Lucas 6

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Tamonu samaatenu juuca, Jesuuri trigo cuhuariquiajiniaaco quiojoriquiaa na pueyata. Na pueyari trigo carojotariquiaa. Nojoriiri na juaashiquiajinia na shuuquiojoriquiaa na corequetanura. Na nuhuaji, na jajau miojonuuriquiaari.
1 Aconteceu que, num sábado, Jesus passava pelas searas, e os seus discípulos colhiam e comiam espigas, debulhando-as com as mãos.
2 Fariseocuacaari na niquitiariquiaa. Nojoriiri Jesu pueya juaarii:
2 E alguns dos fariseus lhes disseram: — Por que vocês fazem o que não é lícito aos sábados?
3 Jesuuri nojori riucuaree:
3 Jesus tomou a palavra e disse:
4 Nojuajaari Pueyaso Secojojua tiajinia tiuquiquiaari. Pueyasora niojosano pan pooquiaariiri. Na sareeri. Mariyata nata quiniaa niquitiojoreeri nojori sanurajuhuaj. Cuno panri sequesaaquiaari saaja pueyacuara secojonaa sasocoriquiano. Naajaa, Davidri na saquiaari. Majaari Pueyaso juaaniu quiquiaari naa David miiniuucua.
4 Como entrou na casa de Deus e, pegando os pães da proposição, comeu e deu também aos que estavam com ele, pães que não lhes era lícito comer, mas exclusivamente aos sacerdotes?
5 Jesuuri socua cuno Fariseocuaca sequequiaari:
5 Então Jesus lhes disse:
6 Tamonu samaatenu juuca, Jesuuri Pueyaso Secojojua tiajinia tiuquiquiaari. Tii niishitiojoriquiaari. Quiniqui quiriquiaari pueyano, cuseetucojuara joojequetano na juaashiquia miaquetajara.
6 Aconteceu que, em outro sábado, Jesus entrou na sinagoga e começou a ensinar. Estava ali um homem que tinha a mão direita ressequida.
7 Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa, mariyata Fariseocuacaari Jesu shanacutariquiaa. Nocuara tonujunu paniriquiaari Jesu jaara cuseetucojuara joojequetano juaashiquiaraca pueyano jeecare samaatenu juuca.
7 Os escribas e os fariseus observavam Jesus, procurando ver se ele faria uma cura no sábado, a fim de acharem de que o acusar.
8 Jesuuri tari niishiriquiaa taa nojori niishiriojoriquiaani. Jesuuri cuno rimiajatucojua pueyano sequeree:
8 Mas Jesus, conhecendo os pensamentos deles, disse ao homem da mão ressequida: E ele, levantando-se, ficou em pé.
9 Jesuuri nocuara tonujunu panijiaca pueya sequeree:
9 Então Jesus disse a eles:
10 Jesuuri puetunu na shocuaqueya quiniaajanaa niquinijioree. Na nuhuaji cusosu sequereeri:
10 Então Jesus, olhando para todos que estavam ao seu redor, disse ao homem: Ele assim o fez, e a mão lhe foi restaurada.
11 Cuno pueyari jiyanohua juaaquioree naa Jesu miishacaritij. Nojoriiri naa pocoojoquiaari tamajaaja: “¿Taa pa miiniutianiya socua cuno Jesuurini?”
11 Mas eles se encheram de furor e discutiam entre si quanto ao que fariam contra Jesus.
12 Jiyacaritij, Jesuuri tamonu tuhuananuucua quiaquiaari, Pueyaso na secojonura. Puetunu niucuajanaa secojoriquiaa Pueyasoori.
12 Naqueles dias, Jesus se retirou para o monte, a fim de orar, e passou a noite orando a Deus.
13 Jaara juhuaquequiaari, Jesuuri na tojitiajaca pueya sequequiaari nocua nojori nijionura. Puetunu nojorijinijiniojuanaa, Jesuuri nareja doce pueya saquiriojoquiaari. Nojori sesojoreeri, “cua jiyaramiquishocoriquiano pueya”.
13 E, quando amanheceu, chamou a si os seus discípulos e escolheu doze dentre eles, aos quais deu também o nome de apóstolos:
14 — ausente —
14 Simão, a quem acrescentou o nome de Pedro, e André, seu irmão; Tiago e João; Filipe e Bartolomeu;
15 — ausente —
15 Mateus e Tomé; Tiago, filho de Alfeu, e Simão, chamado Zelote;
16 Santiago niyanu Judasri saquiriojosaaquiaarijiuhuaj, Judas Iscariotenio. Nojuajaari quiquiaari Jesu quiateriquiano mosocoriquiano.
16 Judas, filho de Tiago, e Judas Iscariotes, que se tornou traidor.
17 Na nuhuaji, Jesuuri tuhuananujiniji rosetaquiaariuhua na saquiriojosano pueyata, jamatujiniara. Cuno jamatujinia, queraatia na nuhuajiniaa pueyari tari nocuaji quiriquiaa. Mariyata jiyanohua queraatia pueyari tii quiriquiaa puetunu Judea jiyajinijinio, Jerusalén tiacajinijiniojuhuaj, shoniniacu caminia shuriuquiumia quijiacajinijinio pueyanio. Saaja nio pojoriiri quiquiaari Tiro tiacajinijinio, mariyata Sidón tiacajiniji pueyanio. Puetunu cuno pueyajanaari cuniquiria nijioquiaari nojori tojiniuria Jesu, na cusonujiniji nojori naatanijiosaanurajuhuaj. Jesuuri nojori naatanijioree.
17 E, descendo com eles do monte, Jesus parou num lugar plano onde se encontravam muitos discípulos seus e grande multidão do povo, de toda a Judeia, de Jerusalém e do litoral de Tiro e de Sidom,
18 Naajuhuaj, taraatia samaruhua miishano pueyari naatanijiosaaquiaarijiuhuaj.
18 que vieram para o ouvir e para ser curados de suas doenças. Também os atormentados por espíritos imundos eram curados.
19 Puetunu cusosuhuajanaari Jesu quianu paniriquiaa, naatanijiosano nojori quiniuria. Jesu cumaacaari jiyanohua poonijioriquiaa. Naaratej, puetunu pueyajanaari naatanijiosaariquiaa, saaja nojori quiasacari nojuaja.
19 E todos da multidão procuravam tocar em Jesus, porque dele saía poder; e curava todos.
20 Na nuhuaji, Jesuuri na pueya niquirii na pocuanura. Naa sequereeri:
20 Então, olhando para os seus discípulos, Jesus lhes disse:
21 ’Niaari Pueyaso shuquiritiasano, niaa jaara maninia miijia quiniuucua jiaatiaa, taa miaajeyano pueyano miaquesanoocua jiaatiaacuaani. Niaa jaara naa quiniuucua jiaatiaa, Pueyasocuajaari nia jataniniutianiya maninia quijiara nia quiniuria.
21 — Bem-aventurados são vocês
22 ’Niaari Pueyaso shuquiritiasano, pueya jaara nia niquiniu paniyaquiri, pueya jaara nia taanuure, pueya jaara nia macaatiri, pueya jaara nia soore cua tojijiaca nia quishacari.
22 — Bem-aventurados são vocês quando as pessoas os odiarem, expulsarem da sua companhia, insultarem e rejeitarem o nome de vocês como indigno, por causa do Filho do Homem.
23 Niaa jaara naa miishaaretej, jiyanohua nia timiri. Nia jaacuatare nia shuquiriniutia. Niaa jaara naa nia miishacari rejeretajaca quiri, Pueyasoori nia niishishoo casaa racatasano jiitiaa jiyocuacaanu, na niquitiosocoriquiano niajaniya. Nia paraa supuetanaari naa taraatia miiquiaari tariucuacaanu Pueyaso sequenu panishano caminiujiuniaa pueyajuhuaj.
23 Alegrem-se naquele dia e exultem, porque grande é a recompensa de vocês no céu; porque os pais dessas pessoas fizeram o mesmo com os profetas.
24 ’Niaari saniniuujia taraatia quijiaca quiniutianiya, jamuejaca casamiriaca pueyanaa. Niaacuajaari tari shuquiriaatia quiquianu, puetunu nia panishanojuanaa nia jiitiasacari.
24 — Mas ai de vocês, os ricos,
25 ’Taraatia quijiacaari niajaniya, cante sequejani: “Janiyacuaja maninia pueyanoni. ¿Janiyatucua casaara paniri Pueyaso jiyanooniuria janiyani?” Naa sequejaca pueyanaa, na nuhuaji, niaari niishiniutianiya niaari saaja sesoriquia pueya seque.
25 — Ai de vocês
26 ’Taraatia quijiacaari niajaniya, puetunu pueyajanaa jaara maninia pohuataquiaa niajaniyajiniji, maninia nia cojiniuucua cuno pueya, Pueyaso tojiyashijiaca pueyani. Cuno pojori supuetanaacuajaari naa shuquiritiaquiaari cuno sapojonuujuaca, canapuete maja seetanujuanaa Pueyaso sequesano caminiujiuniaa quiquiaaricuajani.
26 — Ai de vocês, quando todos os elogiarem, porque os pais dessas pessoas fizeram o mesmo com os falsos profetas!
27 ’Niajaniya, cante niya cua tojitiaacuajani, cua tojitiuri. ¡Nia paraa nia paniri! Maninia nia miiri nia niquiniu paniyashijia pueya.
27 — Digo, porém, a vocês que me ouvem: amem os seus inimigos, façam o bem aos que odeiam vocês.
28 Saaja maninia nia riucuare nia juayano pueyano. Sesa nia miijiaca pueyacuara nia secojore Pueyaso.
28 Abençoem aqueles que os amaldiçoam, orem pelos que maltratam vocês.
29 Pueyano jaara quia maseca piri, quia jiyanoori nojuaja. Jaara taquijiria pirijiuhuaj, socua quia jiyanoori. Majaari na naminiu. Pueyano jaara shiniquiaacuaji quia cushishano toque jaariutiare, quia cacojoqui quia niquitiorejuhuaj.
29 Ao que lhe bate numa face, ofereça também a outra; e, ao que lhe tirar a capa, deixe que leve também a túnica.
30 Pueyano jaara quia sequere quia casamijiniji quia niquitionura nojuaja, quia niquitiore nareja. Pueyano jaara quia casaa jaariutiare, majaari na sequenu: “Cua niquitiorohua”.
30 Dê a todo o que lhe pedir alguma coisa; e, se alguém levar o que é seu, não exija que seja devolvido.
31 Maninia nia miiri tamasaca, taa nia paniquiaa tamasaca miiniuria niajaniyacuaani.
31 Façam aos outros o mesmo que vocês querem que eles façam a vocês.
32 ’Niaa jaara saaja nia panijiaca paniriquia, majaari nia jiyaniniu Pueyasoori nia shuquiritiaa naa nia miishacari. Sesa miijiaca pueyari naa paniquiaa nojori panijiacajuhuaj.
32 — Se vocês amam aqueles que os amam, que recompensa terão? Porque até os pecadores amam aqueles que os amam.
33 Maja puera maninia miijia niajaniya, niaa jaara maninia miiquiaa saaja noo pojori, canapuete maninia miiquiaa niajaniyacuaani. Sesa miijiaca pueyari naa maninia miiniu niishiquiaajuhuaj, noo pojori canapuete maninia miiquiaa nojoricuaani.
33 Se fizerem o bem aos que lhes fazem o bem, que recompensa terão? Até os pecadores fazem isso.
34 Maja puera maninia miijia niajaniya, niaa jaara nia masena niquitioquiaa na panishano, nia niishishacari nojuaja ritia niquitionutaniuhua niajaniyajiniji na masesano casaa. Sesa miijiaca pueyari na casaa rupaquijiara niquitioquiaa narta sesa miijia pueyajuhuaj, na niishishacari nojori ritia niquitionutaniuhua nojori masesano casaa rupaquijiara.
34 E, se emprestam àqueles de quem esperam receber, que recompensa terão? Também os pecadores emprestam aos pecadores, para receberem outro tanto.
35 Nia paniri nia paraa. Maninia nia miiri nojori. Nia casami nia niquitiore nareja, pueya jaara na paniya rupaquijiara. Majaari nia taraajenu cuno pueyano jaara nia niquitioyaquiriohua nia casaa. Naa nia miishacaritij, niaari seetanujuanaa Jiyocuacaanu Quijia muerasu. Pueyasoori socua jiyanohua queraatia nia niquitionutaniya tamasaca nia niquitiosanojiniji. Naaratej, capora nia quiri, taa nia Que Pueyasocuaani. Nojuajaari nareja niquitiojoquiaa sesa miijiaca pueya, mariyata canapuete na sequeyashijiacani “paacarasho”.
35 Vocês, porém, amem os seus inimigos, façam o bem e emprestem, sem esperar nada em troca; vocês terão uma grande recompensa e serão filhos do Altíssimo. Pois ele é bondoso até para os ingratos e maus.
36 Naaratej, jiyanootio nia quiri, taa nia Que Pueyasocuaani, jiyanoojia.
36 Sejam misericordiosos, como também é misericordioso o Pai de vocês.
37 ’Maja nia rimiaaquenu tamasacaacuara, Pueyaso mariqui saniniuujia nia jiyanoyaquiriiri. Niaa jaara tamasacaacuara tonujiyashijia quiri, naajuhuaj, Pueyasoori maja na saneenu quiniutianiya sesa nia miishanojuhuaj. Niaa jaara jiyanootio quiri, Pueyasoori nia jiyanooniutianiyajaacuhuaj.
37 — Não julguem e vocês não serão julgados; não condenem e vocês não serão condenados; perdoem e serão perdoados;
38 Niaa jaara tamasaca niquitioquiaa na panishano, Pueyasoori naa nia niquitionutaniya nia panishanojuhuaj, maninia shanacusano, jiuuquiutiasano, maninia quianujusano, mishaja quera niitiyano. Pueyasoori mariyata juhua nia shanacutajajiniaja niquitionutaniya niajaniya, taamueca shanacutajajinia nia niquitioquiaa pueyacuaani.
38 deem e lhes será dado; boa medida, prensada, sacudida e transbordante será dada a vocês; porque com a medida com que tiverem medido vocês serão medidos também.
39 Jesuuri socua niishitiojoquiaari pueya, nio miriqui sequesanota:
39 Jesus lhes contou também uma parábola:
40 Pueyanoori maja socua niishijia na niishitiojonajiniji. Jaara puetunu maninia niishitiojosaarejanaa, saaja jiyacariti niishijia quiniutianiyajaariuhuaj, juhua na niishitiojonaja.
40 — O discípulo não está acima do seu mestre; todo aquele, porém, que for bem-instruído será como o seu mestre.
41 ’¿Casaara nia niquiya rucucua maano quia tarajanu namijiajiniani, niaa jaara puereetuuca maca jiitiaa tama nia namijiajiniajaaja?
41 — Por que você vê o cisco no olho do seu irmão, mas não repara na trave que está no seu próprio olho?
42 Niaa jaara puereetuuca maca shanacuya tama nia namijiajiniajaaja, ¿niaatucua casaara sequere quiarta pueyanoni: “Cua tarajanunaa, cuno rucucua pa taquiri quia namijiajiniji”? Sesa jiuujiaracanaa, tama nia namijiajinijijiaaja nia pare coteenu cuno maca. Na nuhuaji cutara nia naata maninia niquiniu, cuno rucucua nia taquiniuria nia tarajanu namijiajiniji. Naaratej, majaari nia rimiaaquenu niarta pueyanoocuara.
42 Como você poderá dizer a seu irmão: “Deixe, irmão, que eu tire o cisco que está no seu olho”, se você não repara na trave que está no seu próprio olho? Hipócrita! Tire primeiro a trave do seu olho e então você verá claramente para tirar o cisco que está no olho do seu irmão.
43 ’Maninia naanaari maja na naata piiquia jajau muetunu. Saniniuujia, sesa naanaari maja na naata shoqueeca jajau muetunu.
43 — Não há árvore boa que dê mau fruto, nem árvore má que dê bom fruto.
44 Puetunu naanajanaari maninia niishishano na muetusanojiniji. Majaari pa naata satuna carojonu shuuniajiniji. Naajuhuaj, majaari pa naata tuhuaracona carojotanu saarianajiniji.
44 Porque cada árvore é conhecida pelos frutos que produz. Porque não se colhem figos de ervas daninhas, nem se apanham uvas dos espinheiros.
45 Naajuhuaj, maninia pueyanoori maninia pocuaa cutara, maninia jiuujiaraca na quishacari. Sesa pueyanoori saniniuujia sacuaraatia rimiaaqueja, sesa jiuujiaraca na quishacari. Casaa pa niishiriojoquiaa poojiajiniani, paari cuno pocuaani.
45 A pessoa boa tira o bem do bom tesouro do coração, e a pessoa má tira o mal do mau tesouro; porque a boca fala do que está cheio o coração.
46 ¿Casaara nia sequequiaa janiyani, “Cua jiyaniijianaa, cua jiyaniijianaa”, niaa jaara cua rootasano tojitiaaquiquiaa?
46 — Por que vocês me chamam “Senhor, Senhor!”, e não fazem o que eu mando?
47 — ausente —
47 Eu vou mostrar a vocês a quem é semelhante todo aquele que vem a mim, ouve as minhas palavras e as pratica.
48 — ausente —
48 Esse é semelhante a um homem que, ao construir uma casa, cavou, abriu profunda vala e lançou o alicerce sobre a rocha. Quando veio a enchente, as águas bateram contra aquela casa e não a puderam abalar, por ter sido bem-construída.
49 Saniniuujia, cante najuhuana cua niishitiojosano tojiyaquiquiaani, na miyaquishacari cua sequesano, cuno pueyanoori juhua tianu niishiyashijia. Cuno pueyanoori sesa tiaquiaari sasaca jiyajinia. Na nuhuaji, moo pajaashishacari, pajaacaari jiyanohua cajiquiaari cuno tiaacua. Cuno tia pojoretaquiaariiri. Pajaari cuno tia niyartaquiaari puetunujuanaa.
49 Mas o que ouve e não pratica é semelhante a um homem que construiu uma casa sobre a terra, sem alicerces, e, quando as águas bateram contra ela, logo desabou; e aconteceu que foi grande a ruína daquela casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.