Marcos 13
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH
1 Jesu tohuareetasacari Pueyaso Secojojua tiajiniji, tamonu na saquiriojosano pueyajinijinioori na sequeree:
1 Quando Jesus estava saindo do pátio do Templo, um discípulo disse: — Mestre, veja que pedras e edifícios impressionantes!
2 Jesuuri na riucuaree:
2 Jesus respondeu:
3 Na nuhuaji, nojoriiri quiojoquiaari olivo cuhuariquia tuhuananuucua. Cuniquiji, maja puera tucuacaanu quiquiaari Pueyaso Secojojua tia. Na taquijiriaja quiquiaariiri. Jesu cajishacari tii, nocua catecanoquiaariiri Pedro, Santiago, Juan, Andrésnio. Nojoriiri na sequetuquiaari jiyasohuaja:
3 Jesus estava sentado no monte das Oliveiras, olhando para o Templo, quando Pedro, Tiago, João e André lhe perguntaram em particular:
4 —Canaa quia sequere taacari Pueyaso Secojojua tia niyartasaanutaniyani. ¿Casaa Pueyaso miiniutianiyani canaa niishiniuria quia sequesano quera tohuateya?
4 — Conte para nós quando é que isso vai acontecer. Que sinal haverá para mostrar quando é que todas essas coisas vão começar?
5 Jesuuri nojori riucuaree:
5 Então Jesus começou a ensiná-los. Ele disse:
6 Nia numooteyacuajanijia, queraatia sapojonuujuacaari nijionutaniya nojori sequenura niajaniya: “Janiya Cristoni”. Naa sapojotunutaniya queraatia pueyari.
6 Porque muitos vão aparecer fingindo ser eu e dizendo: “Eu sou o
7 ’Niaa jaara tojiniuuri miaquetoojonujiniji niya, tucuacaanujuhuaj, majaari najuhuana nia shiriiquitiuniu. Seetanujuanaa naa quiniutianiyari. Naajaa, jiyacari, majaari jiya puequesacari quiniutianiya juhuanojuaja.
7 Não tenham medo quando ouvirem o barulho de batalhas ou notícias de guerras. Tudo isso vai acontecer, mas ainda não será o fim.
8 Tamonu rupaa pocuajacaari miaquetoojonutaniya tamaatiuucua rupaa pocuajacata. Pueyari tamonu jiyajiniji miaquetoojonutaniya tamonu jiyajinijinio pueyata. Naajuhuaj, rijiaari jiuuquiujiutianutaniya queraatia tiquiyocua tiacajinia. Jiyanohua miaajesacariiri quiniutianiya jiyacari. Naajaa, puetunu niojuanaari saaja shusha naquiya miiniu coteesacari quiniutianiya.
8 Uma nação vai guerrear contra outra, e um país atacará outro. Em vários lugares haverá tremores de terra e falta de alimentos. Essas coisas serão como as primeiras dores de parto.
9 ’Tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare. Niaari tama nia tiacajinia jiyaniijianucuajaaja niquitiosaanutaniya saniitiosocoriquiano. Naajuhuaj, niaari Pueyaso Secojojua tiacajiniajanaa majacusaanutaniya. Niaari jiyatasaanutaniyajuhua tiaca jiyaniijiaacua, jiya jiyaniijianucuaacuanio, nojori nequesoreenura niajaniya, janiyajiniji pohuatanaa nia quiniuucua. Naacuajitij, niocua janiyajiniji pohuatare nojori niquiarajuhuaj.
9 — Vocês precisam ter cuidado porque serão presos e levados aos tribunais e serão chicoteados nas
10 Jiya puequeyaquishacarijia, Pueyaso rupaari tari pohuatasano quiniutianiya puetunu jiyacajiniajanaa.
10 Pois, antes de chegar o fim, o evangelho precisa ser anunciado a todos os povos.
11 Cua tojiri, niaa jaara jiyatashiyare jiyaniijianucuaacua nequesoreesocoriquiano, majaari nia tacaaniu taa nia sequenutaniyani, taa nia pocuanutaniyani. Majaari quenaaja nia niishiriojonu naatej. Saaja nia sequere nojori niquiara jiyacari Pueyaso Sohuanu niishitiojosano niajaniya. Nia pocuasanoori maja niajaniyajiniji quiniutianiya, nia pocuasacari nojori niquiara. Cunocuajaari Pueyaso Sohuanu niishitishano quiniutianiya, na pocuatesacari niajaniya.
11 Quando prenderem e entregarem vocês às autoridades, não fiquem preocupados, antes da hora, com o que irão dizer. Quando chegar o momento, digam o que Deus lhes der para dizer. Porque as palavras que disserem não serão de vocês mesmos, mas virão do Espírito Santo.
12 Jiyacarijiuhuaj, pueyanoori sesa miiniutianiya tama tarajanujuaaja, cua tojijia tarajanu quiniuucua. Tama tarajanujuaarijia na niquitionutaniya mosocoriquiano. Jiyacaritij, pueyari tama necohuajaaja miiniutianiya sesa, cucua tiuujiaca necohua quiniuucua. Naajuhuaj, necohuari tama na queya tacartanutaniya monujuaaja, na queya tojiniuucua Pueyaso rupaa.
12 Muitos entregarão os seus próprios irmãos para serem mortos, e os pais entregarão os filhos. E os filhos ficarão contra os pais e os matarão.
13 Puetunu nio jiyajinijinio pueyajanaari maja na niquiniu paniniu quiniutianiya niajaniya, cua tojitiajaca nia quishacari. Naajaa, cante seetanujuanaa pueyaracaanu cucua tiuyajaani nio jiya jaara puequerejaatijia, nojuaja cutaraari shacantuuca quijiara jatanishaanutaniya, pueyaracaanu cuata na quiniuria shuquiriaatia.
13 Todos odiarão vocês por serem meus seguidores, mas quem ficar firme até o fim será salvo.
14 ’Niaa jaara cuno jiyanohua sacuaraatia casaa niquiri Pueyaso Secojojua tiajinia nujuatesano, taa supuetana Daniel sequeya na naajioneejiniacuajani, niocua ritia mashiri. (Cante nio serojiyani, nojuaja cuaara niishiiria casaa na sequeyani.) Judea jiyajinia quiniaa cuaara mashiiria ritia tuhuananuhuacua, cuno sacuaraatia casaa jaara nujuatesaare Pueyaso Secojojua tiajinia.
14 E Jesus continuou:
15 Canapuete jiyacari quiya na tia cacojiriani, nojori cuaara tiuquitiaaquiiria tiajiniaaco na casaa na riniuria juucua.
15 Quem estiver em cima da sua casa, no terraço, que fuja logo e não entre para pegar nada.
16 Canapuete jiyacari quiya na cuhuariquiajiniani, nojori cuaara tacateyaquiuhuara na toqueya na poonuhuara.
16 E quem estiver no campo, que não volte para casa a fim de buscar as suas roupas.
17 Jiyacaritij, jiyanohua taraatia quiniutianiyari maajipohuara, nojori jaara manajaatohua quiya, jaara jiyacari jiitiare supuejaca conaajajuhuaj.
17 Ai das mulheres grávidas e das mães com criancinhas naqueles dias!
18 Nia secojosacari, Pueyaso nia maseriquia juhuacarijia, nia mashiyocuatusacari cuaara quiyaquiiria shiniquia quishacari.
18 Orem a Deus para que isso não aconteça no inverno.
19 Cuno quishacari, jiyanohua naquiya miiniuuri quiniutianiya. Tariucuacaanu, majaari naa naquiya miiniu quiquiaari Pueyaso shipininiu nuhuaji nio jiya. Naajuhuaj, cuno naquiya miiniu nuhuaji, majaari jiyano naquiya miiniu quiniutianiuhua socua, juhua nio.
19 Porque naqueles dias haverá um sofrimento tão grande como nunca houve desde que Deus criou o mundo; e nunca mais acontecerá uma coisa igual.
20 Pueyaso jaara ritia tajitiyaquiri cuno naquiya miiquiosacari, pueya maara mijiria cureyaquirij. Pueyasocuajaari ritia tajitiniutianiya cuno naquiya miiniu, na saquiriojosano pueyacua na taraajenuucua.
20 Porém o Senhor diminuiu esse tempo de sofrimento. Se não fosse assim, ninguém seria salvo. Mas, por causa do povo que Deus escolheu para salvar, esse tempo já foi diminuído.
21 ’Jiyacaritij, tamasaca jaara nia sequere: “Nia niquiri, Cristo tari niya quiya”, jaara sequerejuhuaj: “Nooj, jati quiyatej”, majaari na tojitianunoj.
21 — Portanto, se alguém disser para vocês: “Vejam! O
22 Jiyacaritij, queraatia sapojonuujuacaari supuenutaniya. Nojoriiri sequenutaniya: “Janiyacuaja Cristoni”. Tamasacaari sequenutaniyajuhuaj: “Janiya Pueyaso sequenu panishano caminiujiuniani”. Nojoriiri pueya niquishoo casaa miiniutianiya na cumaacata, Pueyaso saquiriojosano pueya na sapojonura juucua. Jiyacaritij, queraatia pueya cutaraari sapojosaanutaniya.
22 Porque aparecerão falsos
23 Cunora pueyanaa, tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare. Janiyacuajaari tari juhuacarijia nia numooteyani. Majaari cua sequesano nia niyajetanu.
23 Prestem atenção! Eu estou lhes dizendo tudo isso, antes que aconteça.
24 ’Naa naquiya pueya miiniu nuhuajitij, pananuuri ninishiquiria quiniutianiya. Naajuhuaj, racaari maja na cuhuatanu quiniutianiya mijiria.
24 Jesus disse:
25 Riyari totenutaniya. Jiyocuacaanu cumaacaraca quijiacaari tetecatunutaniyajuhuaj.
25 As estrelas cairão do céu, e os poderes do espaço serão abalados.
26 Jiyacari, janiya Pueyaso Niyanuuri niquishaanutaniya jiyocuacaanuji roseyano cohuajajiniani, jiyanohua shacantuuca cua cumaacata.
26 Então o
27 Jiyacaritij, janiyari cua seya jiyaramiquiniutianiyani nojori rerejotenura puetunu cua saquiriojosano pueyajanaa. Nojoriiri puetunu nio jiyajinijiniojuanaa rerejotesaanutaniya, socua jiyanohua tucuacaanu jiya cajiniocua puequeetujinijinio.
27 Ele mandará os anjos aos quatro cantos da terra e reunirá os escolhidos de Deus de um lado do mundo até o outro.
28 ’Quiarijia cutara nia niishiri higo naanajiniji. Shuniyara, na jaamasucuaari totequiaa jaranacujua na quiniuria. Na nuhuaji, na cashacucua jaara macumaaca quiri, quiarinio jaamasucuaari mueratuumohua. Niaa jaara naa niquiritij, niaari niishiquiaa tacareejonuqui quiniutianiya.
28 Jesus disse ainda:
29 Quiarijia saniniuujia, naatej taa nia niishiquiaa higo naanacuaani, niocua naa niishirijiuhuaj janiya quera tiuquiuhuani, niaa jaara puetunu cua pohuatasanojuanaa niquiri tohuateyano.
29 Assim também, quando virem acontecer essas coisas, fiquem sabendo que o tempo está perto, pronto para começar.
30 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, puetunu cua pohuatasanojuanaari niquishaanutaniya nio pa quishacari quiniaa pueya cusonuyaquishacarijia.
30 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: essas coisas vão acontecer antes de morrerem todos os que agora estão vivos.
31 Jiya cajiniocuaari shaajenutaniya, nio jiyajuhuaj. Cua Rupaa cutaraari maja na jatanu quiniutianiya. Cua sequesanoori puetunujuanaa tohuateenutaniya.
31 O céu e a terra desaparecerão, mas as minhas palavras ficarão para sempre.
32 ’Maja cutaraari nia niishiniu taacari cua tiuquiniutianiuhuani, casaa juucatej. Majaari jiyocuacaanu quijiaca Pueyaso seya niishiniujiuhuaj. Janiyajanaari maja cua niishiniu. Saaja cua que Pueyaso cutaraari tamajaaja na niishiya.
32 E Jesus terminou, dizendo:
33 ’Cunora, janiyari nia sequeya cutarani, maja juhua maquenuujujuaca nia quiniu. Pueyaracaanu nia niquitiare cucuaji, juhua sutejaca. Tamajaaja nia soquere. Saaja pueyaracaanu nia secojoriquia Pueyaso. Majacuajaari nia niishiniu taacari cua tiuquiniutianiuhuani.
33 Vigiem e fiquem alertas, pois vocês não sabem quando chegará a hora.
34 Cunoori quiniutianiya juhua tamonu pueyano quianu panishacari tamonu jiyajiniara tucuacaanu. Na quianura, nojuajaari na seya seerataaree maninia nojori cojuanura na tia. Tamasaca niquitioyaree na poonijiosanoori, nojori poonijiosocoriquiano. Tamonu sequereeri, tohuateyaji na cojuanura pueyaracaanu, nojuaja cuaara tiuquiuhuarajaatijia.
34 Será como um homem que sai de casa e viaja para longe; mas, antes de ir, dá ordens, distribui o trabalho entre os empregados e manda o porteiro ficar de vigia.
35 Naaratej, nia sutere. Maja maquenuujunu. Majaari nia niishiniucuaja taacari tia camaru tiuquiniutianiuhuani, shusha ninishacari, shiyaqueya, caacaraja niunijiosacari, tariquiicuaji soj. ¿Taacari cua tiuquiniutianiuhuani? Johuaj, maja pa niishiniu.
35 Então vigiem, pois vocês não sabem quando o dono da casa vai voltar; se será à tarde, ou à meia-noite, ou de madrugada, ou de manhã.
36 Cunora, juhua sutejaca nia quiriquia, janiya mariqui nia jiyajenetesuhuari, canashiyaquiji cua tiuquishacariuhua niaacua.
36 Se ele chegar de repente, que não encontre vocês dormindo!
37 Cua sequesano niajaniyani, cunoori puetunu pueyarajanaa: “¡Nia sutereja! ¡Maja maquenu!”
37 O que eu lhes digo digo a todos: fiquem vigiando!
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.