Hebreus 11

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Pueyaso sequesanoocua pa tiuushacari, paari niishiyani paari puetunu Pueyaso sequesanojuanaa masenutaniyani. Nocua pa tiuushacari, paari maatia niishiyani puetunu na sequesanojuanaa pajaniyarano pa niquishoo casaani, cunoori seetanujuanaa quiya.
1 A fé é o fundamento da esperança, é uma certeza a respeito do que não se vê.
2 Noojiaqueya pa supuetanaajinijinioori seetanujuanaa Pueyaso sequesanoocua tiuujiaca quiquiaari. Naaratej, Pueyasoori nojorijiniji naa sequequiaari: “Cuno pojorini, nojoriiri maninia cua pueya, cua sequesanoocua nojori tiuuniuucua seetanujuanaa”.
2 Foi ela que fez a glória dos nossos, antepassados.
3 Pajaniyara naajuhuaj. Tariucuacaanu Pueyaso Rupaacua pa tiuushacari, paari niishiyani Pueyasoori jiya shipiniquiaari saaja na pocuanuta. Naacuajitij, puetunu pa niquishano casaajanaari shipinishaaquiaari niquishoo casaajiniji.
3 Pela fé reconhecemos que o mundo foi formado pela palavra de Deus e que as coisas visíveis se originaram do invisível.
4 Supuetana Abel tiuuniuucua Pueyasoocua, Pueyasoocuara na catijiasanoori socua maninia quiquiaari Pueyasora tarajanu Caín catijiasanojiniji. Naa Abel tiuuniuucua Pueyasoocuatej, Pueyasoori na jiyatequiaari maninia na pueyano na quiniuria. Pueyasoori Abel catijiasano timitiaquiaari, nocua Abel tiuuniuucua. Cunora, tarajanu Caínri Abel moquiaari. Naajaa, naa macu na quishacaritij, nojuajaari pa niishitiojiyajaa Pueyasoocua pa tiuuniuria taa nojuaja tiuuquiaaricuaani.
4 Pela fé Abel ofereceu a Deus um sacrifício bem superior ao de Caim, e mereceu ser chamado justo, porque Deus aceitou as suas ofertas. Graças a ela é que, apesar de sua morte, ele ainda fala.
5 Supuetana Enoc quiniuucua Pueyasoocua tiuujia, Pueyasoori puetunujuanaa na riquiaari jiyocuacaanu, mijiria na shaajeyaquiniuucuaji. Narta pueya pajesacari nojuaja, majaari tari na quiniu quiquiaari. Pueyasoori tari na riquiaari. Tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia, nojuajinijiiri pohuatashiyacuaja, Enocnaari Pueyaso timitijia pueyano quiquiaari mijiria na quishacarijia.
5 Pela fé Henoc foi arrebatado, sem ter conhecido a morte: e não foi achado, porquanto Deus o arrebatou; mas a Escritura diz que, antes de ser arrebatado, ele tinha agradado a Deus {Gn 5,24}.
6 Seetanujuanaari, paa jaara Pueyasoocua tiuyashijia quirini, majaari pa naata timitiniu Pueyaso. Naacuajitij, cante Pueyaso niishiniuucua jiaatiaani, nojuaja cuaara tiuuria Pueyasoori seetanujuanaa quijia. Nojuaja cuaara tiuuriajuhuaj, Pueyasoori na secojonuujuaca tojiquiaa. Nojori panishano miiquiaa nojoririajaariuhuaj.
6 Ora, sem fé é impossível agradar a Deus, pois para se achegar a ele é necessário que se creia primeiro que ele existe e que recompensa os que o procuram.
7 Pueyasoori supuetana Noé numootequiaari nojuajaari nio jiya pajaashitianiniutianiya, puetunu mijiria sesa miijiacajanaa na shaajanura. Pueyasoori na sequequiaarijiuhuaj puereetuuca buque na shipininiuria tii na tacatajara pajaacuaji. Jiyacaritij, Noeeri maja na niishiniu quijia pajaa. Naajaa, Pueyaso sequesanoocua na tiuuniuucua, nojuajaari Pueyaso tojiquiaari. Naacuajitij, nojuajaari necocuata, puetunu necohuatajanaa cureequiaari, necohua niquiocohuatajuhuaj. Puetunu narta mijiria quijiaca pueyajanaari cusonuuquiaari pajaajinia, nojori tiuyaquiniuucua Noé pohuatasanoocua Pueyasojiniji. Noé cutaraari juhua sesa miyashijiara jiyatesaaquiaari pueyaracaanu Pueyasota rishijiara na quiniuria, Pueyasoocua tiuujia na quiniuucua.
7 Pela fé na palavra de Deus, Noé foi avisado a respeito de acontecimentos imprevisíveis; cheio de santo temor, construiu a arca para salvar a sua família. Pela fé ele condenou o mundo e se tornou o herdeiro da justificação mediante a fé.
8 Abrahamri Pueyasoocua tiuuquiaarijiuhuaj. Pueyaso sequesacari nojuaja tamonu jiyajiniara na pacunura, Abrahamri na tojiquiaari. Tama na jiyajinijijiaaja na quiasacari, majaari na niishiniu quiquiaari tee cuniquiria na quiaani. Nojuajaari saaja niishiquiaari Pueyasoori na quijiara na niquitionutaniya tama na jiyaranojuaaja.
8 Foi pela fé que Abraão, obedecendo ao apelo divino, partiu para uma terra que devia receber em herança. E partiu não sabendo para onde ia.
9 Pueyaso niquitiosocoriquiano jiyajinia na tiuquishacari, Abrahamri cuno jiyajinia quiquiaari juhua rucuanejojua pueyano. Abrahamri juhuanojuaja maja cuno jiya camaru na quiniu quiquiaari. Naajaa, Pueyaso sequesanoocua tiuujia quiquiaari pueyaracaanuuri. Nojuajaari saaja seya cajacajiniji shitiasano suhuorotujinia quijia quiquiaari pueyaracaanu. Abraham niyanu Isaacri naa quijia quiquiaarijiuhuaj, Isaac niyanu Jacobonio. Pueyasoori cuno pojori sequenu pacutequiaarijiuhua coteenujuanaa na sequesano Abraham. Naacuajitij, nojoriiri Pueyaso sequesanoocua tiuujiaca quiquiaari pueyaracaanujuhuaj.
9 Foi pela fé que ele habitou na terra prometida, como em terra estrangeira, habitando aí em tendas com Isaac e Jacó, co-herdeiros da mesma promessa.
10 Pueyaso jaara Abraham sequequiaari, nojuajaari pueyaracaanu na quijiarano quiquio na niquitionutaniya, Abrahamri niishiquiaari Pueyasoori miriqui sequeriquiaa tama na shipinishano tiacajinijijiaaja. Cuno pueyaracaanu rishijia tiacaari Pueyaso niishiriojosano tiaca na saquiriojosano pueyarano. Abrahamri cuno tiacara sashijia quiquiaari pueyaracaanu, Pueyaso sequesanoocua na tiuuniuucua.
10 Porque tinha a esperança fixa na cidade assentada sobre os fundamentos {eternos}, cujo arquiteto e construtor é Deus.
11 Naajuhuaj, seetanujuanaa Pueyaso sequesacari Abraham, nojuaja na muetutenutaniya, Abrahamri jiyacari tariucua saaquiano quiquiaari. Neco Saaraari puera motaja quiquiaarijiuhua na manajenura. Naajaa, Abrahamri niishiquiaari Pueyasoori cumaacaraca quijia na sequesano na tohuateenura. Naa Pueyasoocua na tiuuniuucuatej, Pueyasoori na cumaquiquiaari neco na manajonura.
11 Foi pela fé que a própria Sara cobrou o vigor de conceber, apesar de sua idade avançada, porque acreditou na fidelidade daquele que lhe havia prometido.
12 Naacuajitij, mueya shipiniyashijia saaquianoori mueya mueratequiaari. Cuno neyanuucuajinio supueno pueyari queraatiara canequiaari, queraatiate juhua riya, serojiyaquishoo, juhua shoniniacu caminia shuriuquioco paajia jaaquia.
12 Assim, de um só homem quase morto nasceu uma posteridade tão numerosa como as estrelas do céu e inumerável como os grãos de areia da praia do mar.
13 Puetunu cuno pa supuetanaajanaari Pueyasoocua tiuujiacaja shaajecoquiaari. Nojoriiri juhuanojuaja maja na jiitianu quiquiaari seetanujuanaa Pueyaso sequesano nojori na niquitiosocoriquiano. Naajaa, seetanujuanaa nojori tiuushacari Pueyasoocua, nojoriria, Pueyaso sequesanoori juhua tariucua tucuacaanuji nojori niquishano quiquiaari. Nojoriiri na timitiaquiaari juhua tariucua nojori jiitiasano. Naacuajitij, nojoriiri juhuajaniya quiquiaari juhua rucoojuaca nojori quishacari mijiria. Nojoriiri niishiquiaari, mijiria nio jiyani, majaari seetanujuanaa nojori quiquiorano.
13 Foi na fé que todos {nossos pais} morreram. Embora sem atingir o que lhes tinha sido prometido, viram-no e o saudaram de longe, confessando que eram só estrangeiros e peregrinos sobre a terra {Gn 23,4}.
14 Naacuajitij, paari niishiyani nojoriiri tamonu jiya jiitianuucua jiaatiariquiaa, pueyaracaanu nojori quiquiorano cutara.
14 Dizendo isto, declaravam que buscavam uma pátria.
15 Nojori jaara saaja mijiria jiya camaruhua quiniuria panijiaca quiquiaari, nojori maara na supuetujua jiyajiniara riujiuuquiaariuhua.
15 E se se referissem àquela donde saíram, ocasião teriam de tornar a ela...
16 Saniniuujia, nojori cutaraari socua maninia jiya jiitianuucua jiaatiaquiaari, pueyaracaanu nojori quiquiorano cutara. Cunoori jiyocuacaanu quiquio, Pueyaso jeenucuasano nojoriria. Naaratej, majaari Pueyaso caririquiniu quiquiaari nojori sequesacari: “Pueyasoori canaa Jiyaniijia”. Nojuacuajaari tari jeenucuasano tiaca jiitiaa nojoririano jiyocuacaanu.
16 Mas não. Eles aspiravam a uma pátria melhor, isto é, à celestial. Por isso, Deus não se dedigna de ser chamado o seu Deus; de fato, ele lhes preparou uma cidade.
17 — ausente —
17 Foi pela sua fé que Abraão, submetido à prova, ofereceu Isaac, seu único filho,
18 — ausente —
18 depois de ter recebido a promessa e ouvido as palavras: Uma posteridade com o teu nome te será dada em Isaac {Gn 21,12}.
19 Seetanujuanaa Abraham tiuuniuucua Pueyasoocua, nojuajaari niishiquiaari Pueyaso na naata neyanu Isaac samiitianiniuhua, nojuaja jaara na more. Naacuajitij, quera Abraham mosacari neyanu Isaac, Pueyasoori nocuaji na tenujuquiaari, tari maatia na niishishacari Abrahamri seetanujuanaa na tojijia. Naacuajitij, Abrahamri neyanuniyojua jaatucuquiaariuhua shuquiriaatia na quiquiojiniohuara, juhua macu samiitianishanohua. Naa Abraham miishanoni, cunoori miriqui quiya pajaniyara taa Pueyaso miiquiaari Neyanu quiari naatajacuaani.
19 Estava ciente de que Deus é poderoso até para ressuscitar alguém dentre os mortos. Assim, ele conseguiu que seu filho lhe fosse devolvido. E isso é um ensinamento para nós!
20 Isaac tiuuniuucua Pueyasoocuajuhuaj, nojuaja jaara saaquiano quiquiaarijiuhuaj, nojuajaari necohua sequequiaari, Jacobo, Esaúnio: “Pueyasoori jiyanohua maninia miiniutianiya niaara, niaacuajinio supueno pueyanio, taa na sequequiaari janiyacuajani”.
20 Foi inspirado pela fé que Isaac deu a Jacó e a Esaú uma bênção em vista de acontecimentos futuros.
21 Jacoboori Pueyaso sequesanoocua tiuujia quiquiaarijiuhuaj. Naacuajitij, quera na cusonu panishacari, nojuajaari neyanu José niquiohua sequequiaari: “Pueyasoori jiyanohua maninia miiniutianiya niaara, niaacuajinio supueno pueyanio”. Naa na sequenu nuhuaji na jiuhuatej, nojuajaari na natacaacua tanishiquiaari. Pueyaso secojoquiaari na timiniutiaari, na niishishacari Pueyasoori pueyaracaanu miiquiaa puetunu na sequesanojuanaa.
21 Foi pela fé que Jacó, estando para morrer, abençoou cada um dos filhos de José e venerou a extremidade do seu bastão.
22 Jacobo niyanu Joseeri Pueyaso sequesanoocua tiuujia quiquiaarijiuhuaj. Naacuajitij, quera na cusosacari, nojuajaari niishiquiaari Pueyasoori tamacari Israel pueya mashiquiniutianiuhua Egipto jiyajiniji. Naacuajitij, nojuajaari narta Israel pueya sequequiaari nocua nojori taraajenura. Nojuajaari nojori sequequiaari maja nojori tiujianura na nucuhua Egipto jiyajinia, nojori jaara quiojorohua Pueyaso niquitiosocoriquiano jiyajiniara.
22 Foi pela fé que José, quando estava para morrer, fez menção da partida dos filhos de Israel e dispôs a respeito dos seus despojos.
23 Moisés queya quiniuucua Pueyasoocua tiuujiaca, nojoriiri Moisés jamoquiaari jaara shusha rasaaquiaari, mueya maniniuniyojua na quiniuucua. Naa na shocojoquiaariiri jiuujianaraca raca, pueyaracaanu jamosano na quishacari. Egipto jiyaniijia Faraónri tarijia sequequiaari, puetunu Israel pueya niquiocohua shusha roosano canuujuanaa cuaara moojinia quejoosaaria. Naajaa, nojoriiri cuno sequesano tojiyaquiquiaari nojori puereyaquiniutia saaja, Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua.
23 Foi pela fé que os pais de Moisés, vendo nele uma criança encantadora, o esconderam durante três meses e não temeram o edito real.
24 Naajuhuaj, Moisés quishacari tariucua cumantumaca, Pueyasoocua tiuujia na quiniuucua, nojuajaari na canashitinia Faraón niyatu tamacaquiaari. Nojuajaari tama sequequiaarijiaaja: “Majaari Faraón jinianu cua quiniu paniniu. Janiyacuajaari Israel pueyanoni”.
24 Foi pela fé que Moisés, uma vez crescido, renunciou a ser tido como filho da filha do faraó,
25 Egipto jiyaniijia jinianu na quiniuucua, Moisésri na naata juhuajaniya miiniu quiquiaari puetunu na miiniu panishanojuanaa, shuquiriaatia na quiniuria. Naajaa, nojuajaari niishiquiaari cuno shuquiriaatia quiniuuri saaja rupaquijia mijiria. Nocuaji, majaari na tamacanu quiquiaari narta Israel pueya, shuquiriaatia na quiniuria tamajaaja. Nojuaja cutaraari narta Israel pueyacua taraajequiaari, Egipto jiya jiyaniijia poonijiotenuucua nojori puera. Cunora, nojuajaari niishiriojoquiaari nojuaja cuaara cojiritiasaaria naquiya miishaanu narta Israel pueyatajuhuaj.
25 preferindo participar da sorte infeliz do povo de Deus, a fruir dos prazeres culpáveis e passageiros.
26 Pueyaso sequesanoocua tiuujia na quiniuucua, nojuajaari niishiquiaari Pueyasoori na tojitiajaca miiniutianiya maninia pueyaracaanu cutara. Nocuaji nojuajaari saquiriojoquiaari narta Israel pueyata soosano na quiniuria mijiria, maja puetunu Egipto casami jiitiaja na quiniuria mijiria, Faraón jinianu na quiniuucua.
26 Com os olhos fixos na recompensa, considerava os ultrajes por amor de Cristo como um bem mais precioso que todos os tesouros dos egípcios.
27 Pueyaso sequesanoocua tiuujia Moisés quiniuucua, na nuhuaji, nojuajaari Israel pueya jaatiaquiaari Egipto jiyajiniji. Majaari na puerenu quiquiaari Egipto jiya jiyaniijia juaashacari jiyanohua. Seetanujuanaa Moisés tiuushacari na niquiyaquishoo Pueyasoocua, nojuajaari Pueyaso niquiquiaari noojiata, juhua na shuriucua quiyano pueyaracaanu. Naacuajitij, Moisésri tama na cuaqueyajaaja cumaquiquiaari maja na tarinitianura miiniu Pueyaso sequesano nojuaja.
27 Foi pela fé que deixou o Egito, não temendo a cólera do rei, com tanta segurança como estivesse vendo o invisível.
28 Quera Israel pueya mashishacari Egipto jiyajiniji, Pueyasoori Moisés sequequiaari: “Janiyari niucua cua seru jiyaronutaniyani, cua tojiyashijiaca jiyapueranuhua na puecoonura puetunujuanaa. Nocuaji Israel pueya quia numootere, borrego nanaca nojori shuquiujiutianura na tia tohuateyaji, maja nia jiyapueranuhua cusojuasaanurajuhuaj”. Moisésri Pueyaso sequesanoocua tiuuquiaari. Naacuajitij, puetunu Israel pueya jiyapueranuhuajinijiniojuanaani, majaari quenaaja niquiriyatu niyanu mosaanu quiquiaari cutara.
28 Foi pela fé que mandou celebrar a Páscoa e aspergir {os portais} com sangue, para que o anjo exterminador dos primogênitos poupasse os dos filhos de Israel.
29 Israel pueya mashishacari Egipto pueyacuaji juucua, Naatunacu jiyanishano caminiaari nojori ritiaquiaari saaja. Nocuaji, Pueyasoori caminia raquitiaquiaari nojori nuura. Na nuhuaji, Pueyasoori Moisés sequequiaari puetunu nojorijianaa cuaara niuutiaara caminia taquijiria. Israel pueya tiuuniuucua Pueyaso sequesanoocua, nojoriiri joojuashiquio niuutiaquiaari juhua puereetunu nucuaco. Egipto jiya jiyaniijia soldadohua jaara juhua nojori niuutianu paniquiaarijiuhuaj, nojoriiri saaja shushiniuuquiaari.
29 Foi pela fé que os fez atravessar o mar Vermelho, como por terreno seco, ao passo que os egípcios que se atreveram a persegui-los foram afogados.
30 Israel pueya tiuquishacari Pueyaso niquitiosocoriquiano jiyajinia, nojoriiri na paraa Jericó tiaca shocua camarucuneetaquiaari siete juuca, naatej, taa Pueyaso rootaquiaari nojori miiniuriacuajani. Naa nojori tiuuniuucua Pueyaso sequesanoocuatej, Jericó tiaca shocua sohuacaari puetunu pojotaquiaarijianaa.
30 Foi pela fé que desabaram as muralhas de Jericó, depois de rodeadas por sete dias.
31 Puetunu Pueyaso tojitiaashijiacajanaari puecoosaaquiaari. Rahab cutaraari jiyanooshaaquiaari. Rahabri naa jiyanooshaaquiaari Israel pueyajinijinio namuenujunaa na jamojonuucua tarijia narta pueyacuaji. Rahabri naa maninia miiquiaari Pueyasoocua tiuujia na quiniuucua. Naaratej, Israel pueyari cuno paanatu jiyanooquiaari.
31 Foi pela fé que Raab, a meretriz, não pereceu com aqueles que resistiram, por ter dado asilo aos espias.
32 ¿Teyano pa supuetanaajiniji cua pohuatanutaniya niajaniya socuani? Socua queraatia pa supuetanaari Pueyasoocua tiuujiaca quiquiaari. Tariucuaja cua pohuatasano, maninia nia niishiniuria Pueyasoocua tiuujiaca pueyari Pueyaso jiyanooshano. Naajuhuaj, majaari jeya cua quiniu cua pohuatanura maninia nio pojorijiniji: Gedeón, Barac, Sansón, Jefté, David, Samueljinijinio, socua narta Pueyaso sequesano caminiujiuniaa pueyajinijinio.
32 Que mais direi? Faltar-me-á o tempo, se falar de Gedeão, Barac, Sansão, Jefté, Davi, Samuel e dos profetas.
33 Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri tamasaca jiyaniijianucua miaquejoquiaari na jiyajiniji. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri maninia jiyaniijianucua quiquiaari, maninia na jiitianura narta Israel pueya. Pueyaso sequesanoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri Pueyaso sequesano nojori na niquitiosocoriquiano masequiaari. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, juurunu sareya rupaari juhua seecujutasaaquiaari saaja, maja na soonura nojori.
33 Graças à sua fé conquistaram reinos, praticaram a justiça, viram se realizar as promessas. Taparam bocas de leões,
34 Pueyasoocua nojori tiuuniuucua, nojori jaara manijinia quejoosaaquiaari, nojoriiri maja na catenu quiquiaari. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri na paraacuaji mashiquiaari saaja, maja na puecoosaanura nijiniaquetucuaja mueruuta. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, sasaca pueyari jiyanohua cumaacaraca quijiacara quiquiaari. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri jiyanohua cumaquishaaquiaari na paraa nojori miaquejonura, na paraa nojori mashiquiniuria nojori jiyajinijijiuhuaj.
34 extinguiram a violência do fogo, escaparam ao fio de espada, triunfaram de enfermidades, foram corajosos na guerra e puseram em debandada exércitos estrangeiros.
35 Naajuhuaj, Pueyasoocua tiuujiaca maajipohua quiniuucua, nojori macuuri samiitiacoquiaariuhua nojoriria.
35 Devolveram vivos às suas mães os filhos mortos. Alguns foram torturados, por recusarem ser libertados, movidos pela esperança de uma ressurreição mais gloriosa.
36 Tamasaca quiniuucua Pueyasoocua tiuujiacajuhuaj, nojoriiri cararaatia macaatishaaquiaari, jiyanohua majacusaaquiaarijiaariuhuaj. Naajuhuaj, tamasacaari cumayocua shipinishano casaata morojosaaquiaari. Nujuatejojuajinia nujuatejosaaquiaariiri.
36 Outros sofreram escárnio e açoites, cadeias e prisões.
37 Tamasacaari saitia jacusaaquiaari na puecoosaanura. Tamasacaari na cajiniocua rashiquiojosaaquiaari jacaria jiyaratajata juhua juhuana, socua jiyanohua naquiya na miishaanura. Naajuhuaj, tamasacaari nijiniaquetucuaja mueruuta puetujusaaquiaarijianaa piyonu. Naajuhuaj, tamasaca quiniuucua Pueyasoocua tiuujiacajuhuaj, nojoriiri juhua taanuusano rucoojoquiaari puetunu tiquiyocuajanaa. Casamiijiuniucua nojori quiniuucua, nojoriiri saaja borrego shoque, cabra shoque cusupuequiaari nojori cushishocoriquiano. Nojoriiri taraatia miitiasano quiquiaari, naquiya miishanojuhuaj.
37 Foram apedrejados, massacrados, serrados ao meio, mortos a fio de espada. Andaram errantes, vestidos de pele de ovelha e de cabra, necessitados de tudo, perseguidos e maltratados,
38 Juhua taanuusano nojori quiniuucua, nojoriiri juhua tashuquioono rucoojoquiaari cariiquia jiyajinia, tuhuananuhuajinianio. Tiaajunucua nojori quiniuucua, nojoriiri saaja raaco maquiyonuujuaca quiquiaari. Mijiria quijiaca pueyari nojori jiyatequiaari juhua najuhuana quijiaca pueyara. Naajaa, nojori cutaraari seetanujuanaa Pueyaso timitiasano pueya quiquiaari, nocua tiuujiaca nojori quiniuucua.
38 homens de que o mundo não era digno! Refugiaram-se nas solidões das montanhas, nas cavernas e em antros subterrâneos.
39 Pueyasocuajaari nojori jiyanooquiaari, seetanujuanaa nojori tiuuniuucua nocua. Naajaa, nojoriiri juhuanojuaja maja nojori masenu quiquiaari seetanujuanaa Pueyaso sequesano nojori na niquitiosocoriquiano.
39 E, no entanto, todos estes mártires da fé não conheceram a realização das promessas!
40 Pueyasoori nio pa quishacari nojori sashitiyajaara, jiyanohua maninia na miishacari pajaniya na Sohuanuta, Neyanu Jesucristoocua pa tiuuniuucua. Na nuhuaji, Pueyasoori puetunu nojoritiajanaa pa cojiritianutaniya jataniniu tojetaarucuajanaa maninia miijiaca pa quiniuria, na shuriucuara na rijiosacari puetunu pajaniyajanaa.
40 Porque Deus, que tinha para nós uma sorte melhor, não quis que eles chegassem sem nós à perfeição {da felicidade}.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.