja, seus discípulos desobedecem à lei colhendo cereal no sábado!”.
3 Jesuuri cuno pojori riucuaree:
3 Jesus respondeu: “Vocês não leram nas Escrituras o que fez Davi quando ele e seus companheiros tiveram fome?
4 Nojoriiri Pueyaso Secojojua tiajinia tiuquitiaquiaari. Pueyasora niquitiojosano pan satureeri. Cuno panri saaja pueyacuara secojonaa sasocoriquiano quiquiaari, maja socua tamonu pueyano sasocoriquiano. Naajaa, Davidri na saquiaari. Na miishanoori maninia quiquiaari Pueyaso niquiara.
4 Ele entrou na casa de Deus e, com seus companheiros, comeram os pães sagrados que só os sacerdotes tinham permissão de comer.
5 Naajuhuaj, ¿majateeri nia serojonu quiquiaari tariucuacaanu Moisés naajiosanojinia, taa pueyacuara secojonaa pueyaracaanu poonijioquiaa Pueyaso Secojojua tiajiniani? Nojoriiri naa poonijionuuquiaa samaatenu juucajuhuaj. Naa nojori poonijiosacari Pueyaso Secojojua tiajinia samaatenu juucatej, cunoori maja sesa.
5 E vocês não leram na lei de Moisés que os sacerdotes de serviço no templo podem trabalhar no sábado?
6 Moiséscuajaari pa rootaquiaari maja pa poonijionura samaatenu juuca. Naajaa, cuno rootasanoori seetanujuanaa maja na quiniu Pueyaso Niyanura, jaara Pueyaso Secojojua tiajinia poonijionaara quiyaquirijiuhuaj.
6 Eu lhes digo: há alguém aqui maior que o templo!
7 Maja naasucuaari nia niishiniu quiquiaari casaa nio tariucuacaanu naajiotasano niishitiojiya niajaniya juucuani. Naa sequeyari: “Janiya cutaraari socua nia panitiaani niarta pueyacua nia taraajenura, maja saaja nia niquitiojonura nia seya cucuara catijiasocoriquiano”. Niaa jaara nio naajiotasano niishijia quiriquia, niaa maara sesa miyashijia pueyacuara tonujiyaquiriquiaj.
7 Vocês não teriam condenado meus discípulos inocentes se soubessem o significado das Escrituras: ‘Quero que demonstrem misericórdia, e não que ofereçam sacrifícios’.
8 Cua tojitiare quiarijia. Janiyacuajaari Pueyaso Niyanuni. Naacuajitij, mijiria cua quishacari cua naata sequenu casaate samaatenu juuca miishiyani.
8 Pois o Filho do Homem é senhor até mesmo do sábado”.
9 Na nuhuaji, canaari Jesuta quiojoquiaari quiniquijini. Canaari Pueyaso Secojojua tiajinia tiuquishiini.
9 Então Jesus foi à sinagoga local,
10 Pueyanoori tii quiriquiaa cuseetucojuara joojequetano na juaashiquia. Taa canaa Judiocuaca camarucua Jesuucuara saquiriojotanu paniriquiaa juucuacuajani, jiyacaritij, na sapojonuta Jesu nequesotaturee naari.
10 onde viu um homem que tinha uma das mãos deformada. Os fariseus perguntaram a Jesus: “A lei permite curar no sábado?”. Esperavam que ele dissesse “sim”, para que pudessem acusá-lo.
11 Jesuuri cuno pojori riucuaree:
11 Jesus respondeu: “Se um de vocês tivesse uma ovelha e ela caísse num poço no sábado, não trabalharia para tirá-la de lá?
12 ¿Majateeri pueyano socua jiyanohua panishano borregojiniji? Taaquiriirinij. Naaratej, maja pa tarinitianu maninia pa miiniuria pueyaracaanu, samaatenu juucajuhuaj.
12 Quanto mais vale uma pessoa que uma ovelha! Sim, a lei permite que se faça o bem no sábado”.
13 Na nuhuaji, sesarucojua sequereeri:
13 Em seguida, disse ao homem: “Estenda a mão”. Ele a estendeu, e ela foi restaurada e ficou igual à outra.
14 Naa Fariseocuaca niquishacari Jesu miishanotej, tohuareetaqueeri. Tama nojorijiaarijia roojotooquiaari nojori motenura Jesu.
14 Então os fariseus convocaram uma reunião para tramar um modo de matá-lo.
15 Jesu jaara niishiquiaari Fariseocuaca miiniu panishano nojuaja, quiniquiji quiaqueeri. Queraatia pueyari na nuhuajiquiaari canaata. Jesuuri puetunu cusosuhuajanaa naatanijioquiaari.
15 Jesus, sabendo o que planejavam, retirou-se daquela região. Muitos o seguiram, e ele curou todos os enfermos que havia entre eles.
16 Jesuuri na naatanijiosano pueya rootaquiaari maja tamasaca niquiara nojori pohuatanura cante nojuajani.
16 Contudo, advertiu-lhes que não revelassem quem ele era.
17 Naacuajitij, tariucuacaanu Pueyaso sequesano caminiujiunia Isaías pohuatasanoori tohuateequiaari. Nojuajaari juhuacarijia naa pohuataquiaari Jesujiniji Pueyaso sequesano miriquitij:
17 Cumpriu-se, assim, a profecia de Isaías a seu respeito:
18 “Niocuajaari cua seru, cua saquiriojosano. Na timitiaanijia. Nojuajaari jiyanohua cua panishano. Janiyari cua Sohuanu jiyaronutaniya nocuani. Nojuajaari tamasaca pueyapue pohuatanutaniya janiyajiniji, nojori quiniuria cua muerasura pueyaracaanu.
18 “Vejam meu Servo, aquele que escolhi. Ele é meu Amado; nele tenho grande alegria. Porei sobre ele meu Espírito, e ele proclamará justiça às nações.
19 Majaari pueyata juaajia na quiniu quiniutianiya. Majaari nacojojua na quiniu quiniutianiya. Majaari na rupaa tojishano quiniutianiya tiacaacaco.
19 Não lutará nem gritará, nem levantará a voz em público.
20 Majaari quenaaja shuniitiasano naajua na shutianu quiniutianiya puetunujuanaa. Naajuhuaj, majaari na maquishajanu quiniutianiya jatarinitiaja nojiyano samaritiu. Nojuajaari naa sesa miijiaca jiyanooniutianiya, nojuaja jaara tiuquiriohuajaatijiaj, puetunu sesa miiniujianaa na puecanura, Jiyaniijiajanaa na quiniuhuara pueyaracaanu.
20 Não esmagará a cana quebrada, nem apagará a chama que já está fraca. Por fim, ele fará que a justiça seja vitoriosa.
21 Puetunu tiquiyocuacajinijinio quijiaca pueyajanaari nocua tiuuniutianiya”.
21 E seu nome será a esperança de todo o mundo”.
22 Tiquiaari Jesuucua jaatucusaaquiaari. Cariyojuaru quiriquiaajaariuhuaj. Naa quiquiaariiri samaruraca na quiniuucua. Jesuuri na jeecaree. Naacuajitij, tiquiaari pocuajara quiquiaari, niquijiarajuhuaj.
22 Então levaram até Jesus um homem cego e mudo que estava possuído por um demônio. Jesus o curou, e ele passou a falar e ver.
23 Cunora, puetunu pueyajanaari nocuaji jiuujiatequiaari. Sequetureeri:
23 Admirada, a multidão perguntou: “Será que este homem é o Filho de Davi?”.
24 Fariseocuaca jaara tojiquiaari naa pueya sequesacari Jesujinijitij, nojoriiri na juaaniutia sequequiaari saaja:
24 No entanto, quando os fariseus souberam do milagre, disseram: “Ele só expulsa demônios porque seu poder vem de Belzebu, o príncipe dos demônios”.
25 Jesuuri cuno pueya niishiriojosano niishiquiaari. Cunora, nojori sequereeri:
25 Jesus conhecia os pensamentos deles e respondeu: “Todo reino dividido internamente está condenado à ruína. Uma cidade ou família dividida contra si mesma se desintegrará.
26 Jaara naa quiritij, samaruhua jaara tohuatanijiosaare Sesaaca cumaacata, tama na cuaqueya paracayajaarijia. Naacuajitij, majaari na naata na cumaaca rishiniu.
26 Se Satanás expulsa Satanás, está dividido e luta contra si mesmo. Seu reino não sobreviverá.
27 Janiya jaara samaruhua tohuatanijiya Satanás cumaacatani, taa nia sequeya janiyacuajani, cua sequeretoj, ¿cante nia niishitiojosano pueya cumaquiya samaruhua nojori tohuataniniuriani? ¿Satanástee? Majaruhua. Nojoricuajaari samaruhua tohuataniquiaa Pueyaso cumaacata. Naacuajitij, nojori tohuatanijiosacari samaruhua Pueyaso cumaacata, niaari jiyanohua jiyajeneya nia sequesacari janiya samaruhua tohuatanijiya Sesaaca cumaacatani.
27 Se eu expulso demônios pelo poder de Belzebu, o que dizer de seus discípulos? Eles também expulsam demônios, de modo que condenarão vocês pelo que acabaram de dizer.
28 Seetanujuanaa Pueyaso Sohuanu cumaquishacari janiya, samaruhua cua tohuatanijionura, niaa cumaati cua sequesano tojirii. Naa cua tohuatanijiosacari samaruhuatej, niaacuajaari niishiya Pueyasoori tari poonijiya juhua Jiyaniijia, mijiria nia tajinia.
28 Mas, se expulso demônios pelo Espírito de Deus, então o reino de Deus já chegou até vocês.
29 ’¿Pueyanote na naata cumueeca pueyano tiajinia tiuquiniu na casami na jaariuutianura? Maja na naata na jaariuutianu, jaara coteenu na morojiyaquiri. Jaara na morojore coteenu, na nuhuaji cutara na naata na casami panu. Naajuhuaj, janiyari Pueyaso cumaacata jaariuutiaa Sesaaca jiitiasano pueyani.
29 Afinal, quem tem poder para entrar na casa de um homem forte e saquear seus bens? Somente alguém ainda mais forte, alguém capaz de amarrá-lo e saquear sua casa.
30 ’Cante cua jiyano quiyaquiyani, cunoori cua paraca. Cante cua naacutaaquiya pueya rerecojonura Pueyasorani, nojoriiri saaja pueya cocuataa Pueyasoocuaji.
30 “Quem não está comigo opõe-se a mim, e quem não trabalha comigo na verdade trabalha contra mim.
31 ’Naarate nia sequeyanijia: puetunu pueya miishano sesajanaari na naata jiyanooshaanu. Sesacojojua pueyanoori na naata jiyanooshaanujuhuaj. Saniniuujia, cante Pueyaso Sohuanu miishano sesacajani, cunoori maja na jiyanooshaanu quiniutianiya cutara.
31 “Por isso eu lhes digo: todo pecado e toda blasfêmia serão perdoados, mas a blasfêmia contra o Espírito não será perdoada.
32 Cante Pueyaso Niyanu sesacajani, nojuajaari na naata jiyanooshaanujuhuaj. Saniniuujia, cante Pueyaso Sohuanu sesacajani, nojuaja cutaraari jiyanoyaquishaanutaniya pueyaracaanu. Na ruuretanuucua Pueyaso Sohuanu, majaari na jiyanooshaanu quiniutianiya mijiria, jiyocuacaanujuhuaj.
32 Quem falar contra o Filho do Homem será perdoado, mas quem falar contra o Espírito Santo não será perdoado, nem neste mundo nem no mundo por vir.
33 ’Naana jaara maninia naana quiri, maninia jajau muetuyari. Naana jaara sesarunaja quiri, sesa jajau muetuyari. Naacuajitij, na jajaujiniji paari niishiyani taamueca naanatenojoni.
33 “Uma árvore é identificada por seus frutos. Se a árvore é boa, os frutos serão bons. Se a árvore é ruim, os frutos serão ruins.
34 Niaari juhua sacocua. ¿Niaatucua taa maninia pocuajaca quirini, niaa jaara pueyaracaanu sesa miijiaca quiyajaa? Paari poojiajiniji pa niishiriojosano pocuaquiaani.
34 Raça de víboras! Como poderiam homens maus como vocês dizer o que é bom e correto? Pois a boca fala do que o coração está cheio.
35 Naacuajitij, maninia jiuujiaraca pueyanoori saaja maninia casaa pocuaja. Sesa jiuujiaraca pueyano saniniuujia, sacuaraatia casaa pocuaari.
35 A pessoa boa tira coisas boas do tesouro de um coração bom, e a pessoa má tira coisas más do tesouro de um coração mau.
36 Nia sequeya cutaranijia, Pueyaso saniitionu juuca, pueyari puetunu najuhuana sesa na pocuasanojinijijianaa nequesoreesaanutaniya.
36 Eu lhes digo: no dia do juízo, vocês prestarão contas de toda palavra inútil que falarem.
37 Cante maninia casaa pocuaja quiquiaarini, cunoori sequesaanutaniya “maninia pueyanota”. Naajuhuaj, cante sesa casaa pocuaja quiquiaarini, nojoriiri saniitiosaanutaniya saniniuujia. Naaratej, majaari nia niti nia taquiriocuatenu sacuaraatia casaa nia pocuanura.
37 Por suas palavras vocês serão absolvidos, e por elas serão condenados”.
38 Noojiaqueya Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaari tii quiriquiaa Fariseocuacata. Nojoriiri Jesu sequequiaari:
38 Alguns dos mestres da lei e fariseus vieram a Jesus e disseram: “Mestre, queremos que nos mostre um sinal de sua autoridade”.
39 Jesuuri nojori riucuaree:
39 Jesus, porém, respondeu: “Vocês pedem um sinal porque são uma geração perversa e adúltera, mas o único sinal que lhes darei será o do profeta Jonas.
40 Nojuajaari puereetuuca sapitiaaja seecojinia shocojotequiaari jiuujianaraca juuca, jiuujianaraca niucuanio. Naajuhuaj, janiyari raaco macu niojosaqui camueenujunutaniya jiuujianaraca juucani, jiuujianaraca niucuanio.
40 Pois, assim como Jonas passou três dias e três noites no ventre do grande peixe, o Filho do Homem ficará três dias e três noites no coração da terra.
41 Jonás pohuatasacari Pueyaso rupaa Nínive tiacajinia, cuno tariucuacaanu taucuacaari noojia tacatoquiaari sesa nojori miishanojiniji. Cunora, Pueyaso nequesoreenu juuca quishacari, Nínive pueyari saneecuatunutaniya nojori tonujunura nio pa quishacari pueyacuara. Nojoriiri Pueyaso saquiriojotanutaniya nio pa quishacari pueyacuara, nojori ruuretanuucua tamonu Pueyaso sequesano caminiujiunia socua jiyaniijiajanaa cutara Jonásjiniji.
41 “No dia do juízo, os habitantes de Nínive se levantarão contra esta geração e a condenarão, pois eles se arrependeram de seus pecados quando ouviram a mensagem anunciada por Jonas; e vocês têm à sua frente alguém maior que Jonas!
42 Naajuhuaj, tariucuacaanu jiyaniijia maajiiri niquiaari tucuacaanuji pa supuetanaa jiyaniijia Salomón tojiniuucua. Cunoori quiquiaari jiyanohua niishijia Salomón quiniuucua. Cuno maajiiri pananu shuucuaji niquiaari Salomón na tojiniuria, jiyanohua tucuacaanu na jiyajiniji. Naaratej, Pueyaso nequesoreenu juuca quishacari, cuno maajiiri sanenutaniya na saquiriojotanura nio pa quishacari pueyacuara. Nojoriicuara saquiriojotanutaniyari nojori ruuretanuucua tamonu niishijia, socua niishijia Salomónjiniji cutara.
42 A rainha de Sabá também se levantará contra esta geração no dia do juízo e a condenará, pois veio de uma terra distante para ouvir a sabedoria de Salomão; e vocês têm à sua frente alguém maior que Salomão!
43 ’Samaru jaara tohuatare pueyanojiniji, joojuashiquio rucuanejiyari na samaatejara na pajesacari.
43 “Quando um espírito impuro deixa uma pessoa, anda por lugares secos à procura de descanso, mas não o encontra.
44 Jaara riuriataaquiri na samaatejara, naa niishiriojiyari: “Tacateyarohuaraqui tariucua cua quiquiojiniohua”. Jaara tacatemohua, cuno na pueyano riuriatasuhuari juhua camaruuju tia, netoosano, maninia jeenucuasano.
44 Então, diz: ‘Voltarei à casa da qual saí’. Ele volta para sua antiga casa e a encontra vazia, varrida e arrumada.
45 Naaratej, samaruuri socua tamasaca narta samaruhua pajeya. Socua siete narta samaruhua riuriataari socua jiyanohua sesa nojuajiniji. Puetunu nojorijianaa jaara tiuquitiare cuno pueyanoocua tii na quiniuria, cuno pueyanoori na nuhuaji socua jiyanohua sesa quijiara jiyacateja.
45 Então o espírito busca outros sete espíritos, piores que ele, e todos entram na pessoa e passam a morar nela, e a pessoa fica pior que antes. Assim acontecerá com esta geração perversa”.
46 Jesu pohuatasacarijia pueya niquiara, na nucuaari tiuquiijioquiaari Jesu tapueyocuacata Jesuucua. Carijiniacuma quitiuriquiaari. Jesuta pocoojonu paniriquiaa juucuaari.
46 Enquanto Jesus falava à multidão, sua mãe e seus irmãos estavam do lado de fora, pedindo para falar com ele.
47 Tamonu pueyanoori Jesu sequeree:
47 Alguém disse a Jesus: “Sua mãe e seus irmãos estão lá fora e querem falar com o senhor”.
48 Jesuuri saaja na numootena pueyano riucuaree:
48 Jesus respondeu: “Quem é minha mãe? Quem são meus irmãos?”.
49 Jiyacaritij, Jesuuri canaa na tojitianaa pueya shishirii. Tii quiniaa pueya sequereeri:
49 Então apontou para seus discípulos e disse: “Vejam, estes são minha mãe e meus irmãos.
50 Naacuajitij, cante cua Que Pueyaso panishano miiquiaa cutarani, nojuaja cutaraari cua tarajanu, cua rimiatu, cua nucuanio.
50 Quem faz a vontade de meu Pai no céu é meu irmão, minha irmã e minha mãe”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.