Lucas 14

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Tamonu samaatenu juuca, Jesuuri tamonu Fariseocuaca jiyaniijia tiajinia quiaquiaari miaquenura, socua tamasaca Fariseocuacatanio. Nojoriiri Jesu shootiaturiquiaa nojori niishiniuria casaa na miiniutianiya samaatenu juucani.
1 Certo sábado, Jesus foi comer na casa de um líder fariseu, onde o observavam atentamente.
2 Jiyacaritij, tamonu pueyanoori Jesu tacoji nujuariquiaa, poreeno cusotaano.
2 Estava ali um homem com o corpo muito inchado.
3 Jesuuri Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa nequesotaree, Fariseocuacanio:
3 Jesus perguntou aos fariseus e aos especialistas da lei: “A lei permite ou não curar no sábado?”.
4 Nojoriiri saaja sanaa na tojitiariquiaa. Jesuuri cusosu quiaree jiyacari. Na naataniriiri. Na jiyarorohua na tiajiniaari.
4 Eles nada responderam, e Jesus tocou no homem enfermo, o curou e o mandou embora.
5 Na nuhuaji, Jesuuri cuno Fariseocuaca sequeree:
5 Depois, perguntou a eles: “Qual de vocês, se seu filho ou seu boi cair num buraco, não se apressará em tirá-lo de lá, mesmo que seja sábado?”.
6 Majaari nojori riucuanu quirii quenaaja.
6 Mais uma vez, não puderam responder.
7 Jesuuri shootiariquiaa taa masuusano pueya socua panishano cajitiucuajinia nojori cajitiuniuria riutioconeetariquiaani. Jesuuri cunora nojori niquiara pohuataree nio pohuatasano. Naa sequereeri:
7 Quando Jesus observou que os convidados para o jantar procuravam ocupar os lugares de honra à mesa, deu-lhes este conselho:
8 —Quiaa jaara masuusaariquia camishacari queranacunura, maja cumaati quia cajiniu socua tojishano pueyano cajijiaranojinia, tamonu pueyano mariqui tiuquiriiri socua tojishano pueyano quiajaniyajiniji.
8 “Quando você for convidado para um banquete de casamento, não ocupe o lugar de honra. E se chegar algum convidado mais importante que você?
9 Socua tojishano pueyano jaara tiuquishii, nia masuuna pueyano naasucuaari quiocua niniutianiya na sequenura quiajaniya: “Shiiquia. Quia sanere nio pueyanoocuaji”. Naacuajitij, quiaari cajitishaanutaniya quia caririquiniutia pueya paniyaquishano cajitiujinia, miaqueja puequeetujinia.
9 O anfitrião virá e dirá: ‘Dê o seu lugar a esta pessoa’, e você, envergonhado, terá de sentar-se no último lugar da mesa.
10 Nocuaji nia sequeyanijia, niaa jaara masuusaariquia miaquenura tamonu tiajinia, niocua cajishiiquia socua paniyaquishano cajitiujinia. Naacuajitij, quia masuuna jaara niquiri quiajaniya, nojuajaari quia sequenutaniya: “Cua rupuenanaa, ¡niya quia cajishii socua panishano cajitiujiniani!” Naacuajitij, cuniqui quiata quiniaari niishiniutianiya, quiajaniyaqui nia masuuna panishano pueyano.
10 “Em vez disso, ocupe o lugar menos importante à mesa. Assim, quando o anfitrião o vir, dirá: ‘Amigo, temos um lugar melhor para você!’. Então você será honrado diante de todos os convidados.
11 Naajuhua Pueyasora, cante tama na cuaqueyajaaja jiyateya juhua tojishano pueyano na quiniuriani, nojuajaari cararosaanutaniya. Saniniuujia, cante tama na cuaqueyajaaja jiyateya juhua panishoo pueyanoni, nojuajaari maninia jiyatesaanutaniya juhua tojishano pueyanora.
11 Pois os que se exaltam serão humilhados, e os que se humilham serão exaltados”.
12 Jesuuri na masuuna pueyano sequereejuhuaj:
12 Então Jesus se voltou para o anfitrião e disse: “Quando oferecer um banquete ou jantar, não convide amigos, irmãos, parentes e vizinhos ricos. Eles poderão retribuir o convite, e essa será sua única recompensa.
13 Naaratej, quiaa jaara queranacunu paniya, quia masuure casamiijiuniucua pueya, sesaruneca pueya, sesacujuanucua pueya, cariyojuarujurinio.
13 Em vez disso, convide os pobres, os aleijados, os mancos e os cegos.
14 Naacuajitij, quiaa jaara naa miiri, quiaari shuquiriaatia quijia quiniutianiya cutara. Majaari nojori naata masuunu quiajaniya saniniuujia. Naaratej, Pueyaso cutaraari maninia miiniutianiya quiajaniya saniniuujia, na samiitianijiosacariuhua maninia miijiaca pueya.
14 Assim, na ressurreição dos justos, você será recompensado por ter convidado aqueles que não podiam lhe retribuir”.
15 Jesuta cajiyano pueyano tojishacari naa Jesu pohuatasanotej, Jesu sequereeri:
15 Ao ouvir isso, um homem que estava à mesa com Jesus exclamou: “Feliz será aquele que participar do banquete no reino de Deus!”.
16 Jesuuri na sequeree:
16 Jesus respondeu com a seguinte parábola: “Certo homem preparou um grande banquete e enviou muitos convites.
17 Quera miaquenuusacari, na seru jiyaroreeri na masuusano pueya na sequenura: “Miji, puetunujuanaa tari jeenucuasaaree niaacuaji. Nia miaquesee”.
17 Quando estava tudo pronto, mandou seu servo dizer aos convidados: ‘Venham, o banquete está pronto’.
18 ’Puetunu masuusano pueyajanaari juhuacatecara sequequiaari maja na naata quianu miaquenuucua. Coteenu masuusano pueyanoori cuno seru sequeree: “Janiyari shusha maseree tamonu cuhuariquiani. Janiyari nocua quiaa na niquiniuucuani. Cua jiyanoori quenaaja. Maja cua naata quianu quiata queranacunuucua”.
18 Mas todos eles deram desculpas. Um disse: ‘Acabei de comprar um campo e preciso inspecioná-lo. Peço que me desculpe’.
19 Tamonu masuusano pueyanoori sequeree: “Janiyari diez poonijiojuaca juyaca masereeni. Na saniniuucua quiaanijia. Quiocua cua jiyanoori cua quiaaquishacari queranacunujinia”.
19 Outro disse: ‘Acabei de comprar cinco juntas de bois e quero experimentá-las. Sinto muito’.
20 Tamonu masuusano pueyanoori sequereejuhuaj: “Shusha camiriinijia. Cunora, maja cua naata quianu”.
20 Ainda outro disse: ‘Acabei de me casar e não posso ir’.
21 Seruuri tamajaaja tacateyarohua na camarnu tiajiniohua. Na jiyaniijia pohuatasuhua na masuusano pueya sequesanoori. Na jiyaniijiaari juaaquii. Na seru sequereeri: “Ritia quia quiaare tamasaca pueya masuunuucua tiaca nucuaacaco. Miji quia rijiocoo casamiijiuniucua pueya, sesaruneca pueya, sesacujua pueya, cariyojuarujuri pueyanio”.
21 “O servo voltou e informou a seu senhor o que tinham dito. Ele ficou furioso e ordenou: ‘Vá depressa pelas ruas e becos da cidade e convide os pobres, os aleijados, os cegos e os mancos’.
22 Seru tiuquishacariuhua, na jiyaniijia sequesuhuari: “Jiyaniijianaa, janiyari tari miiriini taa quia sequeree janiyacuajani. Juhuanojuaja maja tia mishiniu”.
22 Depois de cumprir essa ordem, o servo informou: ‘Ainda há lugar para mais gente’.
23 Na jiyaniijiaari na sequeree: “Socua pueya quia pajecoo tiaca nucuaacaco, tamasaca tiacajiniara nucuaacaconio. ¡Socua pueya quia nenecojocoo nojori niniuria, cua tia mishiniuria!
23 Então o senhor disse: ‘Vá pelas estradas do campo e junto às cercas entre as videiras e insista com todos que encontrar para que venham, de modo que minha casa fique cheia.
24 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, coteenu cua masuusano pueyajinijinioni, majaari quenaaja niquiriyatu nojorijinijinio saniniu quiniutianiya cua sumatusano”.
24 Pois nenhum dos que antes foram convidados provará do meu banquete’”.
25 Jiyanohua queraatia pueyari Jesuta quiojoriquiaa. Jesuuri nojoriicua tacateree. Nojori sequereeri:
25 Uma grande multidão seguia Jesus, que se voltou para ela e disse:
26 —Cante cucua niya cua pueyano na quiniuriani, nojuaja cuaara niishiiria nio. ¡Maja nia naata cua pueyano nia quiniu nia paniyaquishacari janiya socua nia quejiniji, nia nucuajinijinio! Nia niquiocua, nia niquiohua, nia tapueyocuaca, nia rimiatuhuajuhuaj, nia panishacari nojori socua janiyajiniji, ¡majaari nia naata cua pueyara nia quiniu! Naajuhuaj, ¡majaari quenaaja nia naata tama nia cuaqueyajaaja panijia nia quiniu socua janiyajiniji!
26 “Se alguém que me segue amar pai e mãe, esposa e filhos, irmãos e irmãs, e até mesmo a própria vida, mais que a mim, não pode ser meu discípulo.
27 Cante tama na cuaqueyajaaja panitiaaquijia cucuarani, majaari na naata cua pueyanora na quiniu.
27 E, se não tomar sua cruz e me seguir, não pode ser meu discípulo.
28 Niaa jaara jiyaconaja tia tianu paniri, ¿majate coteenu nia cajiniu nia niishiriojonura taa cumaneecate panishaanutaniyani, na tucuatanura puetunujuanaa? Naajuhuaj, niaari niishiriojiya, queraatia quiyacuajate nia cumaneeca.
28 “Quem começa a construir uma torre sem antes calcular o custo e ver se possui dinheiro suficiente para terminá-la?
29 Niaa jaara coteenu naa miyaquiri, niaari najuhuana morijiucua nujuatejonutaniya, na nuhuaji majaari socua nia cumaneeca quiniu nia tucuatanura nia tia. Puetunu nia tia niquiniaajanaari juhuacatecara nia macaatiniutianiya.
29 Pois, se completar apenas os alicerces e ficar sem dinheiro, todos rirão dele,
30 Nojoriiri sequenutaniya: “Cuno pueyanoori tianu coteecanu najuhuanaj. Majaari na naata na tucuatanu quiarijia”.
30 dizendo: ‘Esse aí começou a construir, mas não conseguiu terminar!’.
31 Naajuhuaj, jiya jiyaniijia jaara quianu paniri narta jiyaniijiata miaquetoonura, ¿majate coteenu na cajiniu na niishiriojonura, na naatate diez mil na pueyata shocotanu cuno tamonu jiyaniijia, nocua niyano veinte mil na pueyatani?
31 “Ou que rei iria à guerra sem antes avaliar se seu exército de dez mil poderia derrotar os vinte mil que vêm contra ele?
32 Cuno jiyaniijia jaara niishiri, maja na naata na shocotanu quiniutianiya narta jiyaniijia nocua niyano, majaari na miaquetoonu quiniutianiya. Saniniuujia, tucuacaanu narta jiyaniijia quishacarijia, nocua jiyaramiquiniutianiya na pueyari, nata nojori pocoojonura maninia, nojori jiyanootioonura.
32 E, se concluir que não, o rei enviará uma delegação para negociar um acordo de paz enquanto o inimigo está longe.
33 Naajuhuaj, niaa jaara carteyaquiri puetunu nia jiitiasanojuanaa, majaari nia naata cua pueyanora nia quiniu.
33 Da mesma forma, ninguém pode se tornar meu discípulo sem abrir mão de tudo que possui.
34 ’Shoni jaara tiquiriiquia quiya, maniniaari, pa panishano. Jaara shaacara quiquii, ¿taate na naata tiquiriiquiara na quiniuhuani? Maja na naata.
34 “O sal é bom para temperar, mas, se perder o sabor, como torná-lo salgado outra vez?
35 Najuhuana quiyari. Majaari quenaaja maninia na quiniu cuhuariquiajinia jatasocoriquiano maninia na moritianiniuria nataacuaca. Majaari quenaaja maniniajuhuaj, na paatishaanura na moquijianura, natau pajama niojosocoriquiano. Jaara naa maninia quiyaquiritij, nareja jatashiyari. Cante numaaracani, cuaara tojitiaara miriqui cua pohuatasano. Cuaara na niishiiriajuhuaj. Seetanujuanaa cua tojitiajaca pueyani, nojoriiri juhua shoni mijiria.
35 O sal sem sabor não serve nem para o solo nem para adubo; é jogado fora. Quem é capaz de ouvir, ouça com atenção!”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.