1 Coríntios 9
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH
1 Janiya jaara cuno shu miaquenu paniyani, cua naata miaquenu cua panishano. Naajuhuaj cua naata puetunu cua panishanojuanaa miiniu taa cua Jiyaniijia sequequiaari na jiyaramiquishano pueyacuajani. Janiyacuajaari Jesucristo jiyaramiquishanojaaniuhuaj. Seetanujuanaa cua namijiata Jesucristo niquiquiaarinijia. Nojuajaari cua jiyatequiaari na jiyaramiquishano cua quiniuria. Naajuhuaj, cua pohuatasacari Jesucristojiniji nia niquiara, niaari na muerasura quiquiaari cua pohuatasanoocua nia tiuushacari. Naacuajitij niishishiyari janiyari Jesucristo jiyaramiquishanojaaniuhuaj.
1 Será que eu não sou um homem livre? Por acaso não sou um apóstolo ? Será que eu não vi Jesus, o nosso Senhor? Por acaso vocês não são o resultado do trabalho que faço para o Senhor?
2 Tamasaca jaara jiyaniya janiya maja Jesucristo jiyaramiquishanoni, naajaa. Niaacuajaari na niishiya. Niaacuajaari Jesuucua tiuuquiaari nia tojishacari cua pohuatasano nojuajiniji. Naacuajitij, niaacuajaari niishiya janiyari Jesucristo jiyaramiquishanoni. Na jiyaramiquishano cua quiniuucua, cua naata miiniujiuhuaj taa cuarta Jesu jiyaramiquishano pueya miiquiaacuaani.
2 Mesmo que outros não me aceitem como apóstolo, vocês me aceitam! Vocês mesmos, pelo fato de estarem unidos com o Senhor, são a prova de que sou um apóstolo.
3 Tamonu jaara cua nequesoreere taa cua miiquiaani, janiyari saaja naa na riucuaquiaani:
3 Quando as pessoas me criticam, eu me defendo, dizendo assim:
4 “Pueyasoori sequequiaari, na jiyaramiquishano pueya cuaara niquitiosaaria na miaquesocoriquiano”. Naaratej, canaa jaara naa miiniu paniriquiani, canaa maara nia sequereni canaa nia niquitiojonura canaa panishano. Naajaa, majaari canaa masenu quiquiaa canaa panishano niajaniyajiniji, janiya, Bernabeenio.
4 Será que eu não tenho o direito de receber comida e bebida pelo meu trabalho?
5 Naajuhuaj, canaa jaara niquiocuaraca quiriquiani, canaa maara canaa niquiocua rupojoriquia canaacuani, taa cuarta Jesucristo jiyaramiquishano pueya miiquiaacuaani. Pa Jiyaniijia Jesu tapueyocuacaari naa miiquiaajuhuaj. Pedrojuanaari necocuata rucuanejoquiaajuhuaj, Jesucristo rupaa na poojotasacari. Naajaa, majaari naa canaa miiniu quiquiaaquij.
5 Será que nas minhas viagens eu não tenho o direito de levar comigo uma esposa cristã, como fazem os outros apóstolos, os irmãos do Senhor Jesus e também Pedro?
6 Jesucristoori sequequiaarijiuhuaj: “Cua jiyaramiquishano pueya cuaara niquitiosaaria cumaneeca, na panishano nojori masetajara”. ¿Niaateeri jiyaniya cuno sequesano maja quiria, maja Bernabeerajuhuaj? ¡Cunocuajaari naa sequesaaquiaari canaarajuhuaj! Naaratej, canaa jaara naa paniriquiani, canaa maara canaa panishano masere niajaniyajinijini, canaa niishitiojonuucua niajaniya. Naajaa, canaari tama canaa juaashiquiatajaaja poonijioquiaani, canaa panishano canaa masetajara.
6 Ou será que Barnabé e eu somos os únicos que temos de trabalhar para nos sustentar?
7 ¿Soldadoteeri tamonu poonijiosano jiitiaja, na miaquesano na masetajara? ¡Maja! Soldadohua jiyaniijiaari na niquitiojua puetunu na miaquesanojuanaa. ¿Pueyanoteeri na cuhuariquia nataja najuhuanaj? ¡Maja! Na nuhuaji na natau mianutaniyari na poonijiosanojiniji. ¿Majateeri seru juunu camaru ratunu na seru quitiaaca, jaara na paniri? ¡Taaquiriirinij! Na ratuyacuaaquiniatejaj. ¿Maatucua casaara najuhuana seesaareerini? ¿Canaarijiataj? Canaa jaara naa paniriquiani, canaa naata nia masenu canaa panishano niajaniyajiniji. Naajaa, majaari canaa mashiniquijionu quiquiaa quenaaja canaa panishano niajaniyajiniji. Canaari nareja poonijioquiaa tama canaa juaashiquiatajanijia, Jesucristo rupaa canaa pohuatasacari niajaniya.
7 Quem já ouviu falar de algum soldado que pagou as suas próprias despesas no exército? Ou qual é o fazendeiro que não come das uvas da sua própria plantação? Ou qual é o pastor que não toma do leite do seu gado?
8 Nio cua pohuatasano niajaniyani, majaari tama canaa niishiriojosanojuaaja. Nio niishitiojosanoori tariucuacaanu Pueyaso Rupaa naajiosanojinia quiyajuhuaj, taa cua sequeriquiaacuajani.
8 Não pensem que eu me apoio somente nesses exemplos da vida diária, pois a lei diz a mesma coisa.
9 Supuetana Moisés caminiujiushano Pueyasojinijiiri naa naajiotasaaquiaaritij:
9 Na Lei de Moisés está escrito assim: “Não amarre a boca do boi quando ele estiver pisando o trigo.” Por acaso Deus está interessado nos bois?
10 Pueyasoori naa sequeriquiaaqui na niishitiojonura puetunu pajaniyajanaa. Naaratej, Pueyasora poonijionaani, na niishitiojosano pueya cuaara nojori niquitiojoora na panishano. ¿Taa nia sequeyani? ¿Pueyanote shuquiriaatia cuhuataja na cuhuariquiara? Taaquiriirinij. Na camaruuri niishiya na poonijiosanojiniji mianutaniya na nuhuajiiri. ¿Majateeri pueyano carojotanu shuquiriaatia na nataujuhuaj? Jaa. Niishiyacuajaari na mianutaniyari.
10 Ou foi a nosso respeito que ele disse isso? É claro que isso está escrito em nosso favor! Tanto a pessoa que planta como a que colhe fazem o seu trabalho na esperança de receber a sua parte da colheita.
11 Naajaa, niaata cua quishacari, canaari naa poonijioriquiaa Pueyasorani, nioojiaca canaa cumaquiniuria maninia. Naacuajitij, canaa cuaara niquitiojosaaria saniniuujia canaa panishano. Naajaa, majaari canaa paniniu canaa panishano nia niquitionura canaa.
11 Se temos semeado entre vocês a semente espiritual, será demais se recebermos de vocês alguma recompensa material?
12 Tamasaca pueya niishitiojosacari niajaniya, niaa cutaraari nojori niquitiojoquiaa nojori panishano. Canaari saniya coteenujuanaa pohuataquiaari Jesucristo rupaa niajaniyani. ¿Majateeri coteenu canaa niquitiosaanu canaa panishanojuhuaj? Naajaa, majaari canaa masenu quijia nia casami. Niaata canaa quishacari, canaari sanaa poonijiojua tamajaajani, canaa masetajara canaa panishano. Canaa jiitiaaquishacari canaa panishano, canaari sanaa rejeretaja saajani. Majaari canaa taajetenu paniniu quijia niajaniya, canaa jiitiaaquishacari canaa panishano. Canaari naa miiquiaaritij, niaa mariqui Jesucristo rupaa tojiniu paniyaquiriiri canaa taajetesacari niajaniya, pueyaracaanu canaa mashiniquijiosacari canaa panishano niajaniyajiniji.
12 Se outros têm o direito de esperar isso de vocês, será que nós não temos muito mais direito do que eles? No entanto, nós não temos usado esse direito. Pelo contrário, temos aguentado tudo para não atrapalhar o
13 Niaacuajaari niishiyajuhuaj, Jerusalén tiacajinia Pueyaso Secojojua tiajinia, cuarta Judiocuaca miaquesocoriquianoori puecoosaaquiaa Pueyasoocuara, taa Pueyaso rootaquiaari canaa supuetanaacuajani. ¿Niaateeri niishiyaquiyajuhuaj, shu camaruuri secojojuajinia poonijionaa niquitioquiaa nojori miaquesocoriquianojuhuaj? Naacuajitij, Pueyaso secojojua tiajinia poonijionaari miaquesanoraca quiquiaajuhuaj.
13 Certamente vocês sabem que os que trabalham no Templo é do Templo que recebem os seus alimentos. E sabem também que os que oferecem sacrifícios no altar recebem uma parte da carne dos animais que são sacrificados ali.
14 Pa Jiyaniijia Jesucristoori na rupaa pohuatanaara naa sequequiaarijiuhuaj: “Cua rupaa pohuatanaa cuaara niquitiojosaaria na panishano pueyaracaanu”.
14 Assim o Senhor mandou também que aqueles que anunciam o evangelho vivam do trabalho de anunciar o evangelho.
15 Naacuajitij, cua naata puetunu cua panishanojuanaa sequenu nia niquitiojonura janiya, juhuajaniya cua quiniuria, taa cuarta Jesucristo jiyaramiquishano pueya miiquiaacuaani. Naajaa, majaari cua masenu quijia niajaniya cua panishano cua masetajara. Niaa naasucuaari jiyaniya janiyari quiarijia niaacuara naajioree nioni, cua shiniujiuniuria niajaniya nia niquitiojonura janiya cua panishano. ¡Maja! Majaari cua paniniu nia niquitionura janiya cua panishano. Janiya jaara titiaare cua miaajenutani, naajaa. Janiyari tama cua juaashiquiatajaaja poonijionu paniyani, Jesucristo rupaa nia tojitianura, cua panishano cua maseyaquiniutia niajaniyajiniji. Naacuajitij, janiyari tamajaaja shuquiriaatia quiya Pueyaso niquiarani.
15 Mas eu não tenho usado nenhum desses direitos, nem estou escrevendo isso agora para exigir esses direitos para mim mesmo. Eu preferiria morrer a fazer isso! E ninguém vai me tirar o orgulho que eu tenho de agir assim!
16 Cua tojitianaa jaara niquitiore janiya cua panishano, maja cua naata shuquiriaatia quiniu tamajaaja, cua pohuatasacari Jesucristo rupaa. Janiya jaara pohuataaquiri Jesucristo rupaani, cua Jiyaniijia mariqui cua saniitioreeri cua tojiyaquiniuucua nojuaja. Cua pohuatasacari na rupaa, janiyari saaja na tojiyani. Nojuacuajaari cua jiyaroquiaari na rupaa cua pohuatanura. Cunoori maja tama cua niishiriojosano cua miiniuriajaaja.
16 Eu não tenho o direito de ficar orgulhoso por anunciar o evangelho. Afinal de contas, fazer isso é minha obrigação. Ai de mim se não anunciar o evangelho!
17 Majaari cua sequenu quiquiaari cua Jiyaniijia: “Cua Jiyaniijianaa, quia rupaa pohuatareera quiajaniyara”. Janiya jaara naa na sequequiaarini, cua Jiyaniijia maara cua niquitiore cua poonijiosanojiniji nera, na shuquiritiasacari janiya. Saniniuujia, tama na panishacarijiaaja cua Jiyaniijiajanaacuajaari cua jiyaroquiaari na rupaa cua pohuatanura. Cunora, majaari cua naata na tarijionu. Janiyacuajaari na seruni.
17 Por isso, se eu faço o meu trabalho por minha própria vontade, então posso esperar algum pagamento. Porém, se faço como um dever, é porque é um trabalho que Deus me deu para fazer.
18 Naacuajitij, ¿taa cua miya socuani, cua Jiyaniijia cua shuquiritiniuria socuani? Naa miiquiaacuajanijia, nareja poonijioquiaanijia tama cua juaashiquiatajaaja cua panishano cua jiitianura, na rupaa cua pohuatasacari. Naaratej, majaari cua sequenu quiquiaa cua tojitianaa, nojori niquitiojonura janiya cua panishano. Jesucristocuajaari sequequiaari na rupaa pohuatanaa cuaara niquitiosaaria na panishano. Naajaa, majaari naa cua sequenu quiquiaa niajaniya. Naacuajiti cua naata pa Jiyaniijia shuquiritiniu socua, cua pohuatasacari na rupaa cua maseyaquishacari cua panishano cua tojitianaajiniji. Naacuajitij, janiyari shuquiriaatia pohuataquiaa Pueyaso rupaa pa Jiyaniijiarani.
18 Nesse caso, qual é o pagamento que recebo? É a satisfação de anunciar o evangelho sem cobrar nada e sem exigir os direitos que tenho como pregador do evangelho.
19 Majaari pueya niquitionu quiquiaa janiya na jiitiasanojiniji cua niishitiojonuucua nojori. Naacuajitij, janiyari maja juhua nojori seruni. Pueyanoori maja cua jiyarona. Naajaa, janiyari tama cua cuaqueyajaaja jiyatequiaari juhua puetunu pueya serujuanaa cua quiniuriani, socua pueya quiniuria pa Jiyaniijia Jesucristo tojitianaara.
19 Sou um homem livre; não sou escravo de ninguém. Mas eu me fiz escravo de todos a fim de ganhar para Cristo o maior número possível de pessoas.
20 Jesucristo rupaa cua pohuatasacari cuarta Judiocuaca niquiara, janiyari juhua Judio pueyanora quiquiaani. Janiyari naa miiquiaani nojori mariqui cua tojiyaquiriiri, janiya jaara juhua tahue quiri nojori niquiarani. Naacuajitij, socua Judiocuacaari Jesucristo rupaa tojitiaa. Jesucristoocua cua tiuushacari, janiyari maja socua cua quiniu juhua cua supuetanaa Judiocuaca rootasano tojijia. Naajaa, na tojiquiaajaanijia cua quishacari cuarta Judiocuacata, noo pojoritiatej cante cuno rootasano tojitiaajaani. Naacuajitij, cua quishacari juhua nojori, nojoriiri socua cua tojitiaa cua pohuatasacari Jesucristojiniji.
20 Quando trabalho entre os judeus, vivo como judeu a fim de ganhá-los para Cristo. Não estou debaixo da Lei de Moisés; mas, quando trabalho entre os judeus, vivo como se estivesse debaixo dessa Lei para ganhar os judeus para Cristo.
21 Naajuhuaj, cua quishacari tamasaca pueyata, janiyari juhua nojori quiquiaani, nojori tojiniuria maninia janiya. Nojoriiri maja Judiocuaca supuetanaa rootasano tojiniu niishiniu. Naaratej, janiyari na tojiyaquiquiaajuhuaj, nojoritia cua quishacari. Janiyari naa miiquiaani nojori mariqui cua sooreeri, janiya jaara juhua tamaatia quijia quiri nojori niquiarani. Naajaa, Pueyaso rootasano tojiquiaa pueyaracaanu cutaranijia. Naajuhuaj, puetunu Jesucristo niishitiojosanojuanaa tojiquiaanijia.
21 Assim também, quando estou entre os não judeus, vivo fora da Lei de Moisés a fim de ganhar os não judeus para Cristo. Isso não quer dizer que eu não obedeço à lei de Deus, pois estou, de fato, debaixo da lei de Cristo.
22 Noojiaqueya Pueyaso muerasuuri maja na naata tarinitianu najuhuana na supuetanaa rootasano. Cuaara tarinitiaara najuhuana na supuetanaa rootasano. Naajaa, janiyari mariyata cuno najuhuana rootasano tojiquiaajuhuaj nojoritia cua quishacari. Nojori jiyanishacari tamonu casaa sesa quiya, janiyari mariyata maja cua miiniu nojori pueresano casaa. Naacuajitij, cua naata nojori cumaquiniu maninia Pueyaso rupaata, nojori tojitiasacari janiya, juhua nojori cua quishacari.
22 Quando estou entre os fracos na fé, eu me torno fraco também a fim de ganhá-los para Cristo. Assim eu me torno tudo para todos a fim de poder, de qualquer maneira possível, salvar alguns.
23 Janiyari puetunu naa miiquiaajanaani, socua pueya cua tojitiniuria Jesucristo rupaa. Naa maninia poonijioquiaa cua Jiyaniijiaranijia, cua masenura puetunu maninia na sequesanojuanaa na muerasura.
23 Faço tudo isso por causa do evangelho a fim de tomar parte nas suas bênçãos.
24 Niaacuajaari niishiya taa pueya tacuarishiyojoquiaacuajani. Pueya netecuatusacari, puetunu pueyajanaari jiyanohua netecuatujua jaarajaaja. Cante narta netecuatunaa shocotajani, shanohua casaa niquitioshiyari. Ritiuuquia pueyanoori jiyanohua shuquiriaatia quijia na shocotanujiniji na masesacari casaa. Naajuhuaj pueyanaa, jiyanohua nia poonijiore Pueyasora mijiria, shuquiriaatia nia masenura nia poonijiosanojiniji na jiitiasanojiniji jiyocuacaanu.
24 Vocês sabem que numa corrida, embora todos os corredores tomem parte, somente um ganha o prêmio. Portanto, corram de tal maneira que ganhem o prêmio.
25 Naajuhuaj, pueya jaara tacuarishijionu paniri, cante shocotanu paniyani, cuno pueyanoori puetunu najuhuana na miiniu panishanojuanaa tarinitiaja, na cuaqueya quiniuria cumueeca. Naa miiquiaari narta pueya na shocotanura, shuquiriaatia na quiniuria. Saniniuujia, na masesano na shocotanuucuani, cunoori saaja shanohua nacaque jaamasujiniji shitiasano. Majaari na rishiniu. Pajaniyari saniniuujia pueyaracaanu shuquiriaatia quiniutianiyani Pueyaso niquitiosanota pajaniya, paa jaara maninia miiri mijiria pa quishacarini. Naaratej, pa tarinitiare puetunu najuhuana tama pa miiniu panishanojuanaa, pa shuquiritiniuria pa Pueyaso.
25 Todo atleta que está treinando aguenta exercícios duros porque quer receber uma coroa de folhas de louro, uma coroa que, aliás, não dura muito. Mas nós queremos receber uma coroa que dura para sempre.
26 Pueya netecuatusacari, netecuatunaa cuaara niishiiria tee netenu puequeetu quiyani. Majaari najuhuana na camarucuneejonu. Naajuhuaj, cua poonijiosacari Pueyasora, majaari cua niquijiotenu coojia.
26 Por isso corro direto para a linha final. Também sou como um lutador de boxe que não perde nenhum golpe.
27 Janiyari jiyanohua saniniujiuquiaa maja cua miiniuria tama cua cuaqueya miiniu panishanojuaajani. Janiyari cua cuaqueya jiyartuutenu paniquiaani saa Pueyaso cua tojiniuriaja. Janiyari tari queraatia pueya niishitiojoquiaari Pueyaso rupaani. Janiya jaara tama cua niishitiojosanojuaaja tojiyaquirini, Pueyaso mariqui cua cartereeri, maja na rupaa cua pohuatanura socua.
27 Eu trato o meu corpo duramente e o obrigo a ser completamente controlado para que, depois de ter chamado outros para entrarem na luta, eu mesmo não venha a ser eliminado dela.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.