1 Coríntios 7

Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Quiarijiani pueyanaa, cucuara nia naajiosanojinia nia nequesotasano riucuareeraj. Cante niquiriyatu quiniu paniya tamajaajani, cuno pueyanoori maninia miya, maaji na camiyaquishacari.
1 Quanto aos assuntos sobre os quais vocês escreveram, é bom que o homem não toque em mulher,
2 Saniniuujia, quiarijiani, pueyari puera sesa miiniu niishiquiaa. Nocuaji pueya cuaara camiiria. Maajipohua cuaara camiiriajuhuaj.
2 mas, por causa da imoralidade, cada um deve ter sua esposa, e cada mulher o seu próprio marido.
3 Pueyano jaara camiri, necocua cuaara na cuaqueya jamueyaquiiria neyaca numuetucunu panishacari. Naajuhuaj, neyaca cuaara na cuaqueya jamueyaquiiria necocua panishacari na numuetucusaanura.
3 O marido deve cumprir os seus deveres conjugais para com a sua mulher, e da mesma forma a mulher para com o seu marido.
4 Necocuaari maja tari tama na cuaqueya camarujuaaja na quiniu. Neyacaari na cuaqueya camaru cutara. Naajuhuaj, neyacaari maja tama na cuaqueya camarujuaaja na quiniujiuhuaj. Necocuaari neyaca cuaqueya camaru cutara.
4 A mulher não tem autoridade sobre o seu próprio corpo, mas sim o marido. Da mesma forma, o marido não tem autoridade sobre o seu próprio corpo, mas sim a mulher.
5 Naacuajiti maajipohuanaa, maja nia niyacaacuaji nia jamuenu nia cuaqueya, na panishacari numuetucunu niajaniya. Naajuhua niajaniya canuunaa, maja nia niquiocua nia tarijionu na panishacari na numuetucusaanura. Saniniuujia, jiyanohua Pueyaso nia secojonu panishacari, jiyacari cutara nia naata tarinitianu numuetucunu rupaquijia, Pueyaso nia secojonura, niaa jaara mariyata naa miiniu paniri. Na nuhuaji cutara, nia numuetucurohua nia niquiocua, Sesaaca mariqui sesa nia miitiriiri tamonu maaji nia paniniuria, nia camueenujusacari puera.
5 Não se recusem um ao outro, exceto por mútuo consentimento e durante certo tempo, para se dedicarem à oração. Depois, unam-se de novo, para que Satanás não os tente por não terem domínio próprio.
6 Nioori quiarijia maja niaara Pueyaso rootasano janiya. Janiyari nareja naa sequeya niajaniyani socua panaatia nia quiniuria.
6 Digo isso como concessão, e não como mandamento.
7 Naaratej, nia jiyateriquiani taa cua quiyacuaani, niquiocuaaju. Naajaa, Pueyasoori puetunu pa cumaquiquiaajanaa tamaatia pa quiniuria, taa Pueyaso paniyacuajani. Camishoo, camishano soj, naajaa. Taa pa quiyani, paari shuquiriaatia quiquiaa Pueyaso cumaquishacari pajaniyani.
7 Gostaria que todos os homens fossem como eu; mas cada um tem o seu próprio dom da parte de Deus; um de um modo, outro de outro.
8 Camiyojua pueyanaa, mashiquiopuenaa, cua tojitiare: niaa jaara juhuajaniya quiya taa camiyojua cua quiyacuaani, niaari maninia quiniutianiya.
8 Digo, porém, aos solteiros e às viúvas: é bom que permaneçam como eu.
9 Cante saniniuujia maja na naata tama na cuaqueya panishanojuaaja rejetenu maninia tamajaajani, cuno cuaara camiiria. Socua maninia cutaraari nia caminiuria, maja maajiicua nia jiaatianura pueyaracaanu.
9 Mas, se não conseguem controlar-se, devem casar-se, pois é melhor casar-se do que ficar ardendo de desejo.
10 Camiyono pueyanaa, nio nia tojitiare cutara. Nioori pa Jiyaniijia Jesucristo sequesano cutara, maja saa cua sequesanojua. Maajipohuanaa, maja nia cartenu nia niyaca.
10 Aos casados dou este mandamento, não eu, mas o Senhor: que a esposa não se separe do seu marido.
11 Cante neyaca carteyani, nojori cuaara jiyanootioora, na rupuetoonuhuara. Jaara maja na naata jiyanootioonu, cuaara quiiria tamajaaja pueyaracaanu. Cuaara camiyaquiiria socua. Canuunaa, pa Jiyaniijia Jesucristo sequesanoori mariyata niaarajuhuaj. Naa sequeyari: “Maja nia cartenu nia niquiocua”.
11 Mas, se o fizer, que permaneça sem se casar ou, então, reconcilie-se com o seu marido. E o marido não se divorcie da sua mulher.
12 Quiarijiani, socua nia niishitiojoreeraj. Nioori tama cua niishitiojosanojuaaja, maja niaara Jesucristo rootasano. Pueyano jaara Pueyaso tojiyashijia niquiocuaraca quiri, cuaara jiitiaara maninianoj. Quia niquiocua jaara quiata quiniu paniyajaa, majaari na cartenu.
12 Aos outros eu mesmo digo isto, e não o Senhor: se um irmão tem mulher descrente, e ela se dispõe a viver com ele, não se divorcie dela.
13 Naajuhuaj, maaji jaara Pueyaso tojiyashijia niyacaraca quiri, cuaara maninia jiitiaara neyaca. Majaari na cartenu, quia niyaca jaara quiata quiniu panirijia.
13 E, se uma mulher tem marido descrente, e ele se dispõe a viver com ela, não se divorcie dele.
14 Cuarta Pueyaso muerasunaa, Pueyaso tojiyashijiaca pueya nia jiyanoori, nojori jaara Jesuucua tiuuniaata caminio quiya. Nojoriiri seetanujuanaa maja Pueyaso muerasu. Naajaa, necocuaari Pueyaso pueyano quiya cutara. Naaratej, niajaniya cuaara neyaca jiyanooria necocua quiniuucua niarta Pueyaso pueyano. Nareja nia niquirinioj, niaata na rerejonu panishacari. Naajuhuaj, nia jiyanoori niarta Pueyaso pueyano niquiocua, naajaa, Jesuucua tiuyashijia na quishacarijia. Naa Pueyaso pueyano neyaca quishacaritij, necocua cuaara nareja niquishaariajuhuaj, na rerejosacari niaata. Naajuhuaj, maja rimiajata nia niquiniu necohua. Necohuari maniniacuaja Pueyasora, maja juhua tama maaji muetusanojuaaja.
14 Pois o marido descrente é santificado por meio da mulher, e a mulher descrente é santificada por meio do marido. Se assim não fosse, seus filhos seriam impuros, mas agora são santos.
15 — ausente —
15 Todavia, se o descrente separar-se, que se separe. Em tais casos, o irmão ou a irmã não fica debaixo de servidão; Deus nos chamou para vivermos em paz.
16 — ausente —
16 Você, mulher, como sabe se salvará seu marido? Ou você, marido, como sabe se salvará sua mulher?
17 Cuarta Jesuucua tiuuniaanaa, taa nia quiquiaari Pueyaso sequesacari niajaniya na muerasu nia quiniuriacuajani, naajaa, naa nia quiri Pueyasora. Janiyari naa nia sequeyani, taa cua rootaquiaacuaja puetunu Pueyaso pueya maapuerajanaani. Taa nia quiquiaarini, naajuhuaj casaate quia poonijiosano quiquiaarini, cunocuajaari Pueyaso panishano quiquiaari niaara.
17 Entretanto, cada um continue vivendo na condição que o Senhor lhe designou e de acordo com o chamado de Deus. Esta é a minha ordem para todas as igrejas.
18 Naacuajitij, cante tarijia na cararaatiuuquia co miatesano quiquiaari Judio pueyano na quiniuriani, naajaa, cuno pueyano cuaara naa quiiria pueyaracaanutej, Jesucristoocua na tiuushacari quiarijia. Naajuhuaj, cante miatesoo quiquiaari Pueyaso sequesacari na pueyano na quiniuriani, cuno cuaara quiiria naajuhuaj.
18 Foi alguém chamado sendo já circunciso? Não desfaça a sua circuncisão. Foi alguém chamado sendo incircunciso? Não se circuncide.
19 Cante Judio pueyano na quiniuria miatesaaquiaarini, naajaa. Cante miatesoo quiyani, naajaa. Saaja maninia cutaraari pa tojitianura Pueyaso niishitiojosano pajaniya.
19 A circuncisão não significa nada, e a incircuncisão também nada é; o que importa é obedecer aos mandamentos de Deus.
20 Naarate nia sequeyanijia, nia quiri taa nia quiquiaaricuajani shushajanaa Pueyaso sequesacari na muerasu nia quiniuria.
20 Cada um deve permanecer na condição em que foi chamado por Deus.
21 Cante poonitijiotasusano pueyano quiquiaari Pueyaso sequesacari na muerasu nia quiniuriani, naajaa, maja nia niishiriojonu nocua. Juhuajaniya nia poonijiore saaja. Saniniuujia, jaara nia naata quiriquia cartesano pueyano nia camarnujiniji, maniniacuajaari.
21 Foi você chamado sendo escravo? Não se incomode com isso. Mas, se você puder conseguir a liberdade, consiga-a.
22 Cante poonitijiotasusano pueyano quiquiaari Pueyaso sequesacari niajaniya na muerasu nia quiniuriani, naajaa, niaari seetanujuanaa cartesano pueya quiya pa Jiyaniijiara. Naajuhuaj, cante camarnuuju quijia quiquiaari Pueyaso sequeyaquishacarijia na muerasu nia quiniuriani, quiarijiani, niaari pa Jiyaniijia poonitijiosano pueya quiya cutara.
22 Pois aquele que, sendo escravo, foi chamado pelo Senhor, é liberto e pertence ao Senhor; semelhantemente, aquele que era livre quando foi chamado, é escravo de Cristo.
23 Pueyasoori jiyanohua naquiya miiquiaari na cusojuasacari Neyanuniyojua, na masenura niajaniya, na muerasu nia quiniuria. Nia masequiaariiri tama nerajaaja nia quiniuria. Naaratej, majaari juhua tamonu camarnu poonitijiosano nia quiniu socua. Quiarijia saa Pueyasoraja nia quiri maninia.
23 Vocês foram comprados por alto preço; não se tornem escravos de homens.
24 Naaratej cuarta Pueyaso muerasunaa, taa nia quiquiaari tarijia Pueyaso muerasu nia quiyaquishacarijiani, naa nia quiri quiarijia Pueyaso cumaquishacari pueyaracaanu niajaniya.
24 Irmãos, cada um deve permanecer diante de Deus na condição em que foi chamado.
25 Quiarijia nia sequereera cua niishiriojosano, taa camishoo pueya miiniutianiyani. Nioori maja pa Jiyaniijia rootasano janiya. Majaari na sequenu quiquiaari cunojiniji. Naajaa, pa Jiyaniijiaari cucua tiuuquiaa na sequenu panishano cua caminiujiuniuria niajaniya, na Sohuanu cumaquishacari janiya.
25 Quanto às pessoas virgens, não tenho mandamento do Senhor, mas dou meu parecer como alguém que, pela misericórdia de Deus, é digno de confiança.
26 Naacuajitij, naa nia sequeyanijia: niaacuajaari niishiya, quiarijiani, jiyanohua puereeta quishacari. Nocuaji niajaniya cuaara quiiria taa nia quiyacuajani.
26 Por causa dos problemas atuais, penso que é melhor o homem permanecer como está.
27 Cante niquiocuaracani, maja nia paniniu na cartenu. Cante niquiocuaaju quiyani, majaari nia niquiocuaaniu paniniu.
27 Você está casado? Não procure separar-se. Está solteiro? Não procure esposa.
28 Naajaa, mashaja jaara camiri, cunoori maja sesa. Naajuhuaj, niyacoo jaara camiri, majaari sesa na miishano. Saniniuujia, camishano pueyari socua taraatia miishaanutaniya camishoo pueyajiniji, puereeta quishacari quiniuucua mijiria quiarijiani. Majaari cua paniniu taraatia nia miishaanura. Nocuaji janiyari naa nia niishitiojiyani puera sesa quishacari quiniuucua quiarijiani.
28 Mas, se vier a casar-se, não comete pecado; e, se uma virgem se casar, também não comete pecado. Mas aqueles que se casarem enfrentarão muitas dificuldades na vida, e eu gostaria de poupá-los disso.
29 Cuarta Pueyaso muerasunaa, niajaniya cuaara niishiiria nio jiyari puequenutaniya. Majaari mijiria pa quiniu quiniutianiya pueyaracaanu. ¿Taariquitijia mijiria pa tarishiniutianiya socuatejaj? Maja pa niishiniu. Majaruhua puera pa tarishiniu quiniutianiya. Naaratej mijiria pa quishacarijia, jiyanohua pa tojitiare pa Jiyaniijia. Naacuajitij, cante niquiocuaraca quiyani, majaari nocua nia niishiriojonu puera.
29 O que quero dizer é que o tempo é pouco. De agora em diante, aqueles que têm esposa, vivam como se não tivessem;
30 Cante na shaajasanoocua sapueyani, naajaa, majaari nia tarinitianu Pueyasora nia poonijionu. Cante queranacuyani, naajaa, Pueyasora pa poonijiorejuhuaj. Cante casami niquitiojojua quiquiaani, naajaa, maja casamiicua nia niishiriojonu puera. Socua nia niishiriojore cutara Pueyasoocua.
30 aqueles que choram, como se não chorassem; os que estão felizes, como se não estivessem; os que compram algo, como se nada possuíssem;
31 Canapuete niishijiacani, queraatia casami na masejonura mijiriani, nojori cuaara niishiiria maja casami panijiaca nojori quiniuria puera. Nio jiyari tari puequeya puetunu pa niquishano casaatajanaa. Naaratej, maja casamiicua nia niishiriojonu. Saaja Pueyaso nia tojiri cutara.
31 os que usam as coisas do mundo, como se não as usassem; porque a forma presente deste mundo está passando.
32 Janiyari paniyani mijiria casaacua tacayashijiaca nia quiniuria. Pueyaso nia tojitiare juhuajaniya cutara. Camishoo pueyano na naata saaja pa Jiyaniijiaacua niishiriojonu na tojiniuria maninia, pa Jiyaniijia na shuquiritiniuria.
32 Gostaria de vê-los livres de preocupações. O homem que não é casado preocupa-se com as coisas do Senhor, em como agradar ao Senhor.
33 Cante niquiocuaraca saniniunijia, nojuajaari niishiriojoquiaa mijiria casaacua, necocua na shuquiritiniuria.
33 Mas o homem casado preocupa-se com as coisas deste mundo, em como agradar sua mulher,
34 Naacuajitij, noojia niquijioteyari. Naajuhuaj, camishoo maajiiri pa Jiyaniijiaacua niishiriojoquiaa maninia, tama na cuaqueya na cojuasacarijiaaja Jesucristora, nera na poonijionura puetunu noojiatajanaa. Saniniuujia, cante niyacaraca quiyani, nojuajaari mijiria casaacua niishiriojoquiaa neyaca na shuquiritiniuria. Naacuajitij, majaari puera jeya na quiniu Pueyaso panishano na miiniuria.
34 e está dividido. Tanto a mulher não casada como a virgem preocupam-se com as coisas do Senhor, para serem santas no corpo e no espírito. Mas a casada preocupa-se com as coisas deste mundo, em como agradar seu marido.
35 Janiyari naa nia sequeyani socua shuquiriaatia nia quiniuria. Maja cua taajetenu paniniu niajaniya puera cua rootasanota. Janiyari nareja naa nia niishitiojiyani, maninia nia quiniuria, pa Jiyaniijia nia tojitianura maninia. Niaa jaara cua niishitiojosano tojiri, nia naata pa Jiyaniijia tojiniu maninia. Naacuajitij, niaari nioojia niquijioteyaquiniutianiya.
35 Estou dizendo isso para o próprio bem de vocês; não para lhes impor restrições, mas para que vocês possam viver de maneira correta, em plena consagração ao Senhor.
36 Pueyano jaara naa niishiriojore: “Majaari maninia cua miiniu cua jamuesacari cua niyatu pueyaracaanu na camiyaquiniuria”, cuno pueyano cuaara miiria taa na miiniu paniyacuajani. Camishocoriquiano maaraja, cuaara camitioora. Quia niyatu jaara camiri, majaari sesa.
36 Se alguém acha que não está tratando sua filha como é devido e que ela está numa idade madura, pelo que ele se sente obrigado a casá-la, faça como achar melhor. Com isso não peca. Deve permitir que se case.
37 Cante saniniuujia maja noojia niquijioteyaquiya na niishiriojosacari neyatuucuani, cunoori maninia miiniutianiya na camitiyaquishacari, jaara na naata neyatu cojuanu maninia.
37 Contudo, o que se mantém firme no seu propósito e não é dominado por seus impulsos mas domina sua própria vontade, e resolveu manter solteira sua filha, este também faz bem.
38 Naacuajitij, cante neyatu camitiriini, maninia miyari. Cante neyatu camitiyaquiyajaaniuhuaj, nojuajaari socua maninia miya. Naacuajitij, cuno neyatuuri na naata Pueyaso panishano miiniu socua, camishoo na quishacari.
38 De modo que aquele que dá sua filha em casamento faz bem, mas o que não a dá em casamento faz melhor.
39 Camishano maaji cuaara carteyaquiiria neyaca, saminio neyaca quishacarijia. Pueyasoori naa sequequiaaritij. Neyaca jaara cusoyare, na mashiquioori maja tari na quiniu juhua camishano. Na panishacari, cuaara camiiria cana na caminiu paniyacuajani. Jaara caminiu paniri, cuaara camiiria Pueyasoocua tiuujia pueyanota cutara.
39 A mulher está ligada a seu marido enquanto ele viver. Mas, se o seu marido morrer, ela estará livre para se casar com quem quiser, contanto que ele pertença ao Senhor.
40 Naajaa, mashiquio jaara camiyaquiriohua, socua shuquiriaatia quiniutianiyari, Pueyaso panishano na miiniuria. Janiyari naa niishiriojiyani pueyanaa. Pueyaso Sohuanu naasucuaari cua sequeteree nio.
40 Em meu parecer, ela será mais feliz se permanecer como está; e penso que também tenho o Espírito de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.