João 12

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Seis juuca jaara cureeriquiaajaa Pascua juucara, canaari jiyacari Jesuta Betania tiacajinia quiaareeni, Lázaro quijia tiacajinia, teyano Jesu samiitianiquiaaricuajani.
1 Seis dias antes de começar a Páscoa, Jesus chegou a Betânia, onde morava Lázaro, o homem que ele havia ressuscitado dos mortos.
2 Cuno tiacajinijinio Jesu rupuenaa pueya timitiasacari Jesu, nojoriiri sumatunuuquiaari nojori miaquenuunura cuno niucua Jesuta. Martaari miaquesano patootariquiaa pueyara. Lázaroori Jesuta miaquenuuriquiaa narta masuusano pueyata, canaatanio.
2 Prepararam um jantar em homenagem a Jesus; Marta servia, e Lázaro estava à mesa com ele.
3 Jiyacaritij, Maríari Jesuucuara pataree na shanohua jaanutaja. Cunoori “nardo” jiyanishano nataujiniji shipinishano quiquiaari. Jiyanohua queraatia cumaneecata masesano. Puereetuuca motiiquio cajiniocua puecariquiaari cuno shanohua jaanutaja. Maríari Jesu niohuacaacua na totaree. Na nuhuaji, na sacuanijiarohua na muecacataari. Puetunu tiacojuanaari shanohua jaanuriquiaa.
3 Então Maria pegou um frasco de perfume caro feito de essência de óleo aromático, ungiu com ele os pés de Jesus e os enxugou com os cabelos. A casa se encheu com a fragrância do perfume.
4 Naa María miishacaritij, niquiriyatu canaajinijinio Jesu saquiriojosano pueyanoori juaarii. Nojuajaari Judas Iscariote quiriquiaa, na nuhuaji Jesu quiatequiaari na paraani. Nojuajaari naa sequeree:
4 Mas Judas Iscariotes, o discípulo que em breve trairia Jesus, disse:
5 —¿Casaara cuno shanohua jaanutaja niquitioyaquishaaree queraatia cumaneecarani, casamiijiuniucua pueya niquitiojosocoriquianoni? ¡Jaara masenu panishaare, maara niquitiosaare juhua niquiriyatu marijiara pueyano poonijionu sami!
5 “Este perfume valia trezentas moedas de prata. Deveria ter sido vendido, e o dinheiro, dado aos pobres”.
6 Naa Judas sequesacaritij, majaari seetanujuanaa na taraajenu quiriquiaa casamiijiuniucua pueyacua. Naa sequereeri saaja cumaneecaacua jiaatiaja na quiniuucua, nohuasejojua na quishacari. Judasri cumaneeca quiquio cojuatana quijia puetunu canaarajanaa. Naacuajitij, nojuajaari tiji nohuasejojua, pueya niquitiojosanojiniji canaara.
6 Não que ele se importasse com os pobres; na verdade, era ladrão e, como responsável pelo dinheiro dos discípulos, muitas vezes roubava uma parte para si.
7 Jesuuri saaja Judas sequeree:
7 Jesus respondeu: “Deixe-a em paz. Ela fez isto como preparação para meu sepultamento.
8 Casamiijiuniucua pueyari pueyaracaanu niaata quiriquiano cutara. Saniniuujia, janiyari maja pueyaracaanu niaata quiriquianoni.
8 Vocês sempre terão os pobres em seu meio, mas nem sempre terão a mim”.
9 Queraatia canaa Judiocuacaari niishiquiaari Jesu Betania tiacajinia quiriquiaa. Cunora, nojoriiri nocua quiojoquiaari na niquiniuucua, Lázaro niquiniuucuajuhuaj, teyano Jesu samiitianiquiaaricuajani.
9 Quando o povo soube da chegada de Jesus, correu para vê-lo, e também a Lázaro, a quem Jesus havia ressuscitado dos mortos.
10 — ausente —
10 Então os principais sacerdotes decidiram matar também Lázaro,
11 — ausente —
11 pois, por causa dele, muitos do povo os haviam abandonado e criam em Jesus.
12 Cuno queraatia pueya, tari Jerusalén tiacajinia quiriquiaacuaa Pascua juucara queranacunurani, nojoriiri niishiquiaari Jesu tariqui tiuquiniutianiyajuhuaj.
12 No dia seguinte, correu pela cidade a notícia de que Jesus estava a caminho de Jerusalém. Uma grande multidão de visitantes que tinham vindo para a Páscoa
13 Nocuaji, nojoriiri tucuru piyotaree. Na nuhuaji, nijiyareeri Jesu naacunuucua, na tucuru shiiniotanuuriquiaari. Naa nacooriquiaajaariuhua nojori shuquiritiasacari Jesu:
13 tomou ramos de palmeiras e saiu ao seu encontro, gritando: “Hosana! Bendito é o que vem em nome do Senhor! Bendito é o Rei de Israel!”.
14 Jesuquiiri jiyacari burro niquiojua riuriatamaa. Tari na nijinia cajiriquiaari, taa tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia naajiotasano quiyacuajani.
14 Jesus conseguiu um jumentinho e montou nele, cumprindo a profecia que dizia:
15 Naa sequeyari:
15 “Não tenha medo, povo de Sião. Vejam, seu Rei se aproxima, montado num jumentinho”.
16 Jiyacaritij, majaari canaa niishiniu quiriquiaa naa canaa tiuquitishacari canaa Jiyaniijia Jesutej, canaari nio tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia naajiotasano tohuateeriquiaani. Pueyaso jaara Jesu samiitianiquiaariuhua, canaari jiyacari shusha niishiquiaarini cuno naajiotasanoquiiri Jesujiniji quiquiaari.
16 Seus discípulos não entenderam, naquele momento, que se tratava do cumprimento de uma profecia. Depois que Jesus foi glorificado, porém, eles se lembraram do que havia acontecido e perceberam que era a respeito dele que essas coisas tinham sido escritas.
17 Cuno pueya, Jesu samiitianishacari Lázaro niquiquiaarini, nojoriiri pueya pohuatariquiaa taa Jesu jiiquiooquiaari Lázaro na raacoji na tohuatanurani.
17 Muitos tinham visto quando Jesus mandou Lázaro sair do túmulo e o ressuscitou dos mortos, e contavam esse fato a outros.
18 Queraatia pueya niishishacari naa Jesu miishano na cumaacatatej, nojoriiri Jesu naacunuucua nijiyaree.
18 Destes, muitos saíram ao encontro de Jesus, porque tinham ouvido falar desse sinal.
19 Nocuaji, Fariseocuacaari tama sequetooriquiaajaaja:
19 Então os fariseus disseram uns aos outros: “Não podemos fazer nada. Vejam, todo mundo o segue!”.
20 Grecia jiyajinijinio taucuacaari Jerusalén tiacajiniara nijioquiaarijiuhuaj Pueyaso niquiara nojori queranacunuunura Pascuara.
20 Alguns gregos que tinham vindo a Jerusalém para adorar durante a festa da Páscoa
21 Cuno pojoriiri canaa cojinia Felipeecua catecanoquiaari. Felipeeri Betsaida tiacajinijinio quiquiaari. Cunoori Galilea jiyajinia tiaca. Cuno Griegohuari Felipe sequeturee:
21 procuraram Filipe, que era de Betsaida, da Galileia, e lhe disseram: “Por favor, gostaríamos de ver Jesus”.
22 Jiyacaritij, Felipeeri Andrés sequesee cuno pojori sequesano nojuaja. Na nuhuaji, Andrésri Felipeta quiaaree Jesuucua. Nojoriiri Jesu pohuataseejuhuaj.
22 Filipe falou a esse respeito com André, e os dois foram juntos falar com Jesus.
23 Jesuuri naa nojori riucuaree:
23 Jesus respondeu: “Chegou a hora de o Filho do Homem ser glorificado.
24 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, sohuajajau jaara raama jataaquishaare, pueyaracaanu niquijiajau quiniutianiyari. Saniniuujia, jaara natasaare juhua na moquenura, saaja moritianutaniyari queraatia na muetunura.
24 Eu lhes digo a verdade: se o grão de trigo não for plantado na terra e não morrer, ficará só. Sua morte, porém, produzirá muitos novos grãos.
25 Naajuhuaj, cante tama na cuaqueyajaaja panijia puerani, nojuajaari puetunu shaajenutaniyajanaa. Saniniuujia, cante tama na cuaqueyajaaja panitiaja na tojiniuria janiya mijiriani, nojuajaari pueyaracaanu shuquiriaatia rishijiara jiyatesaanutaniya.
25 Quem ama sua vida neste mundo a perderá. Quem odeia sua vida neste mundo a conservará por toda a eternidade.
26 Cante quiria poonijionu paniyani, cuaara seetanujuanaa cua tojijia quiiria. Tee cua quiniutianiyacuaani, cua tojitiajacaari tii quiniutianiyajuhuaj. Cua Queeri cua tojijiaca timitianutaniya. ¡Jiyanohua maninia nojori miiniutianiyajaariuhuaj!
26 Se alguém quer ser meu discípulo, siga-me, pois meus servos devem estar onde eu estou. E o Pai honrará quem me servir.
27 ’Quiarijiani, janiyari jiyanohua tacayani. ¿Casaa cua sequeyarini? ¿Janiyate sequeya soj: “Cua Quenaa, maja naquiya cua miitiniu”? Maja. Maja naa cua sequenu quiniutianiya. Janiyacuajaari cunora niquiaari mijiriani.
27 “Agora minha alma está angustiada. Acaso devo orar ‘Pai, salva-me desta hora’? Mas foi exatamente por esse motivo que eu vim!
28 ¡Cua Quenaa, janiya cuaara miishiiriaqui taa quia paniyacuajani, pueya niishiniuria quiaari jiyanohua maninia!
28 Pai, glorifica teu nome!”. Então uma voz falou do céu: “Eu já glorifiquei meu nome, e o farei novamente em breve”.
29 Cuno pueya, canaata tii quiriquiaa Jesutani, nojori tojishacari Pueyaso pocuaano, nojoriiri sequeturee:
29 Quando a multidão ouviu a voz, alguns pensaram que era um trovão, enquanto outros afirmavam que um anjo havia falado com ele.
30 Saniniuujia, Jesuuri canaa sequeree:
30 Então Jesus lhes disse: “A voz foi por causa de vocês, e não por minha causa.
31 Quiarijiani, mijiria quiniaa miishacari naquiya janiya, nojoriiri saniniuujia saniitiosocoriquiano jiyatesaaree tari. Naajuhuaj, mijiria jiyaniijia Sesaacaari jatasaanutaniyajuhuaj, maja cumaacaraca na quiniuria socua.
31 Chegou a hora de julgar o mundo; agora, o governante deste mundo será expulso.
32 Janiya jaara nujuaretasaareni, janiyari puetunu pueyapuejanaa nijiotenutaniya cucuani. Nojoriiri juhua jaatiasaanutaniya cucua, cucua nojori tiuuniuria, nojori ruuretanura janiya soj.
32 E, quando eu for levantado da terra, atrairei todos a mim”.
33 Naa Jesu sequesacaritij, canaa niishitiriiri taa pueya monutaniya nojuajani.
33 Ele disse isso para indicar como morreria.
34 Tii quiniaa pueyari na riucuaree:
34 A multidão disse: “Entendemos pelas Escrituras que o Cristo viveria para sempre. Como pode dizer que o Filho do Homem morrerá? Afinal, quem é esse Filho do Homem?”.
35 Jesuuri nojori sequeree saaja:
35 Jesus respondeu: “Minha luz brilhará para vocês só mais um pouco. Andem na luz enquanto podem, para que a escuridão não os pegue de surpresa. Quem anda na escuridão não consegue ver aonde vai.
36 Nioojia cuhuatanaacua nia tiuuri, niaata cua quishacarijia, seetanujuanaa cuhuashiqui quijiaca nia quiniuria.
36 Creiam na luz enquanto ainda há tempo; desse modo vocês se tornarão filhos da luz”. Depois de dizer essas coisas, Jesus foi embora e se ocultou deles.
37 Jesuuri jiyanohua queraatia jiyajeneta na cumaacata miishano miiquiaari pueya niquiara. Nojoriiri saaja nocua tiuyaquiquiaari.
37 Apesar de todos os sinais que Jesus havia realizado, não creram nele.
38 Naacuajitij, tariucuacaanu Pueyaso sequenu panishano caminiujiunia Isaías pohuatasanoori tohuateequiaari, nojuaja jaara naa sequequiaari:
38 Aconteceu conforme o profeta Isaías tinha dito: “Senhor, quem creu em nossa mensagem? A quem o Senhor revelou seu braço forte?”.
39 Naacuajitij, majaari nojori naata tiuuniu quiquiaari Jesuucua. Isaíasri naa naajiotaquiaarijiuhuaj:
39 Mas o povo não podia crer, pois como Isaías também disse:
40 “Pueyasoori nojori jiyateree juhua nimishitiuria, maja nojori niquiniuria na namijiata. Nojori niishitiaja cushitioreejaariuhuaj, maja nojori niishiniuria nojori jiuujiata. Naa nojori miiriiri maja nojori tacatonura nojori jiuujia, cua jiyanooniuria nojori, quiarinio pueyara cua jataniyaquiniuria nojorijiuhuaj”.
40 “O Senhor cegou seus olhos e endureceu seu coração para que seus olhos não vejam, e seu coração não entenda, e não se voltem para mim, nem permitam que eu os cure”.
41 Supuetana Isaíasri naa caminiujiuquiaari Pueyaso niishitishano nojuajatej, Jesu na niquiniuucua na shacantuuca cumaacajinia quiyano. Naa na pohuatasacaritij, nojuajaari juhuacarijia Jesujiniji pohuatariquiaa.
41 As palavras de Isaías referiam-se a Jesus, pois viu sua glória e falou sobre ele.
42 Naajaa, queraatia narta Judiocuacaari Jesuucua tiuuquiaari. Queraatia canaa jiyaniijianucuaari nocua tiuuquiaarijiuhuaj. Cuno jiyaniijianucuaari maja na pohuatanu quijia pueya niquiara, Jesuucua tiuujiaca nojori quishacari. Nojoriiri na pohuataaquijia, Fariseocuaca na pueretusacari, Fariseocuaca mariqui nojori tenujureeri maja socua nojori tiuquitianura Pueyaso secojojua tiacajinia.
42 Ainda assim, muitos creram em Jesus, incluindo alguns dos líderes judeus. Eles, porém, não declararam sua fé abertamente, por medo de que os fariseus os expulsassem da sinagoga.
43 Nojoriiri saaja narta pueya shuquiritiasano pueya quiniu panijia, maja Pueyaso shuquiritiasano cutara.
43 Amaram a aprovação das pessoas mais que a aprovação de Deus.
44 Jesuuri jiyanohua na rupaa paaretaree. Naa sequereeri:
44 Jesus disse em alta voz às multidões: “Se vocês creem em mim, não creem apenas em mim, mas também naquele que me enviou.
45 ¡Cante cua niquiriini, nojuajaari cua Jiyarona niquiriijiuhuaj!
45 Pois, quando veem a mim, veem aquele que me enviou.
46 Janiyari mijiria niquiaarini cua cuhuatanura niajaniya. Naacuajitij, cante cucua tiuuriini, majaari tari na quiniu ninishiqui.
46 Eu vim como luz para brilhar neste mundo, a fim de que todo aquele que crê em mim não permaneça na escuridão.
47 Pueyano jaara cua rupaa tojiriquia najuhuanaj, janiyajanaari maja nocuara cua saquiriojotanu quiniutianiya na saniitiosaanura. Majaari cua niniu quiquiaari mijiria, pueya cua saniitionura. Janiya cutaraari niquiaarini nojoriicuaji cua tacunura.
47 Não julgarei aqueles que me ouvem mas não me obedecem, pois vim para salvar o mundo, e não para julgá-lo.
48 Cante cua ruuretaja saajani, cua sequesano tojiyaquiyajaariuhuaj, nojuajaari tari nocuara saquiriojotana jiitiaa na saniitiosaanura. Nojoriria cua sequesano cutaraari tama nojoriicuara saquiriojotariquianojuaaja nio jiya puequesacari.
48 Mas todos que me rejeitam e desprezam minha mensagem serão julgados no dia do julgamento pela verdade que tenho falado.
49 Cua pohuatasanoori maja tama cua niishishanojuaaja. Cua Jiyarona cua Quecuajaari cua niishitiquiaa casaa cua sequenutaniyani, mariyata casaa cua niishitiojonutaniyani.
49 Não falo com minha própria autoridade. O Pai, que me enviou, me ordenou o que dizer.
50 Janiyari niishiyani cante cua Que rupaa tojijiani, nojuajaari pueyaracaanu quijia quiniutianiya cutara. Naaratej, janiyari seetanujuanaa saaja na sequesano caminiujiuquiaani, taa na niishitiquiaa janiyacuajani.
50 E eu sei que o mandamento dele conduz à vida eterna; por isso digo tudo que o Pai me mandou dizer”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.