Atos 24
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs VC
1 Pabloori cinco juuca camueequiaari tari Cesareya tiacajinia. Jiyacari tiuquiijioquiaariiri nocuara saquiriojotanuuriquiano pueya. Nojoriiri quiquiaari pueyacuara secojonaa jiyaniijia Ananías, mariyata secaja Judiocuaca camarucuanio. Nojoritia tiuquiquiaariiri Tértulo jiyanishano pueyanojuhuaj. Jiyanohua pocuanu niishijia. Puetunu nio pojorijianaari camarnu Félixcua tiuquitiaquiaari Pabloocuara na saquiriojotanura.
1 Cinco dias depois, desceu o sumo sacerdote Ananias com alguns anciãos e Tertulo, advogado. Compareceram eles ante o governador para acusar Paulo.
2 Pablo jaara tohuatesaaquiaari nojoriicua, Tértulo juhuacatecara coteequiaari camarnu Félix saquiriojotanu nocuara. Naa sequequiaari camarnu Félixri:
2 Este foi citado e Tertulo começou a acusá-lo nestes termos: Graças a ti nós gozamos de paz, e pela tua providência se têm corrigido muitos abusos em nossa nação.
3 Canaari cunora quia timitiaani camarnunaa, maninia quia jiitianuucua canaa pueyaracaanu, puetunu canaa jiyajiniajanaa.
3 Nós o reconhecemos em todo o tempo e lugar, excelentíssimo Félix, com toda a gratidão.
4 Maja puera cua tarishitiniu paniniu quiajaniya. Quenaaja rupaquijia canaa quia tojiricuara.
4 Mas, para não te enfadar por mais tempo, rogo-te que, na tua bondade, nos ouças por um momento.
5 Nio pueyanoori tariucuacaanu canaa supuetanaa rootasano tamacateya queraatia cuarta Judiocuaca. Nojuajaari tamaatia niishitiojoquiaa tamonu jiyacajinia quiniaa Judiocuacajuhuaj. Naa sesa na niishitiojonuucua pueyatej, tamasacaari maja tari na rupuenu paniniu narta pueyano. Nio pueyano tojitiajacaari sesojosaaquiaari Nazarenoocua tiuuniaa maapue. Nio pueyanocuajaari cuno pojori jiyaniijia.
5 Encontramos este homem, uma peste, um indivíduo que fomenta discórdia entre os judeus no mundo inteiro. É um dos líderes da seita dos nazarenos.
6 Juucua Pueyaso juaatiniu paniquianujaariuhuaj, tahue na tiuquininiu panishacari Pueyaso Secojojua tiajinia. Canaari jiyamitia na quiarucuaani, canaa nequesoreesocoriquiano taa tariucuacaanu canaa supuetanaa rootasaaquiaaricuajani.
6 Tentou mesmo profanar o templo. Nós, porém, o prendemos.
7 Comandante Lisiasri canaa na jaariutiarucuaa saajani.
7 {Quisemos julgá-lo segundo a nossa lei, mas, sobrevindo o tribuno Lísias, no-lo tirou das mãos com grande violência, ordenando que os seus acusadores comparecessem diante de ti.}
8 Canaa sequerucuaajaariuhuaj: “Cante nio pueyanoocuara saquiriojotanu paniyani, cuaara quiaara camarnu Félixcua”. Naa canaa sequerucuaari. Nio pueyano quia nequesotasure, quia niishiniuria maninia. Seetanujuanaacuaj, canaari cunora nocuara quia saquiriojotaani.
8 Tu mesmo, interrogando-o, poderás verificar todas essas coisas de que nós o acusamos.
9 Cuniqui quiniaa Judiocuacaari jaarajaaja sequeturee:
9 Os judeus apoiaram o advogado, confirmando que as coisas de fato eram assim.
10 Camarnuuri na juaashiquia shiitioquiaari Pablo pocuanura saniniuujia. Pabloori jiyacari coteeree. Naa sequereeri:
10 Depois disso, a um sinal do governador, Paulo respondeu: Sabendo eu que há muitos anos és governador desta nação, é com confiança que farei a minha defesa.
11 Janiyari shusha tiuquiriohuacuaa Jerusalén tiacajiniani, Pueyaso cua secojonura Secojonuujua tiajinia. Janiyari shusha camueesuhua doce juucani. Cucuara saquiriojotanaa quia nequesoreesureeraj.
11 Podes verificar que não há mais de doze dias que eu subi a Jerusalém para fazer minhas devoções.
12 Nojoriiri maja quenaaja na riuriatanu quiquianu janiya tamonu pueyanota juayonuutaano. Majaari na riuriatatunu quiquianu janiya pueya ruutaqueyano quenaaja Pueyaso Secojojua tiajinia. Majaari quenaaja nojori riuriatanu quiquianu janiya canaa Secojojua tiajinia juayonuutaano pueyata. Majaari quenaaja naa cua miiniu quiquiaari puetunu tiacajiniajanaa cua rucuanejosacari.
12 Não me acharam disputando com alguém, nem amotinando o povo, quer no templo, quer nas sinagogas, ou na cidade.
13 Nio pojori cucuara quia saquiriojotaani, nojoriiri maja na naata sequenu seetanujuanaa janiya sesa miijiani.
13 Nem tampouco te podem provar as coisas de que agora me acusam.
14 Nojori sequesacari janiyanaari Pueyaso tojijia tamaatia nojorijinijini, cua tojiniuucua cuno Nazareno pueyano, taaquiriirinij. Saaja cuno nojori sequesano cutaraari seetanujuanaa. Janiyari Nazareno tojijiani seetanujuanaa cua tiuushacari puetunu Moisés naajiotasanoocuajanaa, naajuhuaj, cua tiuushacari puetunu canaa supuetanaa caminiujiushano Pueyasojiniji naajionuutasanoocuajanaanio.
14 Reconheço na tua presença que, segundo a doutrina que eles chamam de sectária, sirvo a Deus de nossos pais, crendo em todas as coisas que estão escritas na lei e nos profetas.
15 Janiyari juhua cucuara saquiriojotanaa pueya tiuya Pueyasoocuajuhuaj, taa Pueyaso samiitianijionutaniuhua macunucuani; maninia miijiaca, sesa miijiacanio.
15 Tenho esperança em Deus, como também eles esperam, de que há de haver a ressurreição dos justos e dos pecadores.
16 Naaratej, janiyari pueyaracaanu sesa miyaquiniu saniniujiuquiaani, maninia cua quiniuria Pueyaso niquiara, pueya niquiaranio. Naacuajitij, janiya jaara samiitiarohuani, majaari cua macuhuajenu quiniutianiya.
16 Por isso, procuro ter sempre sem mácula a minha consciência diante de Deus e dos homens.
17 ’Queraatia marijia cua shocotejonu nuhuaji cua rucuanejosacari tamonu jiyacajinia, janiyari shusha tiuquiriohuacuaa cua jiyajiniani. Tamonu jiyacajiniji Jesuucua tiuuniaa niquitiojosano cumaneeca tiuquitiarohuacuaanijia. Janiyari na tiuquitiarohuani na jatanuhuara Jerusalén tiacajinia, Jesuucua tiuuniaa casamiijiuniucua niquitiojosocoriquiano, mariyata cua jiitiasanojiniji cua niquitionuhuara Pueyasora.
17 Depois de muitos anos {de ausência} vim trazer à minha nação esmolas e oferendas {rituais}.
18 Naa cua miiniu nuhuaji Pueyaso Secojojua tiajiniatej, Asia jiyajinijinio Judiocuacaari cua naacutucanu tohuataano juucua Pueyaso Secojojua tiajiniji. Janiyari juucua tohuatariquiohuani cua cuaqueya cua jeequenu nuhuaji, taa canaa supuetanaa niishitiojosaaquiaaricuajani. Cuno juuca, majaari queraatia pueya quiniu quiriquiaa Pueyaso Secojonuujuajinia. Majaari quenaaja pueyata cua juayonuutanu quiriquiaajuhuaj.
18 Nesta ocasião, acharam-me no templo, depois de uma purificação, sem aglomeração e sem tumulto.
19 ¿Teete cuno pojoricuarani? Mariqui niya nimiacuara cucuara na saquiriojotanuunura, janiya jaara sesa miiquianuni.
19 Viram-me ali uns judeus vindos da Ásia, e estes é que deviam comparecer diante de ti e me acusar, se tivessem alguma queixa contra mim.
20 Cucuara saquiriojotanaa jaara nijiyaquimia, naajaa, nio pojori niya quiyani, nojoriiri Judiocuaca camarucua nacasunaa nequesoreesacari janiya tii quitiuquianu jiyacarijiuhuaj. Nojori cuaara sequeera, ¿cuno camarucuate cua sequecanu janiya sesa miiquianuni?
20 Ou digam estes aqui que crime terão achado em mim, quando eu compareci diante do Grande Conselho.
21 ¿Pueyateeri cucuara saquiriojotaa soj, nio cua sequenuucua Judiocuaca camarucua: “Niaari cua nequesoreya quiarijia, cua niishishacari macunucuaari samiitianijiosaanutaniuhua”? Janiyacuajaari naa nacacanu camarucua nequesoreesacari janiyani.
21 A não ser esta única frase que proferi em voz alta no meio deles: Por causa da ressurreição dos mortos é que sou julgado hoje diante de vós!
22 Camarnu Félix jaara naa tojiquiaari Pablo sequesanotej, nojuajaari pueya sequequiaari:
22 Félix conhecia bem esta religião e, adiando a questão, disse: Quando descer o tribuno Lísias, então examinarei a fundo a vossa questão.
23 Na nuhuaji, camarnu Félixri soldadohua capitán sequequiaari:
23 Ordenou ao centurião que o guardasse e o tratasse com brandura, sem proibir que os seus o servissem.
24 Na nuhuaji, camarnu Félixri tamaqui quiaquiaari camueenujunura. Na nuhuaji, juhua shusha tiuquiquiaariuhua necocuataari. Necocua Drusilaari Judiocuacajinijinio maaji quijia. Camarnu Félixri na soldadohua sequequiaari:
24 Passados que foram alguns dias, veio Félix com sua mulher Drusila, que era judia. Chamou Paulo e ouvia-o falar da fé em Jesus Cristo.
25 Naacuajitij, Pabloori Félix pohuataquiaari nojori niquiara taate pa naata maninia miijiara pa quiniuni. Pohuataquiaarijiaariuhuaj taate pa naata tama pa cuaqueyajaaja pa cojuanu maniniani, sesa pa miyaquiniuucuaji. Naajuhuaj, Pabloori na numootequiaari Pueyasoori sesa miijiaca saniitionutaniya.
25 Mas, como Paulo lhe falasse sobre a justiça, a castidade e o juízo futuro, Félix, todo atemorizado, disse-lhe: Por ora, podes retirar-te. Na primeira ocasião, chamar-te-ei.
26 Camarnu Félixri naa sequeyarucua na soldadohua sequequiaari Pablo na jiyatanura nocua, nata na pocoojonura. Nojuajaari juucua jiyaniquiaari Pablo naasucuaari cumaneeca na niquitionutaniya na cartesaanura.
26 Esperava outrossim, ao mesmo tempo, que Paulo lhe desse algum dinheiro, pelo que o mandava chamar com freqüência e se entretinha com ele.
27 Pablo shocojoquiaariiri caapiqui marijia, nujuatesano na quishacari Cesareya tiacajinia. Jiyacaritij, Porcio Festoori saniniuujia camarnura jiyatesaaquiaari Félix niti. Majaari Félix tohuatenu quiquiaari na nuhuajiria Pablo. Naajaa na tiujiaquiaari nujuatesanoori. Naa miiquiaariiri Judiocuaca timitianura nojuaja.
27 Decorridos dois anos, Félix teve por sucessor a Pórcio Festo. Querendo, porém, agradar aos judeus, deixou Paulo na prisão.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 24, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.