Lucas 11
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH
1 Tamacari, Jesuuri Pueyaso secojoriquiaa tamaqui. Na puecasacari secojonu, tamonu na pueyajinijinioori na sequeree:
1 Um dia Jesus estava orando num certo lugar. Quando acabou de orar, um dos seus discípulos pediu: — Senhor, nos ensine a orar, como João ensinou os discípulos dele.
2 Jesuuri nojori sequeree:
2 Jesus respondeu:
3 Canaa quia niquitioriquia canaa miaquesocoriquiano canaa panishano puetunu juucajanaa.
3 Dá-nos cada dia o alimento
4 Canaa quia jiyanoori sesa canaa miishanojiniji, taa canaa jiyanooquiaacuaa sesa canaa miiniaani. Naajuhuaj, canaa quia cojuare, maja sesa canaa miitishaanura”.
4 Perdoa os nossos pecados,
5 Jesuuri naa sequereejuhuaj, socua nojori na niishitiojonura:
5 Então Jesus disse aos seus discípulos:
6 Tamonu cua cojiniaari shusha tiuquiriohua tucuacaanuji, miaajeyari. Shaaquiiri cua sumatuu cua miaquetesocoriquiano nojuaja”.
6 É que um amigo meu acaba de chegar de viagem, e eu não tenho nada para lhe oferecer.”
7 ¿Quiaatucua taa miirini quia rupuena jaara na tiajiniacumaji quia riucuare?: “Maja cua taajetenu. Cua tia tiootiu tioree tarinijia. Tari cua mueya mataa maquetujinianijia. Maja cua naata sanenu cua niquitionura quia panishano”.
7 — E imaginem que o amigo responda lá de dentro: “Não me amole! A porta já está trancada, e eu e os meus filhos estamos deitados. Não posso me levantar para lhe dar os pães.”
8 Jaara naa sequeretej, niaa jaara na tia tiootiu piquiniu tarinitiaaquiri, janiyari seetanujuanaa nia sequeyani, nojuajaari sanenutaniya na niquitionura niajaniya puetunu nia panishanojuanaa. Majaari na sanenu quiniutianiya saaja nia rupuena na quiniuucua. Sanenutaniyari pueyaracaanu taajeta nia piquishacari na tia tiootiu.
8 Jesus disse:
9 Naajuhuaj, maja nia tarinitianu Pueyaso nia secojonu. Nojuajaari nia panishano nia niquitionutaniya. Cunora, nia panishano nia pajeriquia. Niocua na riuriatare. Tiootiu nia piquiriquia. Niaara riatasaanutaniyari.
9 Por isso eu digo: peçam e vocês receberão; procurem e vocês acharão; batam, e a porta será aberta para vocês.
10 Naaratej, cante Pueyaso secojoquiaani, nojuajaari na panishano masenutaniya. Cante na pajejani, na panishano riuriatanutaniyari. Cante tiootiu piquiquiaani, nera riatasaanutaniyari.
10 Porque todos aqueles que pedem recebem; aqueles que procuram acham; e a porta será aberta para quem bate.
11 ’¿Niaatucua nia niyanu niquitiore saajia, neecaruu na masesacari niajaniya? Maja. ¿Niaatucua soconu niquitiore nia niyanu, sapitiaaja na masesacari niajaniya? Maja.
11 Por acaso algum de vocês será capaz de dar uma cobra ao seu filho, quando ele pede um peixe?
12 ¿Niaatucua turucuaniiniu niquitiore nia niyanu, caacaraja riuriuquiu na masesacari niajaniya? Maja.
12 Ou, se o filho pedir um ovo, vai lhe dar um escorpião?
13 Puetunu niajaniyajanaari sesa miiniu niishijiaca. Naajaa, niaari maninia casaa niquitionu niishiya nia niquiohua. ¿Taatucuaa socua jiyocuacaanu Quijia nia Que Pueyasoni, tojetaarucuajanaa sesa miyashijiani? Seetanujuanaa capora na quishacari, nojuacuajaari na Sohuanu niquitionu niishijia na muerasu, canapuete na masequiaacuajani.
13 Vocês, mesmo sendo maus, sabem dar coisas boas aos seus filhos. Quanto mais o Pai, que está no céu, dará o Espírito Santo aos que lhe pedirem!
14 Tamacari, Jesuuri samaru tohuataniriquiaa tamonu pueyanojiniji. Cuno pueyanoori tiquia quiquiaari samaru na jiitiasacari. Samaru jaara tohuataquiaari cuno pueyanojiniji, pocuajara quiriohuari. Pueya niquishacari naatej, nocuaji jiuujiatereeri.
14 Jesus estava expulsando de certo homem um demônio que não o deixava falar. Quando o demônio saiu, o homem começou a falar. A multidão ficou admirada,
15 Tamasaca pueyari saa sequequiaarijia:
15 mas alguns disseram: — É
16 Tamasaca pueyari Jesu saniniujiuniu paniriquiaa. Naaratej, nojoriiri na sequeturee na cumaacata na miiniuria casaa, na niquitiniuria nojori, nojori niishiniuria nojuajaari seetanujuanaa Pueyasojinijinio.
16 Outros, querendo conseguir alguma prova contra Jesus, pediam que ele fizesse um milagre para mostrar que o seu poder vinha de Deus.
17 Jesuuri nojori niishiriojosano niishiriquiaa. Nocuaji nojori sequereeri:
17 Mas Jesus, conhecendo os pensamentos deles, disse:
18 Naajuhuaj, niaari cua sequeriquiaa, janiyana samaruhua tohuatanijiya Satanás cumaacatani. Jaara naa quiritij, ¿Satanástucua taa pueyaracaanu quiri jiyaniijiani, nojuaja jaara tama na samaruhuajaaja tohuatanijiya tama na cumaacatajaaja?
18 Se o reino de Satanás tem grupos que lutam entre si, como continuará a existir? Vocês dizem que é Belzebu que me dá poder para expulsar demônios.
19 Naajuhuaj, janiya jaara samaruhua tohuatanijiya Satanás cumaacatani, taa nia sequeyacuajani, ¿nia niishitiojosano pueyariuhuaj, cana cumaacata nojori tohuatanijioquiaa samaruhuani? ¿Taa nia sequeyani? ¿Satanás cumaacatatee? Majaruhua. Naacuajitij, tama niajaniyajaaja nia niishiri, niaari jiyajeneya.
19 Mas, se é assim, quem dá aos seguidores de vocês o poder para expulsar demônios? Assim, os seus próprios seguidores provam que vocês estão completamente enganados.
20 Naa Pueyaso cumaacata cua tohuatanijiosacari samaruhuatej, naacuajiti nia niishiri, Pueyasoori tari nia masuya seetanujuanaa na muerasu nia quiniuria.
20 Na verdade é pelo poder de Deus que eu expulso demônios, e isso prova que o
21 ’Niojinia nia niishiriojorejuhuaj: cumueeca pueyano jaara na tia cojuaa queraatia na miaquejotaja casaata, majaari tamonu naata na jiitiasano casami jaariuutianu.
21 — Quando um homem forte e bem-armado guarda a sua própria casa, tudo o que ele tem está seguro.
22 Saniniuujia, socua cumueeca pueyano jaara nocua tiuquiri, na miaquejotaja casaa jaariuutiaari, cuno, nocua na tiuushano juucuani. Na nuhuaji, na jaariuutiasano casami paari, na pueya na serotasocoriquiano. Naajuhuaj, janiyari Satanás jiitiasano jaariuutiajani.
22 Mas, quando um homem mais forte o ataca e vence, leva todas as armas em que o outro confiava e reparte tudo o que tomou dele.
23 ’Cante cua jiyano quiyaquiyani, nojuajaari cua paraca. Cante cua naacutaaquiya pueya rerecojonura Pueyasorani, nojoriiri saaja pueya cocuataa Pueyasoocuaji. Naaratej, jacaria nia niishiriojore casaa nia niishiriojiya janiyajinijini.
23 — Quem não é a meu favor é contra mim; e quem não me ajuda a ajuntar está espalhando.
24 ’Samaru jaara tohuatare pueyanojiniji, joojuashiquio rucuanejiyari na samaatejara na pajenura. Jaara na riuriataaquiri, niishiriojiyari: “Cua quiquiojinia riujiuyarohuaraqui teje cua tohuatacanucuajani”.
24 Jesus continuou:
25 Samaru tiuquishacariuhua cuno pueyanoocua, na riuriatasuhuari shaaco, juhua maninia netoonujusano tia, maninia jeenucuasanojuhuaj.
25 Aí volta e encontra a casa varrida e arrumada.
26 Naaratej, cuno samaruuri socua sesa miijiaca nojuajiniji siete narta samaruhua riquiohua nata na quiniuria. Puetunu nojorijianaari cuno pueyanojinia tiuquitiasuhua. Naacuajitij, cuno pueyanoori socua sesara jiyacateja, tarijia na quiniujiniji.
26 Depois sai e vai buscar outros sete espíritos piores ainda, e todos ficam morando ali. Assim a situação daquela pessoa fica pior do que antes.
27 Jesu pohuatasacari nio, tamonu maajiiri jiyacari pueya tajiniji naa nacaree:
27 Quando Jesus acabou de dizer isso, uma mulher que estava no meio da multidão gritou para ele: — Como é feliz a mulher que pôs o senhor no mundo e o amamentou!
28 Jesuuri saaja na riucuaree:
28 Mas Jesus respondeu:
29 Socua queraatia pueyari Jesuucua rerejoriquiaa puetunu na shocuaqueyajanaa. Jesuuri juhuacatecara naa pohuataree nojori niquiara:
29 Quando a multidão se ajuntou em volta de Jesus, ele começou a falar e disse o seguinte:
30 Jonás miishaanuuri nocuaji jiuujiatesano quiquiaari cutara. Naacuajitij, Nínive tiacajinia quiniaa pueyari niishiquiaari Jonásri Pueyaso jiyarosano quiquiaari. Janiyari naa miishaanutaniyajaaniuhuaj, nio pa quishacari pueya niishiniuria janiyari Pueyaso Jiyarosanoni.
30 Assim como o
31 Cua supuetana Salomón jaara Israel pueya jiyaniijia quiquiaari, jiyacari tamonu maajiiri pananu shuucuaji jiyajinia jiyaniijia quiquiaari. Nojuajaari jiyanohua tucuacaanuji niquiaari narta jiyaniijia Salomón tojiniuucua, jiyanohua niishijia Salomón quishacari. Jiya puequesacari Pueyaso saniniujiushacari pueya, cuno maajiiri jiyacari sanenutaniya nio pa quishacari pueyacuara na tonujunura, nojori ruuretanuucua socua Niishijiajanaa cutara Salomónjiniji. Cuno Niishijiaari niya nia tajinia quiyacuaja. Janiyacuajaari nojuajani.
31 No Dia do Juízo a rainha de Sabá vai se levantar e acusar vocês, pois ela veio de muito longe para ouvir os sábios ensinamentos de Salomão. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Salomão.
32 Naajuhuaj, cuno tariucuacaanu Nínive tiacajinia quiniaa pueyari saneecuatunutaniya Pueyaso nequesoreesacari nio pa quishacari pueya. Nojoriiri nio pa quishacari pueyacuara tonujunutaniyajuhuaj, nojori tacatoyaquiniuucua nojori jiuujia sesa nojori miishanojiniji, Pueyaso rupaa nojori tojiyaquiniuucua. Nínive pueya cutaraari noojia tacatoquiaari sesa nojori miishanojiniji, Pueyaso sequenu panishano caminiujiunia Jonás jaara Pueyaso rupaa pohuataquiaari nojori niquiara. Pueyaso sequenu panishano caminiujiunia quiarijia nia tajinia quiyani, nojuajaari socua cutara Jonásjiniji. Janiyacuajaari nojuajani.
32 No Dia do Juízo o povo de Nínive vai se levantar e acusar vocês porque, quando ouviram a mensagem de Jonas, eles se arrependeram dos seus pecados. E eu afirmo que o que está aqui é mais importante do que Jonas.
33 ’Pueya jaara samaritiu noshitiri, majaari na jamotanu. Majaari na niatanu conatu cariquiaco. Maninia cutaraari jiyocuacaanu na morotanu, tiaco tiuquitianaa cuhuatariquiano.
33 Jesus continuou:
34 Pa namijiaari juhua pa cuaqueya cuhuatanajuhuaj. Naacuajitij, paa jaara Pueyaso casaacua jiaatiaja quirini, paari cuhuashiqui quiya puetunujuanaani. Saniniuujia, pa namijia jaara sesa casaa niquiniuucua jiaatiaja quiri, paari ninishiqui quiya puetunujuanaani.
34 Os olhos são como uma luz para o corpo: quando os olhos de você são bons, todo o seu corpo fica cheio de luz. Porém, se os seus olhos forem maus, o seu corpo ficará cheio de escuridão.
35 Tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare, niaa mariqui nioojia cuhuatana maquishajareeri.
35 Portanto, tenha cuidado para que a luz que está em você não seja escuridão.
36 Niaa jaara puetunujuanaa juhua cuhuashiqui quiya, sesa casaacua jiaatiaashijia nia quishacari, niocua maninia niquijiara quiri puetunujuanaa, juhua samaritiu cuhuatasacari niajaniya. Naacuajitij, niocua niishijia quiri, maninia miijia nia quiniuria.
36 Pois, se o seu corpo estiver completamente luminoso, e nenhuma parte estiver escura, então ele ficará todo cheio de luz como acontece quando você é iluminado pelo brilho de uma lamparina.
37 Jesu puecasacari pocuanu, tamonu Fariseo pueyanoori na masuuquiaari na tiajinia na miaquenura. Jesuuri na tiajinia quiaquiaari. Na tiuquishacari, miaquejajinia cajishiijianaari.
37 Quando Jesus acabou de falar, um fariseu o convidou para jantar na casa dele. Jesus foi e sentou-se à mesa.
38 Fariseo pueyanoori jiuujiatequiaari na niquishacari Jesuuri shuquitioo tari cajiriquiaa miaquenura. Judiocuacaari jiyanijia, nojori rucoojosacari tamasaca pueya tajinia, tamasaca sesa miishanoori na naata nojoriicua pacunu. Nocuaji nojoriiri shuquitianu niishijia, tiajinia nojori tiuquishacariuhua.
38 O fariseu ficou admirado quando viu que Jesus não tinha se lavado antes de comer.
39 Naa cuno Fariseo pueyano niishiriojosacaritij, Jesuuri saa na sequereejaa:
39 Então o Senhor disse a ele:
40 Mosanucuanaa, ¿niaateeri niishiyaquiya, pa cuaqueya Shipininiaari poojia shipiniquiaarijiuhuaj? Naaratej, nioojia nia jeequere cutara, maja saaja nia cuaqueya.
40 Seus tolos! Quem fez o lado de fora não é o mesmo que fez o lado de dentro?
41 Niaa jaara puetunu nioojiajinia nia jiitiasanojuanaa jiyatere Pueyasora na quiniuria, niaa maara juhua jeequesano quiri puetunujuanaa.
41 Portanto, deem aos pobres o que está dentro dos seus copos e pratos, e assim tudo ficará limpo para vocês.
42 ’¡Niaari taraatia miishaariquiano, Fariseocuacanaa! Niaari miaquesano jaamasucua serojoquiaa jacaria diez jaamasucua, puetunu cien jaamasucuajinijiniojuanaa, Pueyasora nia niquitiosocoriquiano. Cuno jaamasucuaari culantro, menta, socua tamonu jaamasucuaniyojuanio. Niaari naa maninia miiquiaa taa Moisés niishitiojoquiaaricuajani. Naajaa, Moisésri niishitiojoquiaarijiuhua maninia pa miiniuria parta pueya, Pueyaso pa paniniuriajuhuaj. Majaari cuno na sequesano nia miiniu quiquiaa. Puetunu na sequesanojuanaa tojijiaca nia quiri. Majaari saaja jaamasucua niquitiojojuaca nia quiniu.
42 — Ai de vocês, fariseus! Pois dão para Deus a décima parte até mesmo da hortelã, da arruda e de todas as verduras, mas não são justos com os outros e não amam a Deus. E são exatamente essas coisas que vocês devem fazer sem deixar de lado as outras.
43 ’¡Niaari taraatia miishaariquiano, Fariseocuacanaa! Niaari jiyaniijianucua shuriucua cajiniuucua jiaatiaquiaa, Pueyaso secojojua tiajinia nia quishacari, juhua cutara pueya nia quiniuria pueya niquiara. Naajuhuaj, niaari pueya paniquiaa nojori saruhuatanura niajaniya juhua jiyaniijianucua, nia rucuanejosacari tiacajinia.
43 — Ai de vocês, fariseus! Pois gostam demais dos lugares de honra nas
44 ’¡Niaari taraatia miishaariquiano! Niaacuajaari juhua niquishoo jamaca. Pueyari juhuajaniya na caco rucooquiaa na niishiyaquishacari. Naajuhuaj, pueyari juhuajaniya nia rupuequiaa, nojori niishiyaquishacari nioojiaari jiyanohua sesa, juhua pueyano mocua jamajinia.
44 — Ai de vocês! Pois são como sepulturas que não se veem, sepulturas que as pessoas pisam sem perceber.
45 Jiyacaritij, tamonu Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaari Jesu sequeree:
45 Então um mestre da Lei disse a Jesus: — Mestre, falando assim, o senhor está nos ofendendo também.
46 Jesuuri na riucuaree:
46 Jesus respondeu:
47 ’¡Niaari taraatia miishaariquiano! Niaari macunucua niojotajara shipinijioquiaa shanohuara, tariucuacaanu pueyara Pueyaso sequesano caminiujiuniaa nucuhuacuaji, teyano nia supuetanaa puecooquiaaricuajani.
47 Ai de vocês! Pois fazem túmulos bonitos para os
48 Naacuajitij, canaari niishiyani, niaari nia supuetanaa miishano shuquiritiaa, nia cojuasacari nojori puecoosano nucuhua.
48 Com isso vocês mostram que concordam com o que os seus antepassados fizeram, pois eles mataram os profetas, e vocês fazem túmulos para eles.
49 ’Naacuajitij, Pueyasoori na niishiniutia sequequiaari:
49 Por isso a Sabedoria de Deus disse: “Mandarei para eles profetas e mensageiros, e eles matarão alguns e perseguirão outros.”
50 Cunora, Pueyasoori nio pa quishacari pueya naminiutianiya puetunu na sequenu panishano caminiujiuniaa nanacaacuajanaa, canapuete nio jiya coteejajiniji puecoosaaquiaaricuajani.
50 Por causa disso esta gente de hoje será castigada pela morte de todos os profetas assassinados desde a criação do mundo,
51 Coteenujuanaa mosaaquiaariiri Abel. Na nuhuaji, queraatia Pueyaso sequesano caminiujiuniaari puecoosaaquiaari. Na nuhuaji, Zacaríasri socua jaatesaaquiaari monujuhuaj. Nia supuetanaari na moquiaari Pueyaso Secojojua tiajinia, Pueyaso Shuriucua Quiquio tacoji, Pueyasoocuara catijiasaqui shuriucua. Seetanujuanaa nia sequeyanijia, nio pa quishacari pueyari namishaanutaniya puetunu nojori puecoosaanuucuajanaa.
51 começando pela morte de Abel até a morte de Zacarias, que foi assassinado entre o altar e o
52 ’¡Niaari taraatia miishaariquiano, Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaanaa! Niaari najuhuana Pueyaso Rupaa jiitiaa. Majaari nia tojiniu paniniu, Pueyaso jiyanooshano pueya nia quiniuria. Saniniuujia, tamasaca jaara Pueyaso Rupaa niishiniu paniri, Pueyaso muerasu nojori quiniuria, majaari nojori nia niishitiojonu paniniu quiquiaa.
52 — Ai de vocês, mestres da Lei! Pois guardam a chave que abre a porta da casa da Sabedoria. E assim nem vocês mesmos entram, nem deixam os outros entrarem.
53 Jesu jaara nio sequequiaari, Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa, mariyata Fariseocuacaari jiyanohua juaaquioree. Jiyanohua nojori juaaquiosacari, nojoriiri Jesu nequesoreenu coteeree queraatia. Nojoriiri Jesu pocuatenu paniriquiaa sesa juucua.
53 Quando Jesus saiu dali, os mestres da Lei e os fariseus começaram a criticá-lo com raiva e a lhe fazer perguntas sobre muitos assuntos.
54 Nojoriiri nocuara tonujunu paniriquiaa juucua, jaara sesa quiri na sequesano.
54 Eles queriam levá-lo a dizer alguma coisa que pudesse lhes servir de motivo para acusá-lo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.