Hebreus 9
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT
1 Tariucuacaanu, Pueyasoori Moisés sequequiaari mijiria na quiquiorano na suhuorotenura. Na niishitiojoquiaarijiaariuhua taa pueyacuara secojonaa poonijionutaniya cuno na quiquiojiniani.
1 A primeira aliança tinha regras para a adoração, bem como um santuário terreno.
2 Pueyaso Secojojua suhuorotuuri caapiqui sohuacaraca quiquiaari. Samari nujuatacojuaari coteenu sohuacajinia quiquiaari, miaquejanio, tee Pueyaso tacoji pan niojosaaquiaari pueyaracaanucuajani. Cuno sohuaca sesa quiquiaari “Pueyaso Shuriucua Quiquio”.
2 Esse tabernáculo era dividido em duas partes. Na primeira, ficava o candelabro e a mesa com os pães da presença. Essa parte era chamada lugar santo.
3 Cuno coteenu sohuaca puequeetujiniani, tii tunusano quiquiaariiri shiquiaruque toque. Cuno toque tamajiria quiquiaariiri Pueyaso quiquiojuanaa cutara. Naaratej, na sesa quiquiaari “Pueyaso Quishaquijianaa”.
3 Depois, havia uma cortina e, atrás dela, a segunda parte, chamada lugar santíssimo.
4 Pueyaso Quishaqui tacoji nujuatajaari juhuacutu, orojiniji shipinishano. Cuniqui catejaari shanohua jaanutaja Pueyasora. Pueyaso Quishaquijianaa cutarani, tii nujuatajaari puereetuuca casaa, juhua caaja niquishano. Naananeecajiniji shipinishaaquiaariiri. Puetunu na cuaqueyajanaari orota mishiquiosano quiquiaari. Na jiniacuma, casamiiri mii racatasano quiquiaari. Pataconiyojua orojiniji shipinishanoori tii cajitiaquiaari “maná”. Manaari quiquiaari Pueyaso tinishano casaa, Israel pueya miaquesocoriquiano cariiquia jiyajinia nojori camarucuneejotasacari. Mii matariquiaajaariuhua Aarón nataca catuutianohua, puetunu na jajautajanaa. Mii maturiquiaajaariuhua sai neeca quejasano, nocua Pueyaso naajiotasano na rootasano, Moisés na niquitiojosano.
4 Nessa parte ficava o altar de ouro para o incenso e a arca da aliança, inteiramente coberta de ouro. Dentro da arca havia um vaso de ouro contendo maná, a vara de Arão que floresceu e as tábuas de pedra da aliança.
5 Cuno caaja tiootiu caco nujuatejosano quiquiaariiri caapiqui shipinishano casaa, nesuhuaraca, juhua Pueyaso seya niquishano. Nojori nesuhuari coqueetesano quiquiaari. Teecojuaari, teje Pueyaso shacantuuca mueranacujuquiaari Moiséscuacuajani. Cuno caaja tiootiuuri seya nanaca majiriuutiasaquijiuhuaj, Pueyaso jiyanooniuria puetunu Israel pueyajanaa. Tariucuaja puetunu cuno casaajinijijianaa cua pohuatasano niajaniya.
5 Sobre a arca ficavam os querubins da glória divina, cuja sombra se estendia por cima do lugar de expiação. Mas agora não é o momento de explicar essas coisas em detalhes.
6 Pueyaso Secojojua tia jaara tari naa maninia tiasano quiquiaari puetunu na casamitiajanaa, na nuhuaji, pueyacuara secojonaari pueyaracaanu tiuquiijioquiaari Pueyaso Shuriucua quiquiojinia. Nojoriiri tii tiuquiijioquiaari nojori miiniuria taa Moisés Rootasanojinia sequeyacuajani. Maja cutaraari nojori tiuquitianu quiquiaari Pueyaso Quishaquijianaa sohuacamara.
6 Quando tudo estava preparado, os sacerdotes entravam regularmente no lugar santo para cumprir seus deveres sagrados.
7 Saaja nojori jiyaniijia cutaraari tii tiuquiquiaari saaja rupaquijia puetunu marijiarajanaa. Na tiuquishacari Pueyaso Quishaqui, seya nanaca pataquiaariiri Pueyaso jiyanooniuria nojuaja, narta Israel pueyanio, sesa nojori miishanojiniji.
7 Mas apenas o sumo sacerdote, e só uma vez por ano, entrava no lugar santíssimo. Ele sempre apresentava o sangue do sacrifício pelos próprios pecados e pelos pecados que o povo havia cometido por ignorância.
8 Naa Pueyaso Quishaqui quiniuucua mishiquionucua pueyacuajitij, Pueyaso Sohuanuuri pa niishitiya, pueyari juhuanojuaja maja na naata rupuenu quiquiaari Pueyaso.
8 Com essas regras, o Espírito Santo mostra que o caminho para o lugar santíssimo não havia sido aberto enquanto o primeiro tabernáculo continuava em uso.
9 Naacuajitij, puetunu cunojuanaari quiquiaari juhua miriqui miishano, saniniuujia nio pa quishacari pa niishiniuria pocuara Secojonajanaa miishano pocuara. Puetunu pueyacuara secojonaa catijiasano casaajanaari miriqui miishano quiquiaari saaja. Naajuhuaj, pa supuetanaa niquitiojosano casaa Pueyaso jiyanooniuria nojorini, puetunu naa miishanojuanaari miriqui miishano quiquiaari. Naacuajitij, cunoori maja na naata cuno pueya jiuujia jeecanu seetanujuanaa, juhuajaniya nojori rupuenura Pueyaso.
9 Essa é uma ilustração que aponta para o tempo presente, pois as ofertas e os sacrifícios que os sacerdotes apresentam não podem criar no adorador uma consciência totalmente limpa.
10 Naaratej, cuno tariucuacaanu rootasanoori saaja panishaaquiaari Pueyaso cuaara na sanitiquiaarijiaatijia quiarinio rupaata. Cuno tariucuacaanu rootasanoori pueya niishitiquiaari teyano sumatuuteja miaqueshiyani, teyano mashacateja ratushiyani. Naajuhuaj, nojoriiri niishitishaaquiaari taacari pueya jeequeya na cuaqueyani, nojori casaanio, juhua maninia jeequejosano nojori quiniuria Pueyaso niquiara. Puetunu naa pueya miishanojuanaari maja na naata pueya jiuujia jeecanu sesa nojori miishanojiniji.
10 Tratava-se apenas de alimentos e bebidas e várias cerimônias de purificação; eram regras externas, válidas apenas até que se estabelecesse um sistema melhor.
11 Quiari naataja saniniuujia, Jesucristoori pocuara Secojonajanaara jiyatesaaquiaari, Pueyasojiniji na masenura Pueyaso jiitiasano pajaniyarano. Cuno quiquio, tee na secojoquiaa na Que pocuaracuajani, cunoori seetanujuanaa Pueyaso quiquio jiyocuacaanu, maja pueyano tiasano.
11 Cristo se tornou o Sumo Sacerdote de todos os benefícios agora presentes. Ele entrou naquele tabernáculo maior e mais perfeito no céu, que não foi feito por mãos humanas nem faz parte deste mundo criado.
12 Naa Cristo tiuquishacari na Que quiquiojinia Pueyaso na jiyanootiniuria pajaniyatej, nojuajaari maja na tiuquitianu quiquiaari cabra nanaca, juunu niquiohua nanacanio. Nojuaja cutaraari tama na nanacatajaaja Pueyaso jiyanootiquiaari pajaniya. Nojuajaari maja pueyaracaanu na tiuquiijionu na Queecua, taa mijiria pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua miiquiaaricuaani. Maja. Nojuajaari na Queecua tiuquiquiaari puetunujuanaa. Naa pocuara na cusonuucuatej, na Queeri Neyanuucua tiuujiaca jiyanooquiaa puetunujuanaa. Naacuajitij, majaari Pueyaso shuriucuaji pa taanuusaanu quiniutianiya.
12 Com seu próprio sangue, e não com o sangue de bodes e bezerros, entrou no lugar santíssimo de uma vez por todas e garantiu redenção eterna.
13 Pueyasoori Moisés niishitiquiaari, pueyano jaara macu masaqui tiuquimia, jaara na quiarejuhuaj, jiyacaritij, nojuajaari juhua curuutuuca Pueyasora. Naacuajitij, cuno pueyanoori maja na naata narta pueya rupuenu. Majaari na naata Pueyaso Secojojua tiajinia tiuquiniujiuhuaj. Naajaa, nojuajaari na naata jeequesano quiniuhua, seru nanaca jaara nocua majiriuutiasaaquiaari. Cabra nanaca, juunu nanaca, niyacoo juunu catijiasano juacani, puetunu cunojuanaari maninia quiquiaari pueyara, juhua jeequesano nojori quiniuhuara Pueyasora.
13 Se, portanto, o sangue de bodes e bezerros e as cinzas de uma novilha purificavam o corpo de quem estava cerimonialmente impuro,
14 Naa pueya cuaqueya quiniuucua juhua jeequesano saaja seya nanacatacuaatej, Cristo nanaca cutaraari seetanujuanaa cumaacaraca pueya jiuujia na jeequenura seetanujuanaa, puetunu sesa casaajinijijianaa. Naatej, taa pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua tiuquitiaquiaari seru nanaca Pueyaso Quishaquicuaani, pueya jiyanooshaanura, Jesucristoori naa miiquiaarijiuhuaj. Pueyaracaanu quijia na quiniuucua, Jesucristojuanaari tama na nanacajaaja tiuquitiaquiaari Pueyasoocua, pa jiyanooshaanura puetunu sesa pa miishanojinijijianaa. Nojuajaari tojetaarucuajanaa sesa miyashijia quiquiaari. Naacuajitij, na nanacaari poojia cajitiquiaa, nocua pa tiuushacari. Majaari socua pa jiyaniniu pa naata tama pa cuaqueyajaaja jiyanootiniu Pueyaso tama pa miishanotajaaja. Naacuajitij, quiarijia cutaraari pa naata pa Pueyasora poonijionu shitimia, seetanujuanaa jiyanooshano pa quishacari.
14 imaginem como o sangue de Cristo purificará nossa consciência das obras mortas, para que adoremos o Deus vivo. Pois, pelo poder do Espírito eterno, Cristo ofereceu a si mesmo a Deus como sacrifício perfeito.
15 Jesucristo cusonuucua pocuara, nocua pa tiuushacari, nojuajaari pa jiyanootiniara quiquiaari taa quiarinio Pueyaso rupaa sequeyacuajani. Naajuhuaj, noo pojori, Pueyasoocua tiuujiaca mijiria Jesu niyacarijiani, sesa nojori miishanoori jiyanooshaaquiaari Jesu cusonuta quiari naatajajuhuaj. Naacuajitij, puetunu Pueyaso saquiriojosano pueyapuejanaari na naata puetunu Pueyaso niquitiojonu panishanojuanaa masenu, taa na sequequiaari niquitionu seetanujuanaacuajani, pueyaracaanu shuquiriaatia jatiqui pa quiniuria nata.
15 Por isso ele é o mediador da nova aliança, para que todos que são chamados recebam a herança eterna que foi prometida. Porque Cristo morreu para libertá-los do castigo dos pecados que haviam cometido sob a primeira aliança.
16 Pueyanaa, pa shaajeyaquishacarijia, paari pa miiniu panishano naajiotanu niishijiani. Paari naa miijiani pa casami serotasaanura maninia, teyano pueya pa panitiaa nojori jiitianura pa casamicuajani pa shaajenu nuhuaji. Naacuajitij, paa jaara tari jamosaareni, pueyari maninia miiquiaa taa pa naajiotaquiaaricuajani, saminio pa quishacarijia.
16 Quando alguém deixa um testamento, é necessário comprovar a morte daquele que o fez.
17 Naacuajitij, saminio pa quishacarijia, najuhuanaari pa naajiotasano. Pa shaajesacari, jiyacari cutara pa casamiiri niquitiojosano.
17 O testamento só se torna válido após a morte da pessoa. Enquanto ela ainda estiver viva, o testamento não entra em vigor.
18 Tariucuacaanu naajuhuaj, seya nanacaari shootesaaquiaari, Israel pueya niishiniuria Moisés Rootasanoori seetanujuanaa, nojori tojishocoriquiano.
18 É por isso que até mesmo a primeira aliança foi sancionada com o sangue.
19 Naa quiquiaariiri: Moisésri puetunu Pueyaso rootasanojuanaa nojuaja caminiujiuquiaari puetunu Israel pueya niquiarajanaa. Na nuhuaji, Moisésri juunu niquiohua nanaca, cabra nanaca cojitiquiaari mohuacata. Cunojinia shitiaquiaari borrego cajaca naatusu hisopo cashacucuataari. Cunota, mohuacanacu majiriuutiaquiaari Pueyaso Rupaa na naajiotasanoocuaari, puetunu Israel pueyacuajanaanio.
19 Depois de ler todos os mandamentos da lei a todo o povo, Moisés pegou o sangue de novilhos e de bodes, e também água, e os aspergiu com ramos de hissopo e lã vermelha sobre o Livro da Lei e sobre todo o povo.
20 Jiyacaritij, nojori sequequiaariiri: “Nio nanacaari pa niishitiya Pueyasoori seetanujuanaa pajaniyara miiniutianiya puetunu na sequesanojuanaa, paa jaara na rootasano tojijiaca quirini”.
20 Em seguida, disse: “Este sangue confirma a aliança que Deus fez com vocês”.
21 Moisésri Pueyaso Secojojua tiaacua majiriuutiaquiaari nanacajuhuaj, puetunu Pueyasora poonijiotajara shipinijiosano casamiicuajanaanio.
21 Da mesma forma, aspergiu com sangue o tabernáculo e todos os utensílios usados nos serviços sagrados.
22 Moisés Rootasanojiniji niishishiyacuajaari, quera puetunu casaajanaari saaja nanacata juhua jeequesano quiya Pueyasora. Pueya miishano sesani, cuno cutaraari maja na naata jiyanooshaanu nanaca jaara shooteyaquishaare.
22 De fato, segundo a lei, quase tudo era purificado com sangue, pois sem derramamento de sangue não há perdão.
23 Mijiria Pueyaso Secojojua tia, puetunu na casaatajanaa quiniuucua juhua jiyocuacaanu casaa naaqui, seya nanacaari maninia quiquiaaricuaja cuno mijiria casami quiniuria jeequesano. Saniniuujia, jiyocuacaanu casaa quiniuria jeequesano, socua maninia nanacaari panishaaquiaari seya nanacajiniji.
23 Assim, as representações das coisas no céu tiveram de ser purificadas com o sangue de animais. As verdadeiras coisas celestiais, porém, tiveram de ser purificadas com sacrifícios muitos superiores.
24 Majaari Cristo tiuquitianu quiquiaari seya nanaca mijiria pueyano tiasano Pueyaso Quishaquijianaa. Cuno quiquioori saaja juhua jiyocuacaanu Pueyaso quiquio naaqui. Cristo cutaraari seetanujuanaa Pueyaso Quishaquijianaa tiuquiquiaari. Nojuajaari tii na Que Pueyaso secojoquiaa pocuara.
24 Pois Cristo não entrou num santuário feito por mãos humanas, mera representação do santuário verdadeiro no céu. Ele entrou no próprio céu, a fim de agora se apresentar diante de Deus em nosso favor.
25 Mijiria pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaari puetunu marijiarajanaa pueyaracaanu tiuquiijioquiaari Pueyaso Quishaqui saaja seya nanacata, pueya na jiyanootiniuria Pueyaso. Jesucristo cutaraari maja naa na miiniu quiquiaari.
25 E ele não entrou no céu para oferecer a si mesmo repetidamente, como o sumo sacerdote aqui na terra, que todos os anos entra no lugar santíssimo com o sangue de um animal.
26 Jesu jaara Pueyaso pa jiyanootiriquia puetunu marijiarajanaa taa pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua miiquiaaricuaani, nojuaja maara jiya shipinishaanujiniji mosaariquia puetunu marijiarajanaa. Quiari naataja saniniuujia, Jesucristoori mijiria rasaaquiaari tama na cuaqueyajaaja na tarinitianura pocuara na mosaanura, pueya jiyanooshaanura puetunu sesa nojori miishanojinijijianaa. Majaari socua na pacutesaanu quiniutianiuhua monu. Naa na mosaanuucuatej, cunoori tariucuaja puetunu nocua tiuujiaca pueyajanaa jiyanooshaanura.
26 Se fosse assim, ele precisaria ter morrido muitas vezes, desde o princípio do mundo. Mas agora, no fim dos tempos, ele apareceu uma vez por todas para remover o pecado mediante sua própria morte em sacrifício.
27 Naatej, taatucuaa pueyani, nojoriiri shaajecoriquiano. Majaari nojori samiitiaconuhua mijiria nojori quiniuhuara, socua na cusonuhuara juhua coteenu na cusonu. Nojori shaajenu nuhuaji, nojoriiri saaja sashiya Pueyaso nequesoreenura nojori.
27 E, assim como cada pessoa está destinada a morrer uma só vez, e depois disso vem o julgamento,
28 Naajuhuaj, naa Jesucristo mosaanuucua jiyacaritij, saaja cunojuanaari na mosaanu quiquiaari, queraatia pueya jiyanooshaanura sesa nojori miishanojiniji. Naacuajitij, pocua na muetasacariuhua, majaari jiyacari socua na mosaanu quiniutianiuhua pueya jiyanooshaanura sesa nojori miishanojiniji. Jiyacaritij, nojuajaari saaja nocua tiuujiaca rijionuucua tiuquiniutianiuhua, noo pojoriria canapuete na sashiyacuajani.
28 também Cristo foi oferecido como sacrifício uma só vez para tirar os pecados de muitos. Ele voltará, não para tratar de nossos pecados, mas para trazer salvação a todos que o aguardam com grande expectativa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.