Mateus 11

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Jesu jaara canaa na doce saquiriojosano pueya rootanu tucuataquiaari tii, nojuajaari tiji quiaquiaari cuno jiya tiacajinia quiniaa na niishitiojonura Pueyaso rupaa.
1 Quando Jesus terminou de dar essas instruções a seus doze discípulos, saiu para ensinar e anunciar sua mensagem nas cidades da região.
2 Tiuquinijiona Juan quishacari nujuatejojuajinia, nojuajaari jiyacari niishiquiaari Jesucristo miishanojiniji. Cunora, nojuajaari na pueya jiyaroquiaari Jesuucua naa na nequesotanura:
2 João Batista, que estava na prisão, soube de todas as coisas que o Cristo estava fazendo. Por isso, enviou seus discípulos para perguntarem a Jesus:
3 —¿Quiaate seetanujuanaa Cristo, tariucuacaanu Pueyaso sequesano canaacua niriquianotej? ¿Canaate tamonu sashiya soj?
3 “O senhor é aquele que haveria de vir, ou devemos esperar algum outro?”.
4 Jesuuri nojori riucuaree:
4 Jesus respondeu: “Voltem a João e contem a ele o que vocês veem e ouvem:
5 Naa nia pohuatasuhua: “Cariyojuarujuriiri tari niquitiarohua. Shipiiniquiuniuujiacaari maninia rucoorohua. Shu miaqueja cusonu jiitiajacaari tari jeequerohua. Numueejunucuaari tari tojitiarohua maninia. Macunucuaari samiitiacorohua. Casamiijiuniucua pueyari Pueyaso rupaa pohuatasaaree, Pueyaso muerasura nojori quiniuria”.
5 os cegos veem, os aleijados andam, os leprosos são purificados, os surdos ouvem, os mortos são ressuscitados e as boas-novas são anunciadas aos pobres”.
6 Shuquiriaatia quijia cutaraari noo pueyano, cante cucuaji taacanuyaquijiani.
6 E disse ainda: “Felizes são aqueles que não se sentem ofendidos por minha causa”.
7 Tiuquinijiona Juan pueya jaara quiojoquiaariuhua Juancua, Jesuuri Tiuquinijiona Juanjiniji naa pohuatanu coteequiaari pueya niquiaratej:
7 Enquanto os discípulos de João saíam, Jesus começou a falar a respeito dele para as multidões: “Que tipo de homem vocês foram ver no deserto? Um caniço que qualquer brisa agita?
8 Cua sequeture, ¿casaa niquiniuucua nia quiojocanuni? ¿Niaateeri pueyano niquiquianu maniniuqui toque cushiyano? Maja. Cuno pojori cante maniniuqui toque cushijiani, nojoriiri jiyaniijianucua tiajinia quijiaca cutara, maja cariiquia jiyajinia.
8 Afinal, o que esperavam ver? Um homem vestido com roupas caras? Não, quem veste roupas caras mora em palácios.
9 ¿Taateerinitioj? ¿Casaacua nia quiojocanuurini? ¿Pueyaso sequenu panishano caminiujiunia niquiniuucuatee? Jaa. Seetanujuanaa nia sequeyanijia, Tiuquinijiona Juanri jiyanohua socua cutara pueyano tamasaca Pueyaso sequesano caminiujiuniaajiniji.
9 Acaso procuravam um profeta? Sim, ele é mais que profeta.
10 Cuno Juanjinijicuajaari tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia pohuatasaaquiaari. Naa naajiotasaaquiaari miriquiiri Pueyaso sequesano janiya nojuajiniji:
10 João é o homem ao qual as Escrituras se referem quando dizem: ‘Envio meu mensageiro adiante de ti, e ele preparará teu caminho à tua frente!’.
11 ’Seetanujuanaa nia sequeyanijia. Majaari tamonu pueyano quiniu quiquiaari socua cutara pueyano Tiuquinijiona Juanjiniji. Naajaa, cante Pueyaso muerasuniyojua quiya cucua na tiuushacarini, cunoori socua cutara pueyano Tiuquinijiona Juanjiniji.
11 “Eu lhes digo a verdade: de todos os que nasceram de mulher, nenhum é maior que João Batista. E, no entanto, até o menor no reino dos céus é maior que ele.
12 ’Tiuquinijiona Juan jaara coteequiaari Pueyaso rupaa pohuatanu, pueyari jiyanohua saniniujiuriquiaa Pueyaso muerasu nojori quiniuria. Pueyari naa saniniujiya quiarijiajuhuaj. Cante jiyanohua saniniujiya Pueyaso muerasu na quiniuriani, naa quiniutianiyari.
12 Desde os dias em que João pregava, o reino dos céus sofre violência, e pessoas violentas o atacam.
13 Supuetana Moisés, mariyata puetunu Pueyaso sequesano caminiujiuniaajanaari tariucuacaanu pohuataquiaari taa Pueyaso jiitianutaniya pueyani. Naa poojotasaaquiaariiri Tiuquinijiona Juan jaara tiuquiquiaarijiaatijia. Quiarijiani, Tiuquinijiona Juanta, nojori pohuatasanoori tari tohuateenu coteya.
13 Pois, antes de João vir, todos os profetas e a lei de Moisés falavam dos dias de João com grande expectativa,
14 Niaa jaara nio cua pohuatasanoocua tiuuniu paniri, nia tojiri nio: Tiuquinijiona Juancuajaari tariucuacaanu pueyara Pueyaso sequesano caminiujiunia Elíascuaja. Elíascuajaari sequesaaquiaari niriquiano.
14 e, se vocês estiverem dispostos a aceitar o que eu digo, ele é Elias, aquele que os profetas disseram que viria.
15 Cante numaaracani, cuaara tojiiria cua sequesano.
15 Quem é capaz de ouvir, ouça com atenção!
16 ’Nia pohuatareera taamuecate nio pa quishacari pueyani, quiarijiani paa na quiyani. Nio pueyari juhua naatujoori, canapuete carijiniacuma tacuarishijionu paniya juucuani. Nojoriiri narta naatujooriicua nacaa, nojori tacuarishijionu panishacari juucua.
16 “A que posso comparar esta geração? Ela se parece com crianças que brincam na praça. Queixam-se a seus amigos:
17 Naa nacaari: “Canaari juucua naajua jonenejiyani. Majaari nia nianujunu paniniu. Canaa jaaquequejosacari taraatia saniniuujia, majaari nia sapuenu”.
17 ‘Tocamos flauta, e vocês não dançaram; entoamos lamentos, e vocês não se entristeceram’.
18 Naajuhuaj pueyanaa, Tiuquinijiona Juan quishacari, nojuajaari mashaca ratuyashijia quiquiaari, sumatuu miaqueyashijiajuhuaj. Pueyari saaja na sequequiaari samaruraca pueyanota.
18 Quando João apareceu, não costumava comer nem beber em público, e vocês disseram: ‘Está possuído por demônio’.
19 Na nuhuaji, janiyari tiuquiquiaarini. Janiya cutaraari sumatuucuaca miaquejani, mashaca ratujuajuhuaj. Pueyari cua sequequiaa: “Miaquejoru cuno, ratunu porocuanio. Sesa pueya cojijia, pa soosano Romano jiyaniijia seya cojijia sacuaraatiajuhuaj”. Naa nia soosacari janiya, Tiuquinijiona Juannio, niaari puetunu Pueyaso niishitiojosanojuanaa ruuretaa. Naajaa, pueyari na naata niishiniu maninia canaa miishanojiniji, janiya, Tiuquinijiona Juannio, canaari mariyata Pueyaso jiyaramiquishano cutarani.
19 O Filho do Homem, por sua vez, come e bebe, e vocês dizem: ‘É comilão e beberrão, amigo de cobradores de impostos e pecadores’. Mas a sabedoria é comprovada pelos resultados que produz”.
20 Corazín tiacajinia, mariyata Betsaida tiacajinia, Jesuuri tii socua pueya naatanijioquiaari tamasaca tiacajiniji. Jiyajeneta casaa miiquiaari tii Pueyaso cumaacataari. Pueyari saaja nocua tiuyaquiquiaari. Nojoriiri maja noojia na tacatonu quiquiaari sesa nojori miiniujiniji. Cunora, Jesuuri nojori piriyojoquiaari. Naa sequequiaari nio caapiqui tiacajinia quiniaa pueyari:
20 Então Jesus começou a denunciar as cidades onde ele havia feito muitos milagres, pois não tinham se arrependido.
21 —¡Niaari taraatia saniitiosaanutaniya, nioojia nia tacatoyaquiniuucua sesa nia miishanojiniji! Janiya jaara Pueyaso cumaacata miiquiaari Tiro tiacajiniani, mariyata Sidón tiacajinianio, taa cua miiquiaari nia tiacajiniacuaani, cuno taucuaca maara Pueyasoocua tari noojia tacatocanu cutara. Nojori maara ritia cocuaque toqueya cushiyonuuquiaari nojori tacaaniu niishishaanura sesa nojori miishanojiniji. Naajuhuaj, nojori maara juaca quejooquiaari na nacaacua, noojia nojori tacatosacari Pueyasoocua, sesa nojori miiniuucua.
21 “Que aflição as espera, Corazim e Betsaida! Porque, se nas cidades de Tiro e Sidom tivessem sido realizados os milagres que realizei em vocês, há muito tempo seus habitantes teriam se arrependido e demonstrado isso vestindo panos de saco e jogando cinzas sobre a cabeça.
22 Naaratej, janiyari nia numooteyani: jiya puequesacari, niaari socua jiyanohua saniitiosaanutaniya Tiro tiacajinia quiniaa pueyajiniji, Sidón tiaca pueyajinijinio.
22 Eu lhes digo que, no dia do juízo, Tiro e Sidom serão tratadas com menos rigor que vocês.
23 Capernaum tiacajinia quiniaanaa, ¿niaateeri jiyaniya niaari tamasaca tiaca shocotanutaniya nia jiyanishacari niaari socua maninia cutara? ¡Maja! Niaari mani quiquiojinia quejoosaanutaniya. Janiya jaara cua cumaacata cutara casaa miiquiaari Sodoma pueya tiacajiniani, taa cua miiquianu nia tajiniacuaani, Sodoma tiaca maara quiriquiajaj.
23 “E você, Cafarnaum, será elevada até o céu? Não, descerá até o lugar dos mortos. Porque, se na cidade de Sodoma tivessem sido realizados os milagres que realizei em você, ela estaria de pé ainda hoje.
24 Nocuaji nia sequeya cutaranijia: jiya puequesacari, niaari socua jiyanohua saniitiosaanutaniya Sodoma tiaca pueyajiniji.
24 Eu lhe digo que, no dia do juízo, Sodoma será tratada com menos rigor que você”.
25 Jiyacaritij, Jesuuri na Que Pueyaso sequequiaari:
25 Naquela ocasião, Jesus orou da seguinte maneira: “Pai, Senhor dos céus e da terra, eu te agradeço porque escondeste estas coisas dos que se consideram sábios e instruídos e as revelaste aos que são como crianças.
26 Naacuajitij cua Quenaa, quiaari maninia niishitirii niishiyashijiaca pueya, taa quia paniquiaaricuajani.
26 Sim, Pai, foi do teu agrado fazê-lo assim.
27 ’Cua tojitiare pueyanaa, cua Queeri cua niquitioquiaari puetunu casaajanaa cua jiitiasocoriquiano. Majaari seetanujuanaa tamasaca niishiniu janiya. Saa cua Queja cutaraari cua niishiya. Naajuhuaj, majaari seetanujuanaa tamasaca niishiniu cua Que. Saaja janiya, Neyanuni, na niishiya cutaranijia, naajuhuaj canapue cua niishitiniu paniya cua Quecuajani.
27 “Meu Pai me confiou todas as coisas. Ninguém conhece verdadeiramente o Filho, a não ser o Pai, e ninguém conhece verdadeiramente o Pai, a não ser o Filho e aqueles a quem o Filho escolhe revelá-lo.
28 Cucua nia nijiore, puetunu niajaniyajanaa, canapuete tacaaquioyani, canapuete puera niishiriojonuujuacani. Niaa jaara cucua nimia, janiyari nia samaraatanutaniyani.
28 “Venham a mim todos vocês que estão cansados e sobrecarregados, e eu lhes darei descanso.
29 Cua niishitiojosano nia tojiri. Janiyajiniji nia niishiri taamuecatucuaa janiyani. Janiyari ritia juayashijiani. Janiyari pueya shocoteyaquijiani. Naacuajitij, nioojiaari maja na tacaaniu quiniutianiya nia rupuesacari janiya.
29 Tomem sobre vocês o meu jugo. Deixem que eu lhes ensine, pois sou manso e humilde de coração, e encontrarão descanso para a alma.
30 Nia tojishacari janiya, nioojiaari juhuajaniya quiniutianiya. Cua poonitijiosacari niajaniya, majaari jiyajeneta na quiniu quiniutianiya niaara, cua cumaquishacari niajaniya.
30 Meu jugo é fácil de carregar, e o fardo que lhes dou é leve”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.