Hebreus 12

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Naa pa niishishacari taa queraatia pueya maninia miiquiaari Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucuacuaani, cunora, tama pa cojetasano najuhuana casaa pa tarinitiariquia. Tarinitiashiyari puetunu najuhuana casaajanaa, teyanoocua pa cojequiaa Pueyaso panishano pa miyaquiniuriacuajani. Naajuhuaj, puetunu sesa miiniujianaa pa tarinitiare, puetunu pa cumaacajanaa pa jiitianura, juhuajaniya rejeretajaca pa quiniuria. Naacuajiti pa naata maninia tucuatanu puetunu Pueyaso panishanojuanaa pa miiniuria.
1 Portanto, uma vez que estamos rodeados de tão grande multidão de testemunhas, livremo-nos de todo peso que nos torna vagarosos e do pecado que nos atrapalha, e corramos com perseverança a corrida que foi posta diante de nós.
2 Jesu miishano pa niishiriojoriquia pueyaracaanu. Nojuajaari tojetaarucuajanaa na Que Pueyasoocua tiuujia quiquiaari. Nojuajaari niishiquiaari, naquiya na miiniu nuhuaji, na Queeri jiyanohua shuquiriaatia quijiara na jiyatenutaniya. Naaratej, nojuajaari juhuajaniya rejeretaquiaari naquiya na miiniu niyacutesanojinia, cararaatia na miishaanujuhuaj. Cunora, nojuajaari na Que miaquetajara cajiya, Jiyaniijiajanaa na quishacari.
2 Mantenhamos o olhar firme em Jesus, o líder e aperfeiçoador de nossa fé. Por causa da alegria que o esperava, ele suportou a cruz sem se importar com a vergonha. Agora ele está sentado no lugar de honra à direita do trono de Deus.
3 Majaari nia niyajetanu taa Jesu rejeretaquiaari juhuajaniyacuaani, pueyaracaanu sesa miijiaca paracaashacari nojuaja. Nocua nia niishiriojoriquia, niaa mariqui Pueyaso tojiniu tarinitianu paniriiri nia taraajenuta naquiya nia miishacari.
3 Pensem em toda a hostilidade que ele suportou dos pecadores; desse modo, vocês não ficarão cansados nem desanimados.
4 Niaacuajaari naquiya miishaaquiaa, Jesucristoocua tiuujiaca nia quiniuucua. Naajaa, majaari pa Jiyaniijia nia tacartanu, naquiya nia miyaquishaanuucuaji. Nia rejeretariquia saaja. Majaari juhuanojuaja nia puecoosaanu quiquianu na tojitiajaca nia quiniuucua.
4 Afinal, ainda não chegaram a arriscar a vida na luta contra o pecado.
5 ¿Niaateeri Pueyaso rootasano niyajetarucuaa tari, na rootasano pajaniya juhua necohuaja? Naa sequeyari:
5 Acaso vocês se esqueceram das palavras de ânimo que Deus lhes dirigiu como filhos dele? Ele disse: “Meu filho, não despreze a disciplina do Senhor; não desanime quando ele o corrigir.
6 Quia Jiyaniijia cua quiniuucua, janiyacuajaari cua panishano pueyano jiuujiayashijiani sesa na miishacari. Naajuhuaj, janiyari cua niyanura cua jiyatesano pueyano saniitiojuani jaara sesa miiriquia”.
6 Pois o Senhor disciplina quem ele ama e castiga todo aquele que aceita como filho”.
7 Naaratej, juhuajaniya na rejeretajaca nia quiriquia. Pueyasoori juhua necohua nia niishitiojiya, maninia na canashitiniuria niajaniya, seetanujuanaa necohua nia quiniuucua. ¿Pueyanoteeri nareja niquijia neyanu, neyanu jaara na tojiyashijia quiriquia? ¡Maja!
7 Enquanto suportam essa disciplina de Deus, lembrem-se de que ele os trata como filhos. Quem já ouviu falar de um filho que nunca foi disciplinado pelo pai?
8 Naajuhuaj, Pueyasoori puetunu necohuarajanaa na jiyatesano pueya saniitioquiaa sesa nojori miishacari. Naacuajitij, Pueyaso jaara nareja niquiriquia niajaniya sesa nia miishacari, cuno maara quiri maja seetanujuanaa necohua nia quiniuucua, juhua tamonu queecuajinio nia quishacari.
8 Se Deus não os disciplina como faz com todos os seus filhos, significa que vocês não são filhos de verdade, mas ilegítimos.
9 Naajuhuaj, naatujoori pa quishacari, pa queyari pa majacujua, nojori pa tojiyaquishacari. Majaari cunora nojori rerequetejaca pa quiniu quiquiaari. Naacuajitij, pa Que Pueyaso jaara pa saniitioriquia, ¿paateeri na rerequetenutaniyani? ¡Maja! Nojuacuajaari seetanujuanaa pa sohuanu Que, pueyaracaanu rishijiaca pa quiniuria.
9 Uma vez que respeitávamos nossos pais terrenos que nos disciplinavam, não devemos nos submeter ainda mais à disciplina do Pai de nosso espírito e, assim, obter vida?
10 Pa queyari pa canashitijioquiaari taa nojori paniquiaaricuajani. Nojori rootasacari pajaniya, nojori saniitiosacari pajaniya, cunoori quiquiaari saaja mijiria pa quiniuria maninia. Pa Que Pueyaso saniniuujia, nojuajaari pa saniitioquiaa seetanujuanaa maninia miijiaca pa quiniuria, juhua nojuaja pa quiniuriajuhuaj.
10 Pois nossos pais nos disciplinaram por alguns anos como julgaram melhor, mas a disciplina de Deus é sempre para o nosso bem, a fim de que participemos de sua santidade.
11 Seetanujuanaa, puetunu saniitionujuanaari taraatia pajaniyara. Majaari pa timiniu paa jaara majacusaareni. Naajaa, na nuhuaji, paa jaara na ruuretaaquirini, paari socua maninia miijiara jatanishaaquiaani, socua Pueyaso tojijiara pa quiniuria juhuajaniyajuhuaj.
11 Nenhuma disciplina é agradável no momento em que é aplicada; ao contrário, é dolorosa. Mais tarde, porém, produz uma colheita de vida justa e de paz para os que assim são corrigidos.
12 Naacuajitij, majaari nia pishiniu pueyanaa, Pueyaso saniitiosacari niajaniya. Nocua nia tiuuri saaja. Nioojiaca nia cumaquiriohua.
12 Portanto, revigorem suas mãos cansadas e seus joelhos enfraquecidos.
13 Saaja Jesucristo rupaa tojijiaca nia quiri, jatarinitiaja Pueyasoocua tiuujiaca mariqui noojia niquijiotereeri. Nojori cuaara saniya cumaquishano quiiria cutara.
13 Façam caminhos retos para seus pés a fim de que os mancos não caiam, mas sejam fortalecidos.
14 Tama nia cuaqueyajaaja nia cumaquiriquia, juhuajaniya quijiaca nia quiniuria puetunu pueyatajanaa. Majaari juayonuujutanu. Nia saniriquia seetanujuanaa sesa miyashijiaca nia quiniuria. Saaja noo pojori cutaraari pa Jiyaniijia niquiniutianiya, seetanujuanaa maninia miijiacara jatanishano pueyatej.
14 Esforcem-se para viver em paz com todos e procurem ter uma vida santa, sem a qual ninguém verá o Senhor.
15 Pueyasocuajaari pa jiyanoojia. Tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare niaa mariqui Pueyaso ruuretareeri na naacunu panishacari niajaniya. Nojuajaari cumaacaracacuaja na cumaquiniuria niajaniya nia panishacari. Naacuajitij, niarta Pueyaso pueyano jaara juaatishaare tamonu miiniuucua sesa nojuaja, nojuaja nia naacure na jiyanooniuria sesa na miinia. Jaara naa miyaquiritij, cuno pueyano juaaquiacaari narta pueyacua paaquenutaniya na sesonura queraatia pueya.
15 Cuidem uns dos outros para que nenhum de vocês deixe de experimentar a graça de Deus. Fiquem atentos para que não brote nenhuma raiz venenosa de amargura que cause perturbação, contaminando muitos.
16 Naajuhuaj, tama nia cojuatooriquiajaaja. Naa nia miitiooriquia tamonu niajaniyajinijinio mariqui Pueyaso sequesano na niquitiosocoriquiano pajaniya soojeara quiriiri, saniya tama na cuaqueyajaaja na shuquiritiniuria mijiria. Supuetana Jacobo puerana Esauucuajaari naa miiquiaaritij. Tamacari na miaajesacari, nojuajaari Jacobo sequequiaari: “Cua tarajanunaa, pa que niquitiosocoriquiano janiya, na jiyapueranu cua quiniuucuani, cuno cuaara quiiria quiara, quiaa jaara quia sumatuujiniji rupore quiria. Jiyanohua miaajeyanijia”.
16 Vigiem para que ninguém seja imoral ou profano, como Esaú, que trocou seus direitos como filho mais velho por uma simples refeição.
17 Niaacuajaari niishiya, na nuhuaji, Esauuri paniquiaari na que secojonura nocuara, jiyanohua maninia Pueyaso miiniuria nojuaja, na que jiyapueranu na quiniuucua. Na queeri na ruuretaquiaari saaja. Esauuri jiyanohua na que nenecojoquiaari na nujuquenuta. Naajaa, na queeri maja na naata jataniniu quiquiaari tariucua neyanu Jacobo na sequesano Pueyaso niquiara.
17 Como vocês sabem, mais tarde, quando ele quis a bênção do pai, foi rejeitado. Era tarde para que houvesse arrependimento, embora ele tivesse implorado com lágrimas.
18 Nio pa quishacari, pajaniyara, Pueyasoori maja juhua tariucuacaanu na quishacari pa supuetanaa Israel pueyata. Jiyacaritij, Pueyaso jaara Moisés tacaniquiaari Sinaí tuhuananuucua, Moisés na niishitiojonura na rootasano na pueyara, tuhuananuuri jiyanohua puereeta niquishano quiquiaari. Tuhuananuuri puereeta noshiriquiaa. Na najacaari tacariquiaa mueruucatej. Jiyanohua ninishiquiiri quiriquiaajuhuaj. Paratuuri jiyanohua piyarojoriquiaa puereetajuhuaj.
18 Vocês não chegaram a um monte que se pode tocar, a um lugar de fogo ardente, escuridão, trevas e vendaval,
19 Trompeta jonenenuunuuri jiyanohua tojishaariquiaa. Pueyaso pocuanuuri jiyanohua tojishaariquiaajuhuaj. Israel pueya tojishacari Pueyaso pocuaano, nojoriiri jiyanohua pueretuquiaari. Naaratej, nojoriiri Moisés sequetuquiaari maja socua Pueyasojuanaa pocuanura nojoriicuara.
19 ao toque da trombeta e à voz tão terrível que aqueles que a ouviram suplicaram que nada mais lhes fosse dito,
20 Nojoriiri maja socua na rejeretanu quiquiaari puera puereeta Pueyaso sequesacari nojori. Pueyasoori jiyacari naa sequeriquiaa nojoritij, cuno tuhuananuucua nojuajanaa quiniuucua:
20 pois não podiam suportar a ordem que recebiam: “Se até mesmo um animal tocar no monte, deve ser apedrejado”.
21 Puetunu Israel pueya niquishanojuanaari jiyanohua puereeta quiquiaari seetanujuanaa. Moisésjanaari na puerequiaarijiuhuaj. Nojuajaari na puerenuta sequequiaari: “Cua puerenuta tetecaanijia”.
21 O próprio Moisés ficou tão assustado com o que viu a ponto de dizer: “Fiquei apavorado e tremendo de medo”.
22 Nio pa quishacari saniniuujia, majaari pa catecanonu quiquiaa cuno tariucuacaanu pueya pueresano tuhuananuucua. Jesucristo cusonuucua pocuara, paari Pueyaso quiquiojiniajanaa tiuquitiaquiaani. Cuno na quiquio sesaari miriqui sequeshiya “Sión tuhuananu”. Na pueya pa quiniuucua, nojuajaari jiyocuacaanu pueyaracaanu pa quijiarano tiaca jiitiaa. Cunoori seetanujuanaa jiyocuacaanujinio Jerusalén tiaca. Naacuajitij, paari jiyanohua queraatia Pueyaso seya rupuequiaani, Pueyaso pa maniniuhuaqueetanura nojoritiajuhuaj.
22 Vocês, porém, chegaram ao monte Sião, à cidade do Deus vivo, à Jerusalém celestial, aos incontáveis milhares de anjos em alegre reunião,
23 Paari tii rerejonutaniya puetunu parta Pueyaso pueyatajanaani. Pueyaso saquiriojosano pueya pa quiniuucua, pa sesacaari jiyocuacaanu Pueyaso nequesoreetuneejinia naajiotasano quiya. Paari Pueyasoocua catecanoquiaani. Nojuajaari puetunu pueya nequesoreenajanaa. Jesucristo niyacarijia Pueyasoocua tiuujiaca sohuanuhuari tii quiyajuhuaj, canapue Pueyaso jiyatequiaari tojetaarucuajanaa sesa miyashijiacaracuajani.
23 à congregação dos filhos mais velhos, cujos nomes estão escritos no céu, e a Deus, que é juiz de todos, aos espíritos dos justos no céu, agora aperfeiçoados,
24 Jesucristoori tii quiyajuhuaj. Nojuajaari tama na cusonutajaaja Pueyaso jiyanootiquiaari nocua tiuujiaca. Tama na nanacajaaja na shootenuucua pocuarajuhuaj, paari cunota jeequejosaaquiaari tojetaarucuajanaani. Naacuajitij, Jesu nanacaari jiyanohua socua maninia Abel nanacajiniji. Caín monuucua tarajanu Abel, Abel nanacaari Pueyaso shiniujiya na mona cuaara mosaariajuhuaj. Jesucristo nanaca saniniuujia, cunoori Pueyaso pa jiyanootiquiaacujua.
24 a Jesus, o mediador da nova aliança, e ao sangue aspergido, que fala de coisas melhores do que falava o sangue de Abel.
25 Cunora pueyanaa, tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare maja nia ruuretanura Jesucristo Rupaa. Tariucuacaanu, pueyari jiyanoyaquishaaquiaari nojori ruuretasacari Pueyaso sequesano, nojuaja jaara nojori piriyojoquiaari Sinaí tuhuananujiniji. Nojoriiri jiyanoyaquishaaquiaari nojori tojiyaquiniuucua mijiria Pueyaso quishacari na sequesano. Nojori jaara naa jiyanoyaquishaaquiaaricuaa, nio pa quishacari saniniuujia, ¿paatucua taa jiyanooshaariquia pa ruuretasacari Pueyaso quiarijiani, jiyocuacaanuji na piriyojosacari pajaniyani?
25 Tenham cuidado para não se recusarem a ouvir aquele que fala. Porque, se aqueles que se recusaram a ouvir o mensageiro terreno não escaparam, certamente não escaparemos se rejeitarmos aquele que nos fala do céu.
26 Pueyaso pocuasacari Sinaí tuhuananujiniji, jiyari na pocuasacari tetecaquiaari. Quiarijia saniniuujia, Pueyasoori seetanujuanaa sequeya: “Janiyari socua caminiutianiuhua jiya jiuuquiutianuni. Maja saa jiyaja. Jiya cajiniocuanio. Jiyacunojuanaari quiniutianiya naa cua miiniu”.
26 Quando Deus falou naquela ocasião, sua voz fez a terra tremer, mas agora ele promete: “Mais uma vez, farei tremer não só a terra, mas também os céus”.
27 Naa na sequesacari taa socua na caminiutianiuhua jiya jiuuquiutianuni, naacuajiti paari niishiyani, puetunu na shipinishano casaajanaari shaajeyaquishaquiji shaajenutaniya. Saaja noo casaari cureenutaniya, maja na naata pootiosano casaatej.
27 Isso significa que toda a criação será abalada e removida, de modo que permaneçam apenas as coisas inabaláveis.
28 Quiarinio quiquio, Pueyaso shipinishano na niquitiosocoriquiano pajaniyani, cunoori maja na naata shaajasaanu quiniutianiya cutara. Paari jiyaniijianucua quiniutianiya tii pueyaracaanuni. Pa Pueyasoori jiyanohua maninia miiniutianiya pajaniya. Cunora pa shuquiritiare nojuaja. Paari na shuquiritiyani pa timitiasacari nojuaja. Naacuajitij, nojuaja pa timitiare jiyanohua pa paniniutia nojuaja, pa puerenutanio.
28 Uma vez que recebemos um reino inabalável, sejamos gratos e agrademos a Deus adorando-o com reverência e santo temor.
29 Nojuajaari puereeta mani, Neyanu ruuretajaca shaajaja, sesa pa miishano catijiajajuhuaj.
29 Porque nosso Deus é um fogo consumidor.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.