Hebreus 11

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Pueyaso sequesanoocua pa tiuushacari, paari niishiyani paari puetunu Pueyaso sequesanojuanaa masenutaniyani. Nocua pa tiuushacari, paari maatia niishiyani puetunu na sequesanojuanaa pajaniyarano pa niquishoo casaani, cunoori seetanujuanaa quiya.
1 A fé mostra a realidade daquilo que esperamos; ela nos dá convicção de coisas que não vemos.
2 Noojiaqueya pa supuetanaajinijinioori seetanujuanaa Pueyaso sequesanoocua tiuujiaca quiquiaari. Naaratej, Pueyasoori nojorijiniji naa sequequiaari: “Cuno pojorini, nojoriiri maninia cua pueya, cua sequesanoocua nojori tiuuniuucua seetanujuanaa”.
2 Pela fé, pessoas em tempos passados obtiveram aprovação.
3 Pajaniyara naajuhuaj. Tariucuacaanu Pueyaso Rupaacua pa tiuushacari, paari niishiyani Pueyasoori jiya shipiniquiaari saaja na pocuanuta. Naacuajitij, puetunu pa niquishano casaajanaari shipinishaaquiaari niquishoo casaajiniji.
3 Pela fé, entendemos que todo o universo foi formado pela palavra de Deus; assim, o que se vê originou-se daquilo que não se vê.
4 Supuetana Abel tiuuniuucua Pueyasoocua, Pueyasoocuara na catijiasanoori socua maninia quiquiaari Pueyasora tarajanu Caín catijiasanojiniji. Naa Abel tiuuniuucua Pueyasoocuatej, Pueyasoori na jiyatequiaari maninia na pueyano na quiniuria. Pueyasoori Abel catijiasano timitiaquiaari, nocua Abel tiuuniuucua. Cunora, tarajanu Caínri Abel moquiaari. Naajaa, naa macu na quishacaritij, nojuajaari pa niishitiojiyajaa Pueyasoocua pa tiuuniuria taa nojuaja tiuuquiaaricuaani.
4 Pela fé, Abel apresentou a Deus um sacrifício superior ao de Caim. Com isso, mostrou que era um homem justo, e Deus aprovou suas ofertas. Embora há muito esteja morto, ainda fala por meio de seu exemplo.
5 Supuetana Enoc quiniuucua Pueyasoocua tiuujia, Pueyasoori puetunujuanaa na riquiaari jiyocuacaanu, mijiria na shaajeyaquiniuucuaji. Narta pueya pajesacari nojuaja, majaari tari na quiniu quiquiaari. Pueyasoori tari na riquiaari. Tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia, nojuajinijiiri pohuatashiyacuaja, Enocnaari Pueyaso timitijia pueyano quiquiaari mijiria na quishacarijia.
5 Pela fé, Enoque foi levado para o céu sem ver a morte; “ele desapareceu porque Deus o levou para junto de si”. Porque, antes de ser levado, ele era conhecido por agradar a Deus.
6 Seetanujuanaari, paa jaara Pueyasoocua tiuyashijia quirini, majaari pa naata timitiniu Pueyaso. Naacuajitij, cante Pueyaso niishiniuucua jiaatiaani, nojuaja cuaara tiuuria Pueyasoori seetanujuanaa quijia. Nojuaja cuaara tiuuriajuhuaj, Pueyasoori na secojonuujuaca tojiquiaa. Nojori panishano miiquiaa nojoririajaariuhuaj.
6 Sem fé é impossível agradar a Deus. Quem deseja se aproximar de Deus deve crer que ele existe e que recompensa aqueles que o buscam.
7 Pueyasoori supuetana Noé numootequiaari nojuajaari nio jiya pajaashitianiniutianiya, puetunu mijiria sesa miijiacajanaa na shaajanura. Pueyasoori na sequequiaarijiuhuaj puereetuuca buque na shipininiuria tii na tacatajara pajaacuaji. Jiyacaritij, Noeeri maja na niishiniu quijia pajaa. Naajaa, Pueyaso sequesanoocua na tiuuniuucua, nojuajaari Pueyaso tojiquiaari. Naacuajitij, nojuajaari necocuata, puetunu necohuatajanaa cureequiaari, necohua niquiocohuatajuhuaj. Puetunu narta mijiria quijiaca pueyajanaari cusonuuquiaari pajaajinia, nojori tiuyaquiniuucua Noé pohuatasanoocua Pueyasojiniji. Noé cutaraari juhua sesa miyashijiara jiyatesaaquiaari pueyaracaanu Pueyasota rishijiara na quiniuria, Pueyasoocua tiuujia na quiniuucua.
7 Pela fé, Noé construiu uma grande embarcação para salvar sua família do dilúvio. Ele obedeceu a Deus, que o advertiu a respeito de coisas que nunca haviam acontecido. Pela fé, condenou o resto do mundo e recebeu a justiça que vem por meio da fé.
8 Abrahamri Pueyasoocua tiuuquiaarijiuhuaj. Pueyaso sequesacari nojuaja tamonu jiyajiniara na pacunura, Abrahamri na tojiquiaari. Tama na jiyajinijijiaaja na quiasacari, majaari na niishiniu quiquiaari tee cuniquiria na quiaani. Nojuajaari saaja niishiquiaari Pueyasoori na quijiara na niquitionutaniya tama na jiyaranojuaaja.
8 Pela fé, Abraão obedeceu quando foi chamado para ir à outra terra que ele receberia como herança. Ele partiu sem saber para onde ia.
9 Pueyaso niquitiosocoriquiano jiyajinia na tiuquishacari, Abrahamri cuno jiyajinia quiquiaari juhua rucuanejojua pueyano. Abrahamri juhuanojuaja maja cuno jiya camaru na quiniu quiquiaari. Naajaa, Pueyaso sequesanoocua tiuujia quiquiaari pueyaracaanuuri. Nojuajaari saaja seya cajacajiniji shitiasano suhuorotujinia quijia quiquiaari pueyaracaanu. Abraham niyanu Isaacri naa quijia quiquiaarijiuhuaj, Isaac niyanu Jacobonio. Pueyasoori cuno pojori sequenu pacutequiaarijiuhua coteenujuanaa na sequesano Abraham. Naacuajitij, nojoriiri Pueyaso sequesanoocua tiuujiaca quiquiaari pueyaracaanujuhuaj.
9 E, mesmo quando chegou à terra que lhe havia sido prometida, viveu ali pela fé, pois era como estrangeiro, morando em tendas. Assim também fizeram Isaque e Jacó, que herdaram a mesma promessa.
10 Pueyaso jaara Abraham sequequiaari, nojuajaari pueyaracaanu na quijiarano quiquio na niquitionutaniya, Abrahamri niishiquiaari Pueyasoori miriqui sequeriquiaa tama na shipinishano tiacajinijijiaaja. Cuno pueyaracaanu rishijia tiacaari Pueyaso niishiriojosano tiaca na saquiriojosano pueyarano. Abrahamri cuno tiacara sashijia quiquiaari pueyaracaanu, Pueyaso sequesanoocua na tiuuniuucua.
10 Abraão esperava confiantemente pela cidade de alicerces eternos, planejada e construída por Deus.
11 Naajuhuaj, seetanujuanaa Pueyaso sequesacari Abraham, nojuaja na muetutenutaniya, Abrahamri jiyacari tariucua saaquiano quiquiaari. Neco Saaraari puera motaja quiquiaarijiuhua na manajenura. Naajaa, Abrahamri niishiquiaari Pueyasoori cumaacaraca quijia na sequesano na tohuateenura. Naa Pueyasoocua na tiuuniuucuatej, Pueyasoori na cumaquiquiaari neco na manajonura.
11 Pela fé, até mesmo Sara, embora estéril e idosa, pôde ter um filho. Ela creu que Deus era fiel para cumprir sua promessa.
12 Naacuajitij, mueya shipiniyashijia saaquianoori mueya mueratequiaari. Cuno neyanuucuajinio supueno pueyari queraatiara canequiaari, queraatiate juhua riya, serojiyaquishoo, juhua shoniniacu caminia shuriuquioco paajia jaaquia.
12 E, assim, uma nação inteira veio desse homem velho e sem vigor, uma nação numerosa como as estrelas do céu e incontável como a areia da praia.
13 Puetunu cuno pa supuetanaajanaari Pueyasoocua tiuujiacaja shaajecoquiaari. Nojoriiri juhuanojuaja maja na jiitianu quiquiaari seetanujuanaa Pueyaso sequesano nojori na niquitiosocoriquiano. Naajaa, seetanujuanaa nojori tiuushacari Pueyasoocua, nojoriria, Pueyaso sequesanoori juhua tariucua tucuacaanuji nojori niquishano quiquiaari. Nojoriiri na timitiaquiaari juhua tariucua nojori jiitiasano. Naacuajitij, nojoriiri juhuajaniya quiquiaari juhua rucoojuaca nojori quishacari mijiria. Nojoriiri niishiquiaari, mijiria nio jiyani, majaari seetanujuanaa nojori quiquiorano.
13 Todos eles morreram na fé e, embora não tenham recebido todas as coisas que lhes foram prometidas, as avistaram de longe e de bom grado as aceitaram. Reconheceram que eram estrangeiros e peregrinos neste mundo.
14 Naacuajitij, paari niishiyani nojoriiri tamonu jiya jiitianuucua jiaatiariquiaa, pueyaracaanu nojori quiquiorano cutara.
14 Evidentemente, quem fala desse modo espera ter sua própria pátria.
15 Nojori jaara saaja mijiria jiya camaruhua quiniuria panijiaca quiquiaari, nojori maara na supuetujua jiyajiniara riujiuuquiaariuhua.
15 Se quisessem, poderiam ter voltado à terra de onde saíram,
16 Saniniuujia, nojori cutaraari socua maninia jiya jiitianuucua jiaatiaquiaari, pueyaracaanu nojori quiquiorano cutara. Cunoori jiyocuacaanu quiquio, Pueyaso jeenucuasano nojoriria. Naaratej, majaari Pueyaso caririquiniu quiquiaari nojori sequesacari: “Pueyasoori canaa Jiyaniijia”. Nojuacuajaari tari jeenucuasano tiaca jiitiaa nojoririano jiyocuacaanu.
16 mas buscavam uma pátria superior, um lar celestial. Por isso Deus não se envergonha de ser chamado o Deus deles, pois lhes preparou uma cidade.
17 — ausente —
17 Pela fé, Abraão, ao ser posto à prova, ofereceu Isaque como sacrifício. Abraão, que havia recebido as promessas, estava disposto a sacrificar seu único filho,
18 — ausente —
18 embora Deus lhe tivesse dito: “Isaque é o filho de quem depende sua descendência”.
19 Seetanujuanaa Abraham tiuuniuucua Pueyasoocua, nojuajaari niishiquiaari Pueyaso na naata neyanu Isaac samiitianiniuhua, nojuaja jaara na more. Naacuajitij, quera Abraham mosacari neyanu Isaac, Pueyasoori nocuaji na tenujuquiaari, tari maatia na niishishacari Abrahamri seetanujuanaa na tojijia. Naacuajitij, Abrahamri neyanuniyojua jaatucuquiaariuhua shuquiriaatia na quiquiojiniohuara, juhua macu samiitianishanohua. Naa Abraham miishanoni, cunoori miriqui quiya pajaniyara taa Pueyaso miiquiaari Neyanu quiari naatajacuaani.
19 Concluiu que, se Isaque morresse, Deus tinha poder para trazê-lo de volta à vida. E, em certo sentido, recebeu seu filho de volta dos mortos.
20 Isaac tiuuniuucua Pueyasoocuajuhuaj, nojuaja jaara saaquiano quiquiaarijiuhuaj, nojuajaari necohua sequequiaari, Jacobo, Esaúnio: “Pueyasoori jiyanohua maninia miiniutianiya niaara, niaacuajinio supueno pueyanio, taa na sequequiaari janiyacuajani”.
20 Pela fé, Isaque prometeu bênçãos para o futuro de seus filhos, Jacó e Esaú.
21 Jacoboori Pueyaso sequesanoocua tiuujia quiquiaarijiuhuaj. Naacuajitij, quera na cusonu panishacari, nojuajaari neyanu José niquiohua sequequiaari: “Pueyasoori jiyanohua maninia miiniutianiya niaara, niaacuajinio supueno pueyanio”. Naa na sequenu nuhuaji na jiuhuatej, nojuajaari na natacaacua tanishiquiaari. Pueyaso secojoquiaari na timiniutiaari, na niishishacari Pueyasoori pueyaracaanu miiquiaa puetunu na sequesanojuanaa.
21 Pela fé, Jacó, prestes a morrer, abençoou cada um dos filhos de José e se curvou para adorar, apoiado em seu cajado.
22 Jacobo niyanu Joseeri Pueyaso sequesanoocua tiuujia quiquiaarijiuhuaj. Naacuajitij, quera na cusosacari, nojuajaari niishiquiaari Pueyasoori tamacari Israel pueya mashiquiniutianiuhua Egipto jiyajiniji. Naacuajitij, nojuajaari narta Israel pueya sequequiaari nocua nojori taraajenura. Nojuajaari nojori sequequiaari maja nojori tiujianura na nucuhua Egipto jiyajinia, nojori jaara quiojorohua Pueyaso niquitiosocoriquiano jiyajiniara.
22 Pela fé, José, no fim da vida, declarou com toda a confiança que os israelitas deixariam o Egito e deu ordens para que cuidassem de seus ossos.
23 Moisés queya quiniuucua Pueyasoocua tiuujiaca, nojoriiri Moisés jamoquiaari jaara shusha rasaaquiaari, mueya maniniuniyojua na quiniuucua. Naa na shocojoquiaariiri jiuujianaraca raca, pueyaracaanu jamosano na quishacari. Egipto jiyaniijia Faraónri tarijia sequequiaari, puetunu Israel pueya niquiocohua shusha roosano canuujuanaa cuaara moojinia quejoosaaria. Naajaa, nojoriiri cuno sequesano tojiyaquiquiaari nojori puereyaquiniutia saaja, Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua.
23 Pela fé, os pais de Moisés o esconderam por três meses tão logo ele nasceu, pois viram que a criança era linda e não tiveram medo de desobedecer ao decreto do rei.
24 Naajuhuaj, Moisés quishacari tariucua cumantumaca, Pueyasoocua tiuujia na quiniuucua, nojuajaari na canashitinia Faraón niyatu tamacaquiaari. Nojuajaari tama sequequiaarijiaaja: “Majaari Faraón jinianu cua quiniu paniniu. Janiyacuajaari Israel pueyanoni”.
24 Pela fé, Moisés, já adulto, recusou ser chamado filho da filha do faraó,
25 Egipto jiyaniijia jinianu na quiniuucua, Moisésri na naata juhuajaniya miiniu quiquiaari puetunu na miiniu panishanojuanaa, shuquiriaatia na quiniuria. Naajaa, nojuajaari niishiquiaari cuno shuquiriaatia quiniuuri saaja rupaquijia mijiria. Nocuaji, majaari na tamacanu quiquiaari narta Israel pueya, shuquiriaatia na quiniuria tamajaaja. Nojuaja cutaraari narta Israel pueyacua taraajequiaari, Egipto jiya jiyaniijia poonijiotenuucua nojori puera. Cunora, nojuajaari niishiriojoquiaari nojuaja cuaara cojiritiasaaria naquiya miishaanu narta Israel pueyatajuhuaj.
25 preferindo ser maltratado junto com o povo de Deus a aproveitar os prazeres transitórios do pecado.
26 Pueyaso sequesanoocua tiuujia na quiniuucua, nojuajaari niishiquiaari Pueyasoori na tojitiajaca miiniutianiya maninia pueyaracaanu cutara. Nocuaji nojuajaari saquiriojoquiaari narta Israel pueyata soosano na quiniuria mijiria, maja puetunu Egipto casami jiitiaja na quiniuria mijiria, Faraón jinianu na quiniuucua.
26 Considerou melhor sofrer por causa do Cristo do que possuir os tesouros do Egito, pois tinha em vista sua grande recompensa.
27 Pueyaso sequesanoocua tiuujia Moisés quiniuucua, na nuhuaji, nojuajaari Israel pueya jaatiaquiaari Egipto jiyajiniji. Majaari na puerenu quiquiaari Egipto jiya jiyaniijia juaashacari jiyanohua. Seetanujuanaa Moisés tiuushacari na niquiyaquishoo Pueyasoocua, nojuajaari Pueyaso niquiquiaari noojiata, juhua na shuriucua quiyano pueyaracaanu. Naacuajitij, Moisésri tama na cuaqueyajaaja cumaquiquiaari maja na tarinitianura miiniu Pueyaso sequesano nojuaja.
27 Pela fé, saiu do Egito sem medo da ira do rei e prosseguiu sem vacilar, como quem vê aquele que é invisível.
28 Quera Israel pueya mashishacari Egipto jiyajiniji, Pueyasoori Moisés sequequiaari: “Janiyari niucua cua seru jiyaronutaniyani, cua tojiyashijiaca jiyapueranuhua na puecoonura puetunujuanaa. Nocuaji Israel pueya quia numootere, borrego nanaca nojori shuquiujiutianura na tia tohuateyaji, maja nia jiyapueranuhua cusojuasaanurajuhuaj”. Moisésri Pueyaso sequesanoocua tiuuquiaari. Naacuajitij, puetunu Israel pueya jiyapueranuhuajinijiniojuanaani, majaari quenaaja niquiriyatu niyanu mosaanu quiquiaari cutara.
28 Pela fé, ordenou que o povo de Israel celebrasse a Páscoa e aspergisse com sangue os batentes das portas, para que o anjo da morte não matasse seus filhos mais velhos.
29 Israel pueya mashishacari Egipto pueyacuaji juucua, Naatunacu jiyanishano caminiaari nojori ritiaquiaari saaja. Nocuaji, Pueyasoori caminia raquitiaquiaari nojori nuura. Na nuhuaji, Pueyasoori Moisés sequequiaari puetunu nojorijianaa cuaara niuutiaara caminia taquijiria. Israel pueya tiuuniuucua Pueyaso sequesanoocua, nojoriiri joojuashiquio niuutiaquiaari juhua puereetunu nucuaco. Egipto jiya jiyaniijia soldadohua jaara juhua nojori niuutianu paniquiaarijiuhuaj, nojoriiri saaja shushiniuuquiaari.
29 Pela fé, o povo de Israel atravessou o mar Vermelho, como se estivesse em terra seca. Quando os egípcios tentaram segui-los, morreram todos afogados.
30 Israel pueya tiuquishacari Pueyaso niquitiosocoriquiano jiyajinia, nojoriiri na paraa Jericó tiaca shocua camarucuneetaquiaari siete juuca, naatej, taa Pueyaso rootaquiaari nojori miiniuriacuajani. Naa nojori tiuuniuucua Pueyaso sequesanoocuatej, Jericó tiaca shocua sohuacaari puetunu pojotaquiaarijianaa.
30 Pela fé, o povo marchou ao redor de Jericó durante sete dias, e suas muralhas caíram.
31 Puetunu Pueyaso tojitiaashijiacajanaari puecoosaaquiaari. Rahab cutaraari jiyanooshaaquiaari. Rahabri naa jiyanooshaaquiaari Israel pueyajinijinio namuenujunaa na jamojonuucua tarijia narta pueyacuaji. Rahabri naa maninia miiquiaari Pueyasoocua tiuujia na quiniuucua. Naaratej, Israel pueyari cuno paanatu jiyanooquiaari.
31 Pela fé, a prostituta Raabe não foi morta com os habitantes de sua cidade que se recusaram a obedecer, pois ela acolheu em paz os espiões.
32 ¿Teyano pa supuetanaajiniji cua pohuatanutaniya niajaniya socuani? Socua queraatia pa supuetanaari Pueyasoocua tiuujiaca quiquiaari. Tariucuaja cua pohuatasano, maninia nia niishiniuria Pueyasoocua tiuujiaca pueyari Pueyaso jiyanooshano. Naajuhuaj, majaari jeya cua quiniu cua pohuatanura maninia nio pojorijiniji: Gedeón, Barac, Sansón, Jefté, David, Samueljinijinio, socua narta Pueyaso sequesano caminiujiuniaa pueyajinijinio.
32 Quanto mais preciso dizer? Levaria muito tempo para falar sobre a fé que Gideão, Baraque, Sansão, Jefté, Davi, Samuel e os profetas tiveram.
33 Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri tamasaca jiyaniijianucua miaquejoquiaari na jiyajiniji. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri maninia jiyaniijianucua quiquiaari, maninia na jiitianura narta Israel pueya. Pueyaso sequesanoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri Pueyaso sequesano nojori na niquitiosocoriquiano masequiaari. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, juurunu sareya rupaari juhua seecujutasaaquiaari saaja, maja na soonura nojori.
33 Pela fé, eles conquistaram reinos, governaram com justiça e receberam promessas. Fecharam a boca de leões,
34 Pueyasoocua nojori tiuuniuucua, nojori jaara manijinia quejoosaaquiaari, nojoriiri maja na catenu quiquiaari. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri na paraacuaji mashiquiaari saaja, maja na puecoosaanura nijiniaquetucuaja mueruuta. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, sasaca pueyari jiyanohua cumaacaraca quijiacara quiquiaari. Pueyasoocua tiuujiaca nojori quiniuucua, nojoriiri jiyanohua cumaquishaaquiaari na paraa nojori miaquejonura, na paraa nojori mashiquiniuria nojori jiyajinijijiuhuaj.
34 apagaram chamas de fogo e escaparam de morrer pela espada. Sua fraqueza foi transformada em força. Tornaram-se poderosos na batalha e fizeram fugir exércitos inteiros.
35 Naajuhuaj, Pueyasoocua tiuujiaca maajipohua quiniuucua, nojori macuuri samiitiacoquiaariuhua nojoriria.
35 Mulheres receberam de volta seus queridos que haviam morrido. Outros, porém, foram torturados, recusando-se a ser libertos, e depositaram sua esperança na ressurreição para uma vida melhor.
36 Tamasaca quiniuucua Pueyasoocua tiuujiacajuhuaj, nojoriiri cararaatia macaatishaaquiaari, jiyanohua majacusaaquiaarijiaariuhuaj. Naajuhuaj, tamasacaari cumayocua shipinishano casaata morojosaaquiaari. Nujuatejojuajinia nujuatejosaaquiaariiri.
36 Alguns foram alvo de zombaria e açoites, e outros, acorrentados em prisões.
37 Tamasacaari saitia jacusaaquiaari na puecoosaanura. Tamasacaari na cajiniocua rashiquiojosaaquiaari jacaria jiyaratajata juhua juhuana, socua jiyanohua naquiya na miishaanura. Naajuhuaj, tamasacaari nijiniaquetucuaja mueruuta puetujusaaquiaarijianaa piyonu. Naajuhuaj, tamasaca quiniuucua Pueyasoocua tiuujiacajuhuaj, nojoriiri juhua taanuusano rucoojoquiaari puetunu tiquiyocuajanaa. Casamiijiuniucua nojori quiniuucua, nojoriiri saaja borrego shoque, cabra shoque cusupuequiaari nojori cushishocoriquiano. Nojoriiri taraatia miitiasano quiquiaari, naquiya miishanojuhuaj.
37 Alguns morreram apedrejados, outros foram serrados ao meio, e outros ainda, mortos à espada. Alguns andavam vestidos com peles de ovelhas e cabras, necessitados, afligidos e maltratados.
38 Juhua taanuusano nojori quiniuucua, nojoriiri juhua tashuquioono rucoojoquiaari cariiquia jiyajinia, tuhuananuhuajinianio. Tiaajunucua nojori quiniuucua, nojoriiri saaja raaco maquiyonuujuaca quiquiaari. Mijiria quijiaca pueyari nojori jiyatequiaari juhua najuhuana quijiaca pueyara. Naajaa, nojori cutaraari seetanujuanaa Pueyaso timitiasano pueya quiquiaari, nocua tiuujiaca nojori quiniuucua.
38 Este mundo não era digno deles. Vagaram por desertos e montes, escondendo-se em cavernas e buracos na terra.
39 Pueyasocuajaari nojori jiyanooquiaari, seetanujuanaa nojori tiuuniuucua nocua. Naajaa, nojoriiri juhuanojuaja maja nojori masenu quiquiaari seetanujuanaa Pueyaso sequesano nojori na niquitiosocoriquiano.
39 Todos eles obtiveram aprovação por causa de sua fé; no entanto, nenhum deles recebeu tudo que havia sido prometido.
40 Pueyasoori nio pa quishacari nojori sashitiyajaara, jiyanohua maninia na miishacari pajaniya na Sohuanuta, Neyanu Jesucristoocua pa tiuuniuucua. Na nuhuaji, Pueyasoori puetunu nojoritiajanaa pa cojiritianutaniya jataniniu tojetaarucuajanaa maninia miijiaca pa quiniuria, na shuriucuara na rijiosacari puetunu pajaniyajanaa.
40 Pois Deus tinha algo melhor preparado para nós, de modo que, sem nós, eles não chegassem à perfeição.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.