Lucas 18

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Jesuuri na pueya pohuataquiaari nio miriqui pohuatasano nojori na niishitiojonura, nojori cuaara Pueyaso secojoora pueyaracaanu, nojori taacanuyaquiniutia.
1 Jesus contou a seguinte parábola , mostrando aos discípulos que deviam orar sempre e nunca desanimar:
2 Naa nojori sequereeri:
2 — Em certa cidade havia um juiz que não
3 Cuno tiacajiniaja tamonu mashiquioori quiquiaarijiuhuaj. Mashiquioori cuno nequesoreenaacua rucuanejojua pueyaracaanu. Na secojojuaari sesa na miinia pueyano cuaara na niquitiohuara na casaa saniniuujia, sesa na miishanojiniji nojuaja.
3 Nessa cidade morava uma viúva que sempre o procurava para pedir justiça, dizendo: “Ajude-me e julgue o meu caso contra o meu adversário!”
4 Majaari nequesoreena tojiniu paniniu quijia pueyaracaanu cuno mashiquio. Naajaa, pueyaracaanu nocua na rucuanejosacari, cuno nequesoreenaari socua tama sequequiaarijiaaja: “Janiyari maja Pueyaso puerejani. Janiyari pueya tojiyashijia cutarani.
4 — Durante muito tempo o juiz não quis julgar o caso da viúva, mas afinal pensou assim: “É verdade que eu não temo a Deus e também não respeito ninguém.
5 Naajaa, naa nio mashiquio taajetesacari janiya pueyaracaanutej, janiyari quiarijia na panishano miiniutianiya nerani, mariqui cua juaatijiore pueyaracaanuuri na nenecojosacari janiya”.
5 Porém, como esta viúva continua me aborrecendo, vou dar a sentença a favor dela. Se eu não fizer isso, ela não vai parar de vir me amolar até acabar comigo.”
6 Maninia na pueya niishiniuria na pohuatasano, Jiyaniijia Jesuuri naa nojori sequerohuacuhuaj:
6 E o Senhor continuou:
7 ¿Nia que Pueyasoorijiataj? ¿Niaateeri jiyaniya maja nojuaja tojiniu quiniutianiya na muerasu, canapuete na secojoquiaani juuca, niucuanio? ¿Pueyasoteeri nia sashitiniutianiyajaara? ¡Maja!
7 Será, então, que Deus não vai fazer justiça a favor do seu próprio povo, que grita por socorro dia e noite? Será que ele vai demorar para ajudá-lo?
8 Nojuajaari maja na tarishiniu quiniutianiya. Ritia nia naacunutaniyari sesa nia miijiaca pueyacuaji. Sesa nia miijiacaari namishaanutaniya niaacua. Naaratej, majaari secojonu nia tarinitianu. Mijiria cua tiuquishacariuhua, ¿janiyate Pueyasoocua tiuujiaca riuriatanutaniya naa pueyaracaanu secojonuujuacani?
8 Eu afirmo a vocês que ele julgará a favor do seu povo e fará isso bem depressa. Mas, quando o
9 Jesuuri socua nio miriqui pohuatasano pohuataquiaari noo pueya niquiara, canapuete tama na cuaqueyajaaja jiyanijiani nojoriiri maninia pueyano. Naacuajitij, nojoriiri tamasaca pueya soojea, nojori jiyanishacari cuno pueyari socua sesa miijiaca nojorijiniji. Cunora, Jesuuri nojori niquiara naa pohuataquiaari:
9 Jesus também contou esta parábola para os que achavam que eram muito bons e desprezavam os outros:
10 —Fariseo pueyanoori quiaquiaari Pueyaso Secojojua tiajinia na secojonura Pueyaso. Jiyacaritij, Romano jiyaniijiara cumaneeca masejojua pueyanoori quiaquiaari Pueyaso na secojonura tiijiuhuaj.
10 — Dois homens foram ao Templo para orar. Um era
11 Fariseo pueyanoori nujuariquiaa Pueyaso na secojosacari. Naa sequeriquiaari: “Pueyasonaa, paacarasho janiyari maja juhua tamasaca pueyani. Tamasaca cutaraari nohuasenuujuaca, sesa miijiaca, maaji porocuajuhuaj. Naajuhuaj, shuquiriaatia quiyanijia, janiyari maja sesa miijiani juhua nio pueyanojua niya cuata secojiyani, cumaneeca masejona pueyanoni.
11 O fariseu ficou de pé e orou sozinho, assim: “Ó Deus, eu te agradeço porque não sou avarento, nem desonesto, nem imoral como as outras pessoas. Agradeço-te também porque não sou como este cobrador de impostos.
12 Janiyari caapiqui juuca miaqueyaquiquiaani puetunu semaanajanaa cua shuquiritiniuria quiajaniya. Naajuhuaj, janiyari pueyaracaanu puetunu cua masesanojinijijianaa niquitioquiaa quiarani, taa Moisés rootaquiaaricuajani”.
12 Jejuo duas vezes por semana e te dou a décima parte de tudo o que ganho.”
13 Cumaneeca masejonaari saniniuujia tucuacaanuji nujuasee. Na secojosacari, majaari quenaaja na maunu quiriquiaa jiyocuacaanu. Tama nojuajaari na jiriquia piquiriquiaa na taraajenuta sesa na miishanojiniji. Naa sequereeri: “Pueyasonaa, cucua quia taraajere. ¡Cua jiyanoori! ¡Sesa miijianijia!” Naa secojoquiaariiri.
13 — Mas o cobrador de impostos ficou de longe e nem levantava o rosto para o céu. Batia no peito e dizia: “Ó Deus, tem pena de mim, pois sou pecador!”
14 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, cumaneeca masejonaari Pueyaso jiyanooshano tacateyarohua cutara. Fariseo pueyanoori saniniuujia jiyanoyaquishoo tacateyarohuacujua. Naacuajitij, cante tama na cuaqueyajaaja jiyateya juhua maninia pueyano na quiniuria tamajaajani, nojuajaari cararosaanutaniya. Saniniuujia, cante sesa na miishano seetaaquijiani Pueyaso jiyanooniuria nojuajani, Pueyasoori cuno pueyano jiyatenutaniya seetanujuanaa sesa miyaquijia na quiniuria.
14 E Jesus terminou, dizendo:
15 Jiyacaritij, conaajaari poosaariquiaa Jesuucua, Jesu nianura nojoriicua na juaashiquia, Pueyaso jiitianura maninia nojori. Jesu saquiriojosano pueya jaara niquiquiaari conaaja pooshiyano Jesuucua, nojoriiri na poonaa juaarii.
15 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças a Jesus para que ele as abençoasse, mas os discípulos viram isso e repreenderam aquelas pessoas.
16 Jesuuri saaja conaaja poonaa sequeree, conaaja cuaara nocua poosaaria. Na nuhuaji, na pueya sequereeri:
16 Então Jesus chamou as crianças para perto de si e disse:
17 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, cante tama na cuaqueyajaaja jiyateyaquiya juhua naatujooriria Pueyaso rupaacua na tiuuniuriani, cuno pueyanoori maja na naata Pueyaso muerasura na quiniu.
17 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem não receber o Reino de Deus como uma criança nunca entrará nele.
18 Tamonu Judiocuaca camarnuuri Jesu nequesotaquiaari:
18 Certo líder judeu perguntou a Jesus: — Bom Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
19 Jesuuri na riucuaree:
19 Jesus respondeu:
20 Pueyanonaa, quiaacuajaari Moisés Rootasano niishijia. Naa naajiotasanocuajaari quiya: “Maja quia camishoo maaji numuetucunu. Maja monu. Maja nohuasenu. Maja tamonuucuara saquiriojotanu quia sapojonuta. Quia que, quia nucua tojijia quia quiri”.
20 Você conhece os mandamentos: “Não cometa adultério, não mate, não roube, não dê falso testemunho contra ninguém, respeite o seu pai e a sua mãe.”
21 Pueyanoori Jesu riucuaree:
21 O homem respondeu: — Desde criança eu tenho obedecido a todos esses mandamentos.
22 Naa na sequesacaritij, Jesuuri na sequeree:
22 Quando Jesus ouviu isso, disse:
23 Na tojishacari Jesu sequesano, nojuajaari jiyanohua taraajequee, jiyanohua queraatia casamiriaca na quishacari.
23 Quando o homem ouviu isso, ficou muito triste, pois era riquíssimo.
24 Jesu niquishacari nojuaja taraajeyano, Jesuuri na pueya sequeree:
24 Vendo a tristeza dele, Jesus disse:
25 ¿Camelloteeri na naata cusupuetaja cuhuoco tamajiria tajiniu? Maja na naata. Naajuhuaj, casamiriaca pueyanora, socua jiyanohua jiyajenetaari Pueyaso muerasu na jatanishaanura.
25 É mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
26 Pueya tojishacari naa Jesu sequesanotej, nojoriiri naa na nequesotaree:
26 Os que ouviram isso perguntaram: — Então, quem é que pode se salvar?
27 Jesuuri nojori riucuaree:
27 Jesus respondeu:
28 Pedroori Jesu sequeree:
28 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos a nossa família e seguimos o senhor.
29 Jesuuri na riucuaree:
29 Jesus respondeu:
30 Na nuhuaji, samiitianishano quiniutianiyari pueyaracaanu shuquiriaatia na quiniuria Pueyaso shipinishocoriquiano quiarinio jiyajinia.
30 receberá ainda nesta vida muito mais e, no futuro, receberá a vida eterna.
31 Jesuuri saaja na doce saquiriojosano pueya jiyataaree tamocora. Naa nojori sequereeri:
31 Jesus levou os doze discípulos para um lado e disse:
32 Naacuajitij, janiyari tahua niquitiosaanutaniyani. Nojoriiri cua macaatiniutianiya. Taraatia cua miitiuniutianiyari. Cua riocojotunutaniyari.
32 Ele será entregue aos não judeus, e estes vão zombar dele, insultá-lo, cuspir nele
33 Cua piquitiuniutianiyajaariuhuaj. Na nuhuaji, cua motunutaniyari. Naajaa, jiuujianaraca juucajinia, janiyari samiitianutaniuhuani.
33 e bater nele; e depois o matarão. Mas no terceiro dia ele ressuscitará.
34 Majaari Jesu pueya niishiniu quiriquiaa quenaaja na sequesano. Majaari nojori niishiniu quiriquiaa casaa Jesu sequeriquiaani. Juhua miriqui sequesanoori quiriquiaa nojoriria.
34 Os discípulos não entenderam nada do que Jesus disse. O que essas palavras queriam dizer estava escondido deles, e eles não sabiam do que Jesus estava falando.
35 Na pueyata Jesu quishacari tari cateca Jericó tiacaacuara, cariyojuaru pueyanoori nuu shuucuaji cajiriquiaa, cumaneeca na masejonura pueya tajishacari nucuaco.
35 Jesus já estava chegando perto da cidade de Jericó. Acontece que um cego estava sentado na beira do caminho, pedindo esmola.
36 Cariyojuaru tojishacari queraatia pueya tajiyano, pueya nequesotareeri:
36 Quando ouviu a multidão passando, ele perguntou o que era aquilo.
37 Pueyari na sequeree:
37 — É Jesus de Nazaré que está passando! — responderam.
38 Cariyojuaruuri nacaquee:
38 Aí o cego começou a gritar: — Jesus,
39 Jesu puetanaa pueyari na juaarii na sanaajanura juucua. Nojuajaari saaja socua jiyanohua nacaree:
39 As pessoas que iam na frente o repreenderam e mandaram que ele calasse a boca. Mas ele gritava ainda mais: — Filho de Davi, tenha pena de mim!
40 Jesu tojishacari nojuaja, nujuaseeri. Jesuuri pueya sequeree cariyojuaru cuaara jaatucusaaria nocua. Cariyojuaru tiuquishacari nocua, Jesuuri na nequesotaree:
40 Jesus parou e mandou que trouxessem o cego. Quando ele chegou perto, Jesus perguntou:
41 —¿Casaa quia paniya cua miiniuria quiajaniyani?
41 — O que é que você quer que eu faça? — Senhor, eu quero ver de novo! — respondeu ele.
42 Jesuuri na sequeree:
42 Então Jesus disse:
43 Jiyacaritij, cariyojuaruuri maninia niquijiara quiquii. Jesu nuhuaji sacuaareeri na shuquiritianuta Pueyaso. Puetunu Jesu miishano niquiniaajanaari Pueyaso maniniuhuaqueetariquiaa.
43 No mesmo instante o homem começou a ver e, dando glória a Deus, foi seguindo Jesus. E todos os que viram isso começaram a louvar a Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.