Lucas 19

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Jesuuri Jericó tiacajinia tiuquiijioquiaari na pueyata. Tiaca jiuujiaaco quiariquiaari.
1 Jesus entrou em Jericó e ia atravessando a cidade.
2 Cuno tiacajinia quiquiaariiri casamiriaca pueyano. Na sesa quiquiaari Zaqueo. Zaqueori Roma tiacajinia quijia jiyaniijiara cumaneeca masejonaa camarnu quiquiaari.
2 Havia aí um homem muito rico chamado Zaqueu, chefe dos recebedores de impostos.
3 Nojuajaari Jesu niishiniu panijia juucua. Majaari na naata niquiniu quiriquiaa Jesu, puera jiyanohua pueya quiniuucua Jesu shocua. Naajuhuaj, Zaqueori puera posucuashi quijia.
3 Ele procurava ver quem era Jesus, mas não o conseguia por causa da multidão, porque era de baixa estatura.
4 Cunora, Zaqueori netequiaari Jesu tacoji. Nuu shuucuaji sicómoro naanaacua macaseeri, maninia na niquiniuria tiji Jesu, jaara cunoco tajimia.
4 Ele correu adiande, subiu a um sicômoro para o ver, quando ele passasse por ali.
5 Jesu tajishacari Zaqueo cariquiaco, Jesuuri nocua mauree. Na sequereeri:
5 Chegando Jesus àquele lugar e levantando os olhos, viu-o e disse-lhe: Zaqueu, desce depressa, porque é preciso que eu fique hoje em tua casa.
6 Zaqueori ritia rosemohua. Jesu tiuquinitiaree na tiajiniaari jiyanohua na shuquiriniutia.
6 Ele desceu a toda a pressa e recebeu-o alegremente.
7 Tamasaca pueya jaara Jesu niquiquiaari Zaqueo tiajinia tiuquiyano, puetunu nojorijianaari Jesu sesacanu coteequiaari. Tama sequeturiquiaajaarijia: “Cuno pueyanoori sesa miijia pueyano tiajinia tiuquishii”.
7 Vendo isto, todos murmuravam e diziam: Ele vai hospedar-se em casa de um pecador...
8 Na nuhuaji, Zaqueori nujuaree. Jesu sequereeri:
8 Zaqueu, entretanto, de pé diante do Senhor, disse-lhe: Senhor, vou dar a metade dos meus bens aos pobres e, se tiver defraudado alguém, restituirei o quádruplo.
9 Jesuuri na sequeree pueya niquiara:
9 Disse-lhe Jesus: Hoje entrou a salvação nesta casa, porquanto também este é filho de Abraão.
10 Janiyacuajaari cunora mijiria niquiaarini, tashucuano pueya cua pajenura, nojori cua jaariutianura Sesaaca.
10 Pois o Filho do Homem veio procurar e salvar o que estava perdido.
11 Tii quiniaa pueyari Jesu pohuatasano tojitiariquiaa. Jesuuri tari cateca quiriquiaa Jerusalén tiacajiniji. Pueyari jiyaniriquiaa Jesuuri Israel pueya jiyaniijiara quiniutianiya tari, Pueyaso muerasu na jiitianura mijiria. Nocuaji, Jesuuri nojori pohuataree nio miriqui pohuatasano, nojori na niishitiojonura.
11 Ouviam-no falar. E como estava perto de Jerusalém, alguns se persuadiam de que o Reino de Deus se havia de manifestar brevemente; ele acrescentou esta parábola:
12 Naa nojori niquiara pohuatareeri:
12 Um homem ilustre foi para um país distante, a fim de ser investido da realeza e depois regressar.
13 Na nuhuajiria, nojuajaari diez na seya sequeree nocua nojori nijionura. Nojuajaari puetunu nojorijianaa niquitiojoree niquiriyatu cumanee, orojiniji shipinishano. Nojori sequereeri: “Nio cumanee nia poonitijiore, janiya cuaara tiuquiriohuajaatiinijiaj”.
13 Chamou dez dos seus servos e deu-lhes dez minas, dizendo-lhes: Negociai até eu voltar.
14 Na nuhuaji quiaqueeri. Na jiyajinijinio pueyari maja na niquiniu paniniu quijia cuno pueyano. Cunora, nojoriiri pueya jiyaramiquirii na nuhuaji, jiyaniijiajanaa nojori sequenura: “Maja canaa paniniu cuno pueyano, canaa jiyaniijia na quiniuria”.
14 Mas os homens daquela região odiavam-no e enviaram atrás dele embaixadores, para protestarem: Não queremos que ele reine sobre nós.
15 ’Naajaa, nojuajaari saaja jiyatesaaree jiyaniijia na quiniuria. Na nuhuaji, na jiyajinia tacateyarohuari. Jaara tiuquishuhua, na cumaneeca na niquitiojosano seya sequereeri, nocua nojori nijionura. Nojuajaari niishiniu paniriquiaa taa cumaneeca socua nojori reratequiaarini, nojori poonitijiosacari na niquitiojosano cumaneeca.
15 Quando, investido da dignidade real, voltou, mandou chamar os servos a quem confiara o dinheiro, a fim de saber quanto cada um tinha lucrado.
16 Coteenu seruuri nocua nimiaa. Na jiyaniijia sequeseeri: “Cua jiyaniijianaa, cua poonitijiosacari quia niquitiosano cumanee janiya, janiyari socua diez cumaneeca reratecanuni”.
16 Veio o primeiro: Senhor, a tua mina rendeu dez outras minas.
17 Na jiyaniijiaari na sequeree: “¡Maniniacuaja! ¡Quiaacuajaari maninia cua seru! Quiaari secaja cua niquitiosano quiajaniya poonitijioriquiaa shitimia quiria. Naaratej, janiyari quia jiyatenutaniya diez tiaca jiyaniijiara quia quiniuriani”.
17 Ele lhe disse: Muito bem, servo bom; porque foste fiel nas coisas pequenas, receberás o governo de dez cidades.
18 Na nuhuaji, tamonu na seruuri nocua nimiaajuhuaj. Nojuajaari na jiyaniijia sequeree: “Cua jiyaniijianaa, cua poonitijiosacari quia niquitiosano cumanee janiya, janiyari socua cinco cumaneeca reratecanuni”.
18 Veio o segundo: Senhor, a tua mina rendeu cinco outras minas.
19 Na jiyaniijiaari na sequereejuhuaj: “Quiaari cinco tiaca jiyaniijiara quiniutianiya”.
19 Disse a este: Sê também tu governador de cinco cidades.
20 ’Na nuhuaji, tamonu na seruuri nocua nimiaajuhuaj. Na jiyaniijia sequeseeri: “Jiyaniijianaa, niya quiya quia cumanee quia niquitiosano janiya. Janiyari na cojuacanu maniniani, toqueraujinia jiuniocosano.
20 Veio também o outro: Senhor, aqui tens a tua mina, que guardei embrulhada num lenço;
21 Janiyari naa miiquianuni cua pueresacari quiajaniya. Janiyari niishiyani, quiaari quiarta pueyacua taraajeyashijia. Quiaari tamasaca racatasanojiniji poojua. Quiaari tamasaca natoosanojiniji senoojuajuhuaj”.
21 pois tive medo de ti, por seres homem rigoroso, que tiras o que não puseste e ceifas o que não semeaste.
22 Na jiyaniijiaari na juaarii: “Sesaacanaa, tama quia sequesanotajaaja janiyari quia nequesoreenutaniyani. ¿Naatee? ¿Quiaateeri niishiquianu janiyari pueyacua taraajeyashijiani? ¿Janiyateeri tamasaca racatasanojiniji poojuani? ¿Janiyateeri tamasaca natoosanojiniji senoojuajuhuaj?
22 Replicou-lhe ele: Servo mau, pelas tuas palavras te julgo. Sabias que sou rigoroso, que tiro o que não depositei e ceifo o que não semeei...
23 Quiaa jaara jiyaniquianu janiya naa miijiani, ¿casaara cua cumanee quia niquitioyaquiquianu cumaneeca cojuanaarini? Nojori jaara cua cumanee poonitijiocanu, janiya maara socua queraatia na riuriatasuhuani, cua tiajinia cua tiuquishacariuhua”.
23 Por que, pois, não puseste o meu dinheiro num banco? Na minha volta, eu o teria retirado com juros.
24 Cunora, na jiyaniijiaari tii quiniaa pueya sequeree: “¡Cua cumanee nia jaariutiare cuno! Nia niquitiore cua maninia seru, cante diez cumaneeca jiitiaacuajani”.
24 E disse aos que estavam presentes: Tirai-lhe a mina, e dai-a ao que tem dez minas.
25 Nojoriiri na sequeree: “Jiyaniijianaa, ¿casaarateni? Nojuacuaja tari diez cumaneeca jiitiaa”.
25 Replicaram-lhe: Senhor, este já tem dez minas!...
26 Jiyaniijiaari saaja nojori riucuaree: “Seetanujuanaa nia sequeyanijia, cante tari jiitiaani, nojuajaari socua niquitiosaanutaniya. Cante na jiitiaaquiyani, secaja na jiitiasanoori puetunujuanaa jaariutiasaanutaniya, cucua tiuyashijia na quiniuucua.
26 Eu vos declaro: a todo aquele que tiver, dar-se-lhe-á; mas, ao que não tiver, ser-lhe-á tirado até o que tem.
27 Quiarijia, cua paraa saniniuujia, cuno pojori canapuete cua paniyaquiquianu nojori jiyaniijia cua quiniuriani, miji nia jayore nojori. Niya cua niquiara nia puecoore cua ruuretajaca seque”.
27 Quanto aos que me odeiam, e que não me quiseram por rei, trazei-os e massacrai-os na minha presença.
28 Nio na pohuatanu nuhuaji, Jesuuri na pueya puetaareecuhuaj Jerusalén tiacajiniara.
28 Depois destas palavras, Jesus os foi precedendo no caminho que sobe a Jerusalém.
29 Jaara cateca quiriquiaa tari Betfagé tiaca, Betania tiacanio, Olivo cuhuariquia tuhuananujuhuaj, Jesuuri caapiqui na pueya sequeree:
29 Chegando perto de Betfagé e de Betânia, junto do monte chamado das Oliveiras, Jesus enviou dois dos seus discípulos e disse-lhes:
30 —Cuno shiitianiyojua tiacajinia nia quiaare, pa tacoji niquishiyani. Niaa jaara tiuquishii, niaari burro riuriatanutaniya morotasano, pueyano cajishoojua na nijinia. Niaa jaara na niquishii, niocua na samaacartasee. Niaari na jaatucumohua miji.
30 Ide a essa aldeia que está defronte de vós. Entrando nela, achareis um jumentinho atado, em que nunca montou pessoa alguma; desprendei-o e trazei-mo.
31 Pueya jaara nequesotare niajaniya casaara nia samaacartaanoj, niocua na riucuare: “Jiyaniijia na paniya”.
31 Se alguém vos perguntar por que o soltais, responder-lhe-eis assim: O Senhor precisa dele.
32 Jesu pueyari quiaaree. Nojoriiri na riuriatasee taa Jesu sequequiaaricuajani.
32 Partiram os dois discípulos e acharam tudo como Jesus tinha dito.
33 Nojori samaacartasacari burro, na camaruhuari nojori nequesotaree:
33 Quando desprendiam o jumentinho, perguntaram-lhes seus donos: Por que fazeis isto?
34 Nojoriiri na riucuaree:
34 Eles responderam: O Senhor precisa dele.
35 Na nuhuaji, nojoriiri na jaatucuyarohua Jesuucua. Jesu pueyari na toqueya niojoree burro nijinia Jesu cajijiara. Na nuhuaji, nojoriiri Jesu cajitirii na nijinia.
35 E trouxeram a Jesus o jumentinho, sobre o qual deitaram seus mantos e fizeram Jesus montar.
36 Na quiasacari Jerusalén tiacajiniara, pueyari na toqueya muejoquiaari nucuaco Jesuucuaji.
36 À sua passagem, muitas pessoas estendiam seus mantos no caminho.
37 Nojori rosetanu panishacari Olivo cuhuariquia tuhuananujiniji, puetunu Jesu pueyajanaari juhuacatecara nacooquiaari nojori shuquiriniutia. Nojoriiri Jesu maniniuhuaqueetariquiaa puetunu na cumaacata na miishanojuanaa nojori niquiniuucua. Nojoriiri cunora jiyanohua shuquiritiariquiaa Pueyaso.
37 Quando já se ia aproximando da descida do monte das Oliveiras, toda a multidão dos discípulos, tomada de alegria, começou a louvar a Deus em altas vozes, por todas as maravilhas que tinha visto.
38 Nojoriiri naa nacooriquiaa:
38 E dizia: Bendito o rei que vem em nome do Senhor! Paz no céu e glória no mais alto dos céus!
39 Cuniqui pueya tajinia quiniaa Fariseocuaca tojishacari naa nojori sequesanotej, nojoriiri Jesu sequeree:
39 Neste momento, alguns fariseus interpelaram a Jesus no meio da multidão: Mestre, repreende os teus discípulos.
40 Jesuuri saa sequereejaa:
40 Ele respondeu: Digo-vos: se estes se calarem, clamarão as pedras!
41 Tari Jesu quishacari Jerusalén tiaca shuriucua, na niquishacari cuno tiaca, Jesuuri cuno tiacajinia quiniaacua nujuqueree.
41 Aproximando-se ainda mais, Jesus contemplou Jerusalém e chorou sobre ela, dizendo:
42 Cunora, juhua pueyano sequeree Jerusalén tiacaari:
42 Oh! Se também tu, ao menos neste dia que te é dado, conhecesses o que te pode trazer a paz!... Mas não, isso está oculto aos teus olhos.
43 Cunora, na nuhuajiiri jiyanohua taraatia quiniutianiya quiara. Quia paraari quia mataconutaniya quia shocuaqueya, na cosenura maninia quiajaniya quia mashiyaquiniuucuaji. Naacuajitij, quia paraari quiocua juhuacunutaniya na miaquejonura quiajaniya.
43 Virão sobre ti dias em que os teus inimigos te cercarão de trincheiras, te sitiarão e te apertarão de todos os lados;
44 Quiaari jiyareta sureesaanutaniya. Quia tiacajinia quiniaari puecoosaanutaniya. Quia tiacaari puetunu niyartasaanutaniyajanaa. Majaari tamonu saajia cureenu quiniutianiya quenaaja tamonu saajia caco maano. Quiaari naa miishaanutaniyatej quia niishiyaquiniuucua, Pueyasoori quiocua niquiaari najuhuanaj, quiocuaji na tacunura juucua. Quiaari saaja na ruuretacanu.
44 destruir-te-ão a ti e a teus filhos que estiverem dentro de ti, e não deixarão em ti pedra sobre pedra, porque não conheceste o tempo em que foste visitada.
45 Na nuhuaji, Jesuuri Pueyaso Secojojua tiajinia tiuquiquiaari na pueyata. Nojuajaari juhuacatecara pueya tohuatanijioree, canapuete na seya niquitiojoriquiaacuajani Pueyasoocuara puecoosocoriquiano.
45 Em seguida, entrou no templo e começou a expulsar os mercadores.
46 Jesuuri nojori sequeree:
46 Disse ele: Está escrito: A minha casa é casa de oração! Mas vós a fizestes um covil de ladrões {Is 56,7; Jr 7,11}.
47 Puetunu juucajanaa, Jesuuri jiyacari pueya niishitiojoriquiaa Pueyaso Secojojua tiajinia. Narta Judiocuaca jiyaniijianucuaari saaja na monu paniriquiaa. Pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua, Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa, mariyata narta Judiocuaca jiyaniijianucuanio, puetunu nojorijianaari tari roojotooriquiaa juucua taa na motunutaniya Jesuni.
47 Todos os dias ensinava no templo. Os príncipes dos sacerdotes, porém, os escribas e os chefes do povo procuravam tirar-lhe a vida.
48 Puetunu pueyajanaari saaja shamaatia tojitiariquiaa puetunu Jesu sequesanojuanaa. Cunora, majaari cuno jiyaniijianucua naata monu quiriquiaa Jesu.
48 Mas não sabiam como realizá-lo, porque todo o povo ficava suspenso de admiração, quando o ouvia falar.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.