Lucas 12

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Jiyacaritij, jiyanohua jiyanohua queraatia pueyari Jesuucua rerejoree. Tama nojorijiaarijia rapijiotooriquiaa puera nojori rerequeejosacari. Jiyacaritij, Jesuuri saa na pueyaja sequenu coteeree. Naa nojori sequereeri:
1 Quando as multidões cresceram a ponto de haver milhares de pessoas atropelando-se e pisando umas nas outras, Jesus concentrou seu ensino nos discípulos, dizendo: “Tenham cuidado com o fermento dos fariseus, que é a hipocrisia.
2 Nia niishiri, puetunu jiyasohuaja miishanojuanaari niishishaanutaniya. Puetunu jamosano casaajanaari niquishaanutaniyajuhuaj.
2 Virá o dia em que tudo que está encoberto será revelado, e tudo que é secreto será divulgado.
3 Puetunu nia sequesanojuanaa ninishiquini, cuhuashiqui caminiujiushaanutaniyari. Naajuhuaj, nia sasacojosano tama nia sohuacamarajaajani, cunoori jiyocuacaanu tia nijiniji nacatasaanutaniya puetunu pueya tojishocoriquianojuanaa.
3 O que vocês disseram no escuro será ouvido às claras, e o que conversaram a portas fechadas será proclamado dos telhados.
4 ’Cua rupuenaanaa, majaari nia puerenu canapuete nareja pa cuaqueya mojuani. Nojoriiri maja na naata socua sesa na miiniu pajaniya, paa jaara tariucua macu quiyani.
4 “Meus amigos, não tenham medo daqueles que matam o corpo; depois disso, nada mais podem lhes fazer.
5 Seetanujuanaa nia sequereeraj, cante puereshiya cutarani. Noo nia puerere cutara, cante cumaacaraca cutara na jatanura niajaniya mani quiquiojiniani, na cusojuanu nuhuaji niajaniya. Saaja nojuaja nia puerere cutara.
5 Mas eu lhes direi a quem devem temer. Temam a Deus, que tem o poder de matar e lançar no inferno. Sim, a esse vocês devem temer.
6 ’Cinco shuhuari saaja caapiqui cumaneecaniyojuata masesano. Pueyara, cunoori najuhuanaj. Naajaa, majaari Pueyaso niyajetanu cuno shuhua jaara puecoosaare. Nojuajaari na niishiya cutara.
6 “Qual é o preço de cinco pardais? Duas moedas de cobre? E, no entanto, Deus não se esquece de nenhum deles.
7 Naajuhuaj, nia muesuuri puetunu serojosanojuanaa. Pueyasoori na niishiya. Naaratej, maja nia puerenu. Niaari socua jiyanohua Pueyaso panishano cutara queraatia na cojuasano shuhuajiniji.
7 Até os cabelos de sua cabeça estão todos contados. Portanto, não tenham medo; vocês são muito mais valiosos que um bando inteiro de pardais.
8 ’Cua tojitiare. Cante tamasaca niquiara sequejani: “Janiya Jesucristo pueyanoni”, naajuhuaj, janiyari cua Que Pueyaso seya niquiara sequenutaniyani: “Nojuaja cua pueyano”.
8 “Eu lhes digo a verdade: quem me reconhecer aqui, diante das pessoas, o Filho do Homem o reconhecerá na presença dos anjos de Deus.
9 Cante saniniuujia tamasaca pueya niquiara seetaa janiyajinijini, cua pueyano na quishacarini, janiyari cua Que Pueyaso seya niquiara na tamacanutaniyajuhuaj.
9 Mas quem me negar aqui será negado diante dos anjos de Deus.
10 ’Cante cua sesacareeni, nojuaja na naata jiyanooshaanu. Saniniuujia, maja cutaraari na naata jiyanooshaanu cante Pueyaso Sohuanu sesacareeni.
10 Quem falar contra o Filho do Homem será perdoado, mas quem blasfemar contra o Espírito Santo não será perdoado.
11 ’Cua muerasu nia quiniuucua, niaari Pueyaso secojojua tiajiniaqueya jiyatasaanutaniya, nequesoreenaa niquiara, mijiria jiyaniijianucua niquiaranio. Nojori nequesoreesacari niajaniya, majaari nia niishiriojonu taa nia riucuanutaniyanoj, casaa nia sequenutaniyajaaniuhuaj.
11 “Quando vocês forem julgados nas sinagogas e diante dos governantes e das autoridades, não se preocupem com o modo como se defenderão nem com o que dirão,
12 Nia riucuanu panishacari, Pueyaso Sohuanuuri jiyacari nia niishitiojonutaniya taa nojori nia riucuanutaniyani.
12 pois o Espírito Santo, naquele momento, lhes dará as palavras certas”.
13 Tamonu pueyanoori pueya tajiniji naa Jesu sequequiaari:
13 Então alguém da multidão gritou: “Mestre, por favor, diga a meu irmão que divida comigo a herança de meu pai!”.
14 Jesuuri saaja na riucuaree:
14 Jesus respondeu: “Amigo, quem me pôs como juiz sobre vocês para decidir essas coisas?”.
15 Jesuuri naa nojori sequequiaarijiuhuaj:
15 Em seguida, disse: “Cuidado! Guardem-se de todo tipo de ganância. A vida de uma pessoa não é definida pela quantidade de seus bens”.
16 Na nuhuaji, Jesuuri pueya niishitioree nio miriqui pohuatasanota. Naa sequereeri:
16 Então lhes contou uma parábola: “Um homem rico tinha uma propriedade fértil que produziu boas colheitas.
17 Tama sequereejaarijia: “¿Taa cua miiniutianiyani? Cua tiajosano cua racatajara cua carojotasanoori puetunujuanaa tari mishaja quiya. ¿Tee cua racatanutaniya shusha cua carojotasanoorinitioj?
17 Pensou consigo: ‘O que devo fazer? Não tenho espaço para toda a minha colheita’.
18 ¡Jaj, niishiquiinijia! Coteenu cua tiajosano cua casamiicuaji niyaroorohuaraquij. Janiyari socua puereetucocuara tiajonutaniyani. Janiyari cuniqui mishinijionutaniya puetunu cua carojotasano cua cuhuariquiajinijiniojuanaani, puetunu cua jiitiasano casamijianaanio.
18 Por fim, disse: ‘Já sei! Vou derrubar os celeiros e construir outros maiores. Assim terei espaço suficiente para todo o meu trigo e meus outros bens.
19 Na nuhuaji, janiyari tama cua cuaqueyajaaja sequenutaniyani: ‘Pueyanonaa, quiarijia cutara juhuajaniya quia quiri. Quiaari queraatia casamiriacacuaja, queraatia marijiara. Quiaari queraatia quia miaquesocoriquiano jiitiaacuaja. Quiarijia cutara quia samaatere. Quia miaquere. Quia rature. Tama quia cuaqueyajaaja quia shuquiritiri’”.
19 Então direi a mim mesmo: Amigo, você guardou o suficiente para muitos anos. Agora descanse! Coma, beba e alegre-se!’.
20 Cuno niucuaja, Pueyasoori na sequequiaari: “Moseecanaa, quiaari quiarijia macu juhuaquenutaniya. ¿Canteeri puetunu quia jamuesano casamijianaa jiitianutaniya quia nuhuajini? ¿Canra na quiniutianiyarini?”
20 “Mas Deus lhe disse: ‘Louco! Você morrerá esta noite. E, então, quem ficará com o fruto do seu trabalho?’.
21 Naa miishaanutaniyari puetunu pueyajanaa, cante saaja tama nerajaaja reratequiaa casamini. Cuno, jamuejaca casamiriaca pueyani, nojoriiri seetanujuanaa casamiijiuniucua Pueyasora.
21 “Sim, é loucura acumular riquezas terrenas e não ser rico para com Deus”.
22 Na nuhuaji, Jesuuri na saquiriojosano pueya sequequiaari:
22 Então, voltando-se para seus discípulos, Jesus disse: “Por isso eu lhes digo que não se preocupem com a vida diária, se terão o suficiente para comer, ou com o corpo, se terão o suficiente para vestir.
23 Pueyaso jaara pa shipiniquiaari saminio pa quiniuria, majaari jiyajeneta nera na rishitiniuria pajaniyajuhuaj. Naajaariuhuaj, nojuaja jaara pa cuaqueya shipiniquiaari, majaari jiyajeneta na cushitiniuria pajaniyajuhuaj.
23 Pois a vida é mais que comida, e o corpo é mais que roupa.
24 Riquiacujua nia niquiriquia. Majaari nojori natoojonu. Majaari nojori carojotanu na racatasocoriquiano, na nuhuaji na miojosocoriquiano. Naajuhuaj, majaari nojori jiitianu na miojosano na racataja. Majaari tiaca nojori jiitianu na carojotasano nojori racatajarajuhuaj. Naajaa, Pueyasoori nojori miojotequiaa. Niaa cutaraari socua jiyanohua Pueyaso panishano cuno riquiacuhuajiniji.
24 Observem os corvos. Eles não plantam nem colhem, nem guardam comida em celeiros, pois Deus os alimenta. E vocês valem muito mais que qualquer pássaro.
25 Naajuhuaj, nia nequesotaanijia, niaa jaara socua tamonu juucara rishiniu paniriquia quera nia shaajenu panishacari, ¿nia naatateeri socua rishiniu, jiyanohua nia tacaaniutia? Maja nia naata.
25 Qual de vocês, por mais preocupado que esteja, pode acrescentar ao menos uma hora à sua vida?
26 Naaratej, nia tacaaniu jaara najuhuana quiya socua shiitianiyojua nia rishiniuria, ¿niaatucua casaara tacaari tamonu casaacuani?
26 E, se não podem fazer uma coisa tão pequena, de que adianta se preocupar com as maiores?
27 ’Natau shuucuaca nia niquishurij, taa nojori corequetaani. Majaari nojori poonijionu. Majaari na cusupuenuunujuhuaj. Supuetana jiyaniijia Salomónri jiyanohua shanohua toqueyaraca quiquiaari. Cuno jiyanohua shanohua niquishano na cushishano toqueni, naajaa, majaari na shocotanu cuno natau shuucuaca.
27 “Observem como crescem os lírios. Não trabalham nem fazem suas roupas e, no entanto, nem Salomão em toda a sua glória se vestiu como eles.
28 Pueyasoori cuno natau shuucuaca shipiniquiaari rupaquijia naa shanohua niquishocoriquianotej. Jaara sorere, tariqui catijiashiya saniniuurijia pan majeetetajara. Pueyaso jaara naa maniniushitiyacuaa shuucuacatej, ¿majateeri na naata cushitiniu niajaniyajuhuaj, jatarinitiaja Pueyasoocua tiuujiacanaa?
28 E, se Deus veste com tamanha beleza as flores que hoje estão aqui e amanhã são lançadas ao fogo, não será muito mais generoso com vocês, gente de pequena fé?
29 Naaratej, nia sequeyanijia, maja nia tacaaniutia nia pajenu casaa nia miaquenutaniyani, casaa nia ratunutaniyani.
29 “Não se inquietem com o que comer e o que beber. Não se preocupem com essas coisas.
30 Pueyaso niishiyashijiaca pueyari pueyaracaanu na panishano casaacua tacaaquiaa. Niajaniya cutaraari Queraca. Nojuacuajaari tari niishiya puetunu nia panishanojuanaa.
30 Elas ocupam os pensamentos dos pagãos de todo o mundo, mas seu Pai já sabe do que vocês precisam.
31 Naaratej, nia niishiriojore Pueyaso panishano nia miiniuria. Nojuajaari saniniuujia nia niquitionutaniya puetunu nia panishanojuanaa.
31 Busquem, acima de tudo, o reino de Deus, e todas essas coisas lhes serão dadas.
32 ’Maja nia puerenu, cua muerasuniyojuanaa. Niaari secajaniyojua. Naajaa, cua Queeri nia panijia. Capora na quiniuucua, ¡nia niquitionutaniya puetunu na jiitiasanojuanaari!
32 “Não tenham medo, pequeno rebanho, pois seu Pai tem grande alegria em lhes dar o reino.
33 Nia casami nia niquitiojore cumaneecara. Na nuhuaji, cuno cumaneeca nia niquitiojore nareja casamiijiuniucua pueya. Naa nia miishacaritij, niaari jiyocuacaanu racataa nia jiitiasano. Tee Pueyaso racataa nareja nera nia niquitiosanocuajani, cuniqui, nia cumaneeca quiquioori maja na piquiniu. Niaari tii nia racatasano jiitianutaniya pueyaracaanu. Majaari nohuasejojua na naata nocua tiuquiniu na nohuasenura. Naajuhuaj, surequeyari maja na naata miaquenu nia casami tii.
33 “Vendam seus bens e deem aos necessitados. Com isso, ajuntarão tesouros no céu, e as bolsas no céu não se desgastam nem se desfazem. Seu tesouro estará seguro; nenhum ladrão o roubará e nenhuma traça o destruirá.
34 Nia casami jaara naa racatasano quiya jiyocuacaanu Pueyaso shuriucuatej, niaari saaja Pueyasoocua niishiriojonutaniya, tee nia casami racatasano quiyacuaani.
34 Onde seu tesouro estiver, ali também estará seu coração.”
35 ’Juhuata jeenucuasano nia quiri pueyaracaanu, nia sashishacari nia Jiyaniijia, taa tiajiniaaco maninia seyacuaani. Nojori sashishacari na jiyaniijia, nojoriiri na toqueya cushiyono quiya tari, na samaritiu noshitishanojuhuaj.
35 “Estejam vestidos, prontos para servir, e mantenham suas lâmpadas acesas,
36 Naa jeenucuasano nia quirijiuhuaj, juhua cuno seyaja. Nojoriiri na jiyaniijia sashiya na caminiujiniji na tiuquishacariuhua. Nojuaja jaara tohuateya piquishuhua, nojoriiri ritia nocuaji riatanutaniya tia tohuateya.
36 como se esperassem o seu senhor voltar do banquete de casamento. Então poderão abrir-lhe a porta e deixá-lo entrar no momento em que ele chegar e bater.
37 Shuquiriaatia quijiaca cutaraari cuno seya, canapuete na jiyaniijiaacuaji suteyajaani, na jiyaniijia cuaara tiuquiriohuajaatijia. Seetanujuanaa nia sequeyanijia, nojori jiyaniijiaari nojori cajitijionutaniya miaquejajinia. Na toque maniniuqui jocuanutaniyari na mianuutenura nojori.
37 Os servos que estiverem prontos, aguardando seu retorno, serão recompensados. Eu lhes digo a verdade: ele mesmo se vestirá como servo, indicará onde vocês se sentarão e os servirá enquanto estão à mesa!
38 Nojori jiyaniijia jaara tiuquiriohua shiyaqueya, juhuaquenu panishacari, naajaa, shuquiriaatia quijiaca quiniutianiyari cuno seya, nojori jaara suteyajaa tia tohuateya riatariquiano nojori jiyaniijiaacuaji.
38 Quer ele venha no meio da noite, quer de madrugada, ele recompensará os servos que estiverem prontos.
39 Nio nia niishirijiuhuaj, tia camaru jaara niishiri taacari nohuasejojua niniutianiyani, nojuaja maara sutere na tia cojuanura, maja nohuasejojua tiuquiniuria na casami na nohuasenura.
39 “Entendam isto: se o dono da casa soubesse exatamente a que horas o ladrão viria, não permitiria que a casa fosse arrombada.
40 Naajuhuaj, jeenucuasano nia quiri pueyanaa, juhua cuno sutejaca seyaja. Niaa jaara jiyaniya juhuanojuaja maja cua tiuquiniu quiniutianiuhua, janiyari jiyacari nia jiyajenetenutaniyani.
40 Estejam também sempre preparados, pois o Filho do Homem virá quando menos esperam”.
41 Jiyacaritij, Pedroori Jesu nequesotaree:
41 Então Pedro perguntou: “Senhor, essa ilustração se aplica apenas a nós, ou a todos?”.
42 Jiyaniijiaari na riucuaree:
42 O Senhor respondeu: “O servo fiel e sensato é aquele a quem o senhor encarrega de chefiar os demais servos da casa e alimentá-los.
43 Cuno seruuri shuquiriaatia quiniutianiya na jiyaniijia jaara na riuriatasuhua naa maninia miyanojua, taa na sequesaaquiaari na miiniuriacuajani.
43 Se o senhor voltar e constatar que seu servo fez um bom trabalho,
44 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, na jiyaniijiaari cuno maninia seru jiyatenutaniya puetunu na jiitiasano casamijianaa cojuana na quiniuria.
44 eu lhes digo a verdade: ele colocará todos os seus bens sob os cuidados desse servo.
45 Saniniuujia, cuno seru jaara sesa miiniuria niishiriojore, na jiyanishacari na jiyaniijiaari jiyanohua tarishiniutianiya, nojuajaari niishiriojonutaniya nojuaja na naata miiniu na panishano. Cunora, nojuajaari narta seya majoonu coteenutaniya, seya maajipohuanio. Naajuhuaj nojuajaari saaja miaquejonutaniya. Pueyaracaanu rarujunutaniyari. Mashaasequejonutaniyajaariuhuaj.
45 O que acontecerá, porém, se o servo pensar: ‘Meu senhor não voltará tão cedo’, e começar a espancar os outros servos, a comer e a beber e se embriagar?
46 Na jiyanishacari na jiyaniijia juhuanojuaja maja na tiuquiniu quiniutianiuhua, jiyacaritij, cuno juucaja, na jiyaniijiaari tiuquiniutianiuhua canashiyaquiji. Naa cuno seru miiniuucua sesatej, na jiyaniijiaari jiyanohua na saniitionutaniya. Na jatanutaniyari Pueyaso tojiyashijiaca pueyata na saniitiosocoriquiano.
46 O senhor desse servo voltará em dia em que não se espera e em hora que não se conhece, cortará o servo ao meio e lhe dará o mesmo destino dos incrédulos.
47 ’Tamonu jiyaniijia jaara na seru rootare maninia, taa nojuaja miiniutianiyani, cuno seru jaara jeenucuaaquiri na jiyaniijiaacuaji, mariyata jaara miyaquiri taa na jiyaniijia sequequiaari na nuhuajiriacuajani, nojuajaari jiyanohua majacusaanutaniya cutara.
47 “O servo que conhece a vontade do seu senhor e não se prepara nem segue as instruções dele será duramente castigado.
48 Saniniuujia, tamonu seru jaara sesa miiri na niishiyaquiniuucua na jiyaniijia panishano na miiniuria, nojuajaari saaja secaja majacusaanutaniya. Naajuhuaj, cante queraatia niquitiosaareeni, cuno serujinijiiri queraatia masenu panishaanutaniya. Naajuhuaj, cante jiyatesaaree queraatia jiitiana na quiniuriani, na jiyaniijiaari nocua tiuuniutianiya socua jiyanohua maninia miijia na quiniuria.
48 Mas aquele que não a conhece e faz algo errado será castigado com menos severidade. A quem muito foi dado, muito será pedido; e a quem muito foi confiado, ainda mais será exigido.”
49 ’Mijiria niquiaarinijia, juhua mani cua noshitiniuria pueya tajinia. ¡Seetanujuanaa na noshitiriquia tarinij! Cua rupaari juhua mani quiniutianiya.
49 “Eu vim para incendiar a terra, e gostaria que já estivesse em chamas!
50 Coteenu, janiyari jiyanohua saniniujiushaanutaniya juhua manitiani. Nocuaji coojiaari tacaya janiya jaara naa miishaarejaatijia. Seetanujuanaa na jiyateriquia tariucua tucuateenonij.
50 No entanto, tenho de passar por um batismo e estou angustiado até que ele se realize.
51 ¿Niaateeri jiyaniya janiyari niquiaarini mijiria quiniaa quiniuria juhuajaniya? ¡Maja! Seetanujuanaa nia sequeyanijia, janiyari niquiaarini pueya cua raquiriojotanura.
51 Vocês pensam que vim trazer paz à terra? Não! Eu vim causar divisão!
52 Naaratej, pueyari quiarijia juayonuutanu coteenutaniya. Pueyano jaara necocuata jiitiare jiuujianaraca niquiohua na tiajinia, jiuujianaraca nojorijinijinio jaara cucua tiuuri, cuno caapiqui cucua tiuyashijiacaari saniniuujia nojori juaajiaca quiniutianiya. Naa noojiaqueya pueyajinijinio tiuuniuucua cucuatej, queraatia pueyari naa tama tacaresetanutaniyajaacujua. Naacuajitij, tamonu tiajinia, querajaa pueyari caapiquiriyatu cucua tiuujiaca juaajiaca quiniutianiya.
52 De agora em diante, numa mesma casa cinco pessoas estarão divididas: três contra duas e duas contra três.
53 Pueyari necohua paracaajia quiniutianiya, necohua tiuushacari cucua. Naajuhuaj, necohuari na que paracaajia quiniutianiya na que tiuushacari cucua. Naajuhuaj, maajipohuari necojori paracaajia quiniutianiya necojori tiuushacari cucua. Naajuhuaj, necojoriiri na nucua paracaajia quiniutianiya na nucua tiuushacari cucua. Naajuhuaj, maajipohuari necohua niquiocohua paracaajia quiniutianiya, necohua niquiocohua quiniuucua cucua tiuujiaca. Naajuhuaj, pueya niquiocohuari na quinia paracaajia quiniutianiyajuhuaj, cucua tiuujiaca na quinia quiniuucua.
53 “O pai ficará contra o filho e o filho contra o pai; a mãe contra a filha e a filha contra a mãe; a sogra contra a nora e a nora contra a sogra”.
54 Jesuuri naa sequequiaari pueyajuhuaj:
54 Então Jesus se voltou para a multidão e disse: “Quando vocês veem nuvens se formando no oeste, dizem: ‘Vai chover’. E têm razão.
55 Naajuhuaj, paratu jaara piyarojoquiaa pananu shuucuaji, niaari sequequiaa: “Tacareejonuqui quiniutianiya”. Naa quiquiaari.
55 Quando sopra o vento sul, dizem: ‘Hoje vai fazer calor’. E assim ocorre.
56 Pueyanaa, ¿niaateeri seetanujuanaa niishijiaca? Niaari maninia niishiquiaa jiya cajiniocua nia niquishano, nio jiyajinia nia niquishanonio. Saniniuujia, nia niquishacari quiarijia Pueyaso miishano nia niquiara, majaari cuno nia niishiniu, casaa na sequenu paniyani. Naaratej, majaari seetanujuanaa niishijiaca niajaniya.
56 Hipócritas! Sabem interpretar as condições do tempo na terra e no céu, mas não sabem interpretar o tempo presente.
57 ’Niaacuajaari niishiya, sesa miijiacaari saniitiosaanutaniya. Naaratej, tama niajaniyajaaja nia niishiriojore, casaate maninia nia miiniuriani.
57 “Por que não decidem por si mesmos o que é certo?
58 Tamonu pueyano jaara quiocuara tonujure quia sesonuucua na casaa, quia saniri juhuata nata pocoojonu maninia, na jaatucusacari quiajaniya nequesoreena pueyanoocua. Quia sequerenoj casaa quia miiniutianiya nerani, na jiyanooniuria quiajaniya. Quiaa jaara jeecatoyaquiri nata, nojuajaari quiocuara saquiriojotanutaniya nequesoreena pueyano. Jaara quiocuara saquiriojotare nequesoreena pueyano, nequesoreenaari saniniuujia quia niquitionutaniya na pueya, quia nujuatesaanura nujuatejojuajinia.
58 Quando você e seu adversário estiverem a caminho do tribunal, procurem acertar as diferenças antes de chegar lá. Do contrário, pode ser que o acusador o entregue ao juiz, e o juiz, a um oficial que o lançará na prisão.
59 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, majaari nia tohuatanu quiniutianiya nujuatejojuajiniji, niaa jaara puetunu nequesoreena sequesano cumaneecajanaa niquitiorejaatijia niaacuara tonujuna pueyano.
59 Eu lhe digo: você não será solto enquanto não tiver pago até o último centavo”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.