Marcos 1

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Pueyaso Niyanu Jesucristojinijiiri naa coteetasaaquiaari pohuatanutej.
1 Princípio do evangelho de Jesus Cristo, Filho de Deus.
2 Tariucuacaanu pueyara Pueyaso sequesano caminiujiunia Isaíasri Pueyaso Niyanu niyacari naajiotaquiaari. Naajiotaquiaariiri taa Tiuquinijiona Juan poojotanutaniya pueya jeenucuanura nojori jiuujiani, niriquiano Jesu tojijia nojori quiniuria. Isaíasri naa naajiotaquiaari Pueyaso sequesano miriqui Neyanutej:
2 Como está escrito na profecia de Isaías: “Eis que envio o meu mensageiro adiante de você, o qual preparará o seu caminho.
3 Na nacanuuri tojishaanutaniya cariiquia jiyajinia. Naa pueya sequeyari: ‘¡Nia jeenucuare Jiyaniijia nuu! ¡Nia nuunore maninia, maja shuutiuniu!’”
3 Voz do que clama no deserto: Preparem o caminho do Senhor, endireitem as suas veredas.”
4 Quiari naataja, Tiuquinijiona Juanri seetanujuanaa naa miiquiaari cariiquia jiyajiniatej. Nocua nijionaa pueya tiuquinijioriquiaa moojiniaari. Tiuquinijiona Juanri cuno pueya sequequiaari:
4 E foi assim que João Batista apareceu no deserto, pregando batismo de arrependimento para remissão de pecados.
5 Puetunu Judea jiyajinijinio pueyajanaari nocua nijioquiaari nojori tojitianura nojuaja, Jerusalén tiacajinijinio pueyanio. Cuno pueya jaara sesa na miishano pohuataquiaari Juan niquiara, Pueyaso niquiarajuhuaj, Juanri nojori tiuquinijioquiaari Jordán moojinia.
5 E toda a região da Judeia e todos os moradores de Jerusalém iam até ele. E, confessando os seus pecados, eram batizados por ele no rio Jordão.
6 Tiuquinijiona Juan toqueeri camello cajacajiniji shitiasano quiquiaari. Na cajiniocua na camarucutesanoori quiquiaari shoque sacuanijiasano. Na miaquesanoori quiquiaari sequeru, samiyatunio, cariiquia jiyajinia na riuriatasano.
6 A roupa de João era feita de pelos de camelo. Ele usava um cinto de couro e se alimentava de gafanhotos e mel silvestre.
7 Juanri pueya niquiara pohuataquiaari naatej:
7 E João pregava, dizendo: — Depois de mim vem aquele que é mais poderoso do que eu, do qual não sou digno de, curvando-me, desamarrar as correias das suas sandálias.
8 Janiyari nia tiuquinijiya moojiniani, juhua jeequejosano nia quiniuria sesa nia miishanojiniji. Cua nuhuaji ninia cutaraari Pueyaso Sohuanu tiuquinijionutaniya nioojiajinia, na cumaaca nia jiitianura, seetanujuanaa maninia miijiaca nia quiniuria.
8 Eu batizei vocês com água; ele, porém, os batizará com o Espírito Santo.
9 Jesuuri jiyacari Nazaret tiacajiniji quiaquiaari Tiuquinijiona Juancua. Nazaret tiacaari Galilea jiyajinia quijia. Tiuquinijiona Juanri Jesu tiuquiniquiaari Jordán moojinia.
9 Naqueles dias, Jesus veio de Nazaré da Galileia e foi batizado por João no rio Jordão.
10 Jesu tacasacari moojiniji na tiuquinishaanu nuhuaji, jiyacaritij, nojuajaari jiya cajiniocua niquiquiaari riateyano. Pueyaso Sohuanu niquiriiri nocua roseyano juhua mococoonu. Nocua tiuushiiri.
10 Logo ao sair da água, Jesus viu os céus se abrindo e o Espírito descendo como pomba sobre ele.
11 Jiyacaritij, jiyocuacaanuji tojishaaquiaariiri Pueyaso pocuaano. Naa Jesu sequequiaariiri:
11 Então veio uma voz dos céus, que dizia: — Você é o meu Filho amado; em você me agrado.
12 Na nuhuaji, Pueyaso Sohuanuuri Jesu jiyatequiaari ritia cariiquia jiyajiniara.
12 E logo o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Jesuuri cuarenta juuca shocojotequiaari tii tamajaaja, puereeta jiya camaruhua casami quishaqui. Tii na quishacari, Satanásri Jesu saniniujiuriquiaa na tojijiara Jesu quiniuria juucua. Na nuhuaji, Pueyaso seyari nocua nijioquiaari na naacunura, na mianuutenurajuhuaj.
13 onde ficou durante quarenta dias, sendo tentado por Satanás. Estava com as feras, e os anjos o serviam.
14 Jiyaniijia Herodes jaara Tiuquinijiona Juan nujuatequiaari nujuatejojuajinia, na nuhuaji, Jesuuri Galilea jiyajinia quiaquiaariuhua. Nojuajaari pueya niquiara poojotaquiaari tii, maninia pohuatasano Pueyasojiniji, taa Pueyaso jiitianutaniya na muerasuni.
14 Depois de João ter sido preso, Jesus foi para a Galileia, pregando o evangelho de Deus.
15 Jesuuri naa sequequiaari pueyatej:
15 Ele dizia:
16 Galilea caminia shuriuquioco Jesu rucuanejosacari, nojuajaari Pedro niquiquiaari, tarajanu Andrésnio. Nojoriiri shiyaru jaquerootanaa quiquiaari. Jiyacaritij, nojoriiri shiyaru jaquerootariquiaa caminiajinia.
16 Caminhando junto ao mar da Galileia, Jesus viu os irmãos Simão e André, que lançavam a rede ao mar, porque eram pescadores.
17 Jesuuri nojori sequesee:
17 Jesus lhes disse:
18 Nojoriiri ritia na shiyaru tiujiaquiaari. Jesuta quiojiyareeri.
18 Então eles deixaram imediatamente as redes e o seguiram.
19 Socua shiitianiyojua na tacoji Jesu canujusacari, Santiago niquishiiri, tarajanu Juannio. Nojoriiri na shiyaru cushipirijionuuriquiaa botejinia. Nojoriiri Zebedeo niquiohua quiquiaari.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão, que estavam no barco consertando as redes,
20 Jesuuri jiyacari nojori sequequiaari nata nojori quianurajuhuaj. Nojoriiri na que Zebedeo tiujiaquiaari botejinia na naacunaata. Nojoriiri Jesuta quiojoquee.
20 e logo os chamou. E eles seguiram Jesus, deixando o seu pai Zebedeu no barco com os empregados.
21 Nojoriiri Capernaum tiacajinia tiuquishii. Samaatenu juuca, Jesuuri tiuquiquiaari Pueyaso secojojua tiajinia. Tii pueya niishitiojonu coteequiaariiri.
21 Depois, entraram em Cafarnaum, e, logo no sábado, Jesus foi ensinar na sinagoga.
22 Pueyari jiyanohua jiuujiatequiaari na rootasano nojori tojishacari. Jesuuri juhua jiyaniijiajanaa niishitiojoriquiaa. Majaari na niishitiojonu quiquiaari taa Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa niishitiojoquiaaricuaani. Nojoriiri saaja Moisés pohuatasanojiniji caminiujiuquiaari, pueya niquiara nojori pohuatasacari Pueyaso Rupaa.
22 E maravilhavam-se com a sua doutrina, porque os ensinava como alguém que tem autoridade e não como os escribas.
23 Samaruraca pueyanoori Pueyaso secojojua tiajinia quiriquiaa tiijiuhuaj. Nojuajaari nacaquiaari:
23 E logo apareceu na sinagoga um homem possuído de espírito imundo, o qual gritou:
24 —¡Nazaret tiacajinijinio Jesunaa!, ¿quiaateeri tari canaacua nimiaa, canaa quia shaajanura? Janiyari quia niishiyani. ¡Quiaacuajaari Pueyaso Niyanu!
24 — O que você quer conosco, Jesus Nazareno? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem você é: o Santo de Deus!
25 Jesuuri cuno samaru juaarii. Na sequereeri:
25 Mas Jesus o repreendeu, dizendo:
26 Jiyacaritij, samaruuri jiyanohua taraatia miirii cuno pueyano. Jiyanohua na sariyotequiaariiri na tohuatasacari nojuajiniji. Juhua macu tiujiaquee pueyanoori.
26 Então o espírito imundo, agitando-o violentamente e gritando em alta voz, saiu dele.
27 Puetunu pueyajanaari shiriiquitiuquiaari. Tama nojorijiaarijia nequesoreetooquiaari:
27 Todos se admiraram, a ponto de perguntarem entre si: — Que é isto? Uma nova doutrina! Com autoridade ele ordena aos espíritos imundos, e eles lhe obedecem!
28 Pueyari ritia caminiujiuquiaari Jesujiniji puetunu Galilea jiyajiniajanaa.
28 E a fama de Jesus se espalhou depressa em todas as direções, por toda a região da Galileia.
29 Jaara tohuareetaquiaariuhua Pueyaso secojojua tiajiniji, Jesuuri Simón, Andrés tiajiniara quiaquiaari Santiagota, Juantanio.
29 E, saindo da sinagoga, foram, com Tiago e João, para a casa de Simão e André.
30 Simón reyarucuaari naseeca matariquiaa maquetujinia. Cusosutuhuaj. Tiajinia quiniaari Jesu sequeturee nojuaja cusosu mataa.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre; e logo deram essa notícia a Jesus.
31 Jesuuri nocua canujiyaree. Na juaashiquiajiniji cusosu sanaseeri. Na cusonuuri seetanujuanaa ritia tajiquiaari nocuaji. Naacuajitij, nojuajaari pueya mianuutenu coteequiaari ritia.
31 Então, aproximando-se, Jesus pegou na mão dela e fez com que ela se levantasse. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 Shusha ninishacari, Jesuucua patootasaaquiaariiri puetunu cusosuhuajanaa, samaruhuaraca cusosu pueyanio.
32 À tarde, depois do pôr do sol, trouxeram a Jesus todos os enfermos e endemoniados.
33 Puetunu cuno tiacajiniji pueyajanaari tia tohuateyaji rerequeequiaari tee Jesu quiriquiaacuajani.
33 Toda a cidade estava reunida à porta da casa.
34 Jesuuri queraatia puetunu tamaatia cusonujuanaa naatanijioquiaari na rupaa cumaacata. Queraatia samaruhua tohuatanijioquiaari tamasaca pueyajinijijiaariuhuaj. Samaruhuari niishiquiaari cante Jesuni. Nocuaji, majaari Jesu shanacunu quiquiaari samaruhua pocuanura quenaaja.
34 E ele curou muitos que se achavam doentes de todo tipo de enfermidades. Também expulsou muitos demônios, não lhes permitindo que falassem, porque sabiam quem ele era.
35 Jesuuri jiyanohua tariquiicuaji sanequiaari, ninishiqui quishacarijia. Tiacajiniji quiaquiaari tamaquiriaari, tii Pueyaso na secojonura tamajaaja.
35 Tendo-se levantado de madrugada, quando ainda estava escuro, Jesus saiu e foi para um lugar deserto, e ali orava.
36 Na nuhuaji, Simónri Jesu pajenuucua quiojoquiaari, nata quiniaata.
36 Simão e os que estavam com ele procuraram Jesus por toda parte.
37 Jaara na riuriatatuquiaari, na sequetuseeri:
37 Quando o encontraram, lhe disseram: — Todos estão à sua procura.
38 Jesuuri saaja nojori sequeree:
38 Jesus, porém, lhes disse:
39 Naacuajitij, Jesuuri puetunu Galilea jiyajiniajanaa rucuanejoquiaari. Pueyaso rupaa pohuataquiaariiri Pueyaso secojojua tiacajiniaqueya puetunu Galilea jiya tiacajiniajanaa. Nojuajaari samaruhua tohuatanijioquiaarijiuhuaj.
39 Então ele foi por toda a Galileia, pregando nas sinagogas deles e expulsando os demônios.
40 Lepraraca cusosu pueyanoori Jesuucua catecanoquiaari. Jesu cariquimiaji mojoquetaseeri. Na sequereeri:
40 Um leproso se aproximou de Jesus e lhe pediu, de joelhos: — Se o senhor quiser, pode me purificar.
41 Jesuuri nocua taraajequiaari. Na juaashiquia niaree nocuaari. Na sequereeri:
41 E Jesus, profundamente compadecido, estendeu a mão, tocou nele e disse:
42 Jesu jaara naa na sequequiaaritij, na lepraari ritia cushiriiquii. Na cuaqueyajiniji shaajequiaariiri na cusonu. Na cuaqueyari maniniara quiquiaariuhua.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu dele, e ele ficou limpo.
43 Na jiyaroyaquishacarijia na naatanishano pueyano, Jesuuri jiyanohua na rootaquiaari. Na sequereeri:
43 E, advertindo-o severamente, logo o despediu.
44 —¡Cua tojiri, majaari pueya quia pohuatanu cua miishano! Saaja pueyacuara secojonaa jiyaniijia quia cuaqueya quia niquitishii, na cartenuhuara quiajaniya, pueya tajinia quia rucuanejonuhuara juhuajaniya. Mariyata ritia quia niquitiore quia seru Pueyasoocuara catijiasocoriquiano. Naa quia miiri taa Moisés niishitiojoquiaaricuajani, puetunu pueyajanaa niishiniuria quiaa tari naatarohua quia cusonujiniji.
44 E lhe disse:
45 Cuno pueyano jaara quiaquiaari, juhuacatecara pohuataquiaari puetunu pueyajanaari taa na naatanishaarohuani. Naaratej, puetunu pueyajanaari Jesu niquiniu panijia. Cunora, Jesuuri maja tari na naata tiuquiniu quiquiaari juhuajaniya tamonu tiacajinia. Nocuaji Jesuuri pueya quiyaquishaqui rucuanejojua. Naajaa, puetunu cuno jiyajiniji pueyajanaari saaja nocua nijioquiaari na niquiniuria.
45 Mas, tendo ele saído, começou a proclamar muitas coisas e a divulgar a notícia, a ponto de Jesus não poder mais entrar publicamente em nenhuma cidade. Por isso, permanecia fora, em lugares desertos. E de toda parte vinham ao encontro dele.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.