1 Coríntios 7
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs BKJ
1 Quiarijiani pueyanaa, cucuara nia naajiosanojinia nia nequesotasano riucuareeraj. Cante niquiriyatu quiniu paniya tamajaajani, cuno pueyanoori maninia miya, maaji na camiyaquishacari.
1 Ora, acerca das coisas que me escrevestes, bom seria que o homem não tocasse em mulher.
2 Saniniuujia, quiarijiani, pueyari puera sesa miiniu niishiquiaa. Nocuaji pueya cuaara camiiria. Maajipohua cuaara camiiriajuhuaj.
2 Ainda assim, para evitar fornicação, cada homem tenha a sua própria esposa, e cada mulher tenha o seu próprio marido.
3 Pueyano jaara camiri, necocua cuaara na cuaqueya jamueyaquiiria neyaca numuetucunu panishacari. Naajuhuaj, neyaca cuaara na cuaqueya jamueyaquiiria necocua panishacari na numuetucusaanura.
3 O marido cumpra sua obrigação conjugal para com a sua esposa, e da mesma forma também a mulher ao marido.
4 Necocuaari maja tari tama na cuaqueya camarujuaaja na quiniu. Neyacaari na cuaqueya camaru cutara. Naajuhuaj, neyacaari maja tama na cuaqueya camarujuaaja na quiniujiuhuaj. Necocuaari neyaca cuaqueya camaru cutara.
4 A esposa não tem poder sobre o seu próprio corpo, mas o marido; e também semelhante, o marido não tem poder sobre seu próprio corpo, mas a esposa.
5 Naacuajiti maajipohuanaa, maja nia niyacaacuaji nia jamuenu nia cuaqueya, na panishacari numuetucunu niajaniya. Naajuhua niajaniya canuunaa, maja nia niquiocua nia tarijionu na panishacari na numuetucusaanura. Saniniuujia, jiyanohua Pueyaso nia secojonu panishacari, jiyacari cutara nia naata tarinitianu numuetucunu rupaquijia, Pueyaso nia secojonura, niaa jaara mariyata naa miiniu paniri. Na nuhuaji cutara, nia numuetucurohua nia niquiocua, Sesaaca mariqui sesa nia miitiriiri tamonu maaji nia paniniuria, nia camueenujusacari puera.
5 Não vos defraudeis um ao outro, exceto se com consentimento, por algum tempo, para que se deem ao jejum e oração; e ajuntai-vos novamente, para que Satanás não vos tente pela vossa falta de autocontrole.
6 Nioori quiarijia maja niaara Pueyaso rootasano janiya. Janiyari nareja naa sequeya niajaniyani socua panaatia nia quiniuria.
6 Mas eu falo isto por permissão, e não como mandamento.
7 Naaratej, nia jiyateriquiani taa cua quiyacuaani, niquiocuaaju. Naajaa, Pueyasoori puetunu pa cumaquiquiaajanaa tamaatia pa quiniuria, taa Pueyaso paniyacuajani. Camishoo, camishano soj, naajaa. Taa pa quiyani, paari shuquiriaatia quiquiaa Pueyaso cumaquishacari pajaniyani.
7 Porque eu gostaria que todos os homens fossem como eu. Mas cada homem tem o seu próprio dom de Deus, um de uma maneira, e outro de outra.
8 Camiyojua pueyanaa, mashiquiopuenaa, cua tojitiare: niaa jaara juhuajaniya quiya taa camiyojua cua quiyacuaani, niaari maninia quiniutianiya.
8 Eu digo, portanto, aos solteiros e às viúvas, que lhes é bom se permanecerem como eu.
9 Cante saniniuujia maja na naata tama na cuaqueya panishanojuaaja rejetenu maninia tamajaajani, cuno cuaara camiiria. Socua maninia cutaraari nia caminiuria, maja maajiicua nia jiaatianura pueyaracaanu.
9 Mas, se não podem conter-se, casem-se. Porque é melhor casar do que abrasar-se.
10 Camiyono pueyanaa, nio nia tojitiare cutara. Nioori pa Jiyaniijia Jesucristo sequesano cutara, maja saa cua sequesanojua. Maajipohuanaa, maja nia cartenu nia niyaca.
10 E aos casados ordeno, não eu, mas o Senhor, que a mulher não se aparte do seu marido;
11 Cante neyaca carteyani, nojori cuaara jiyanootioora, na rupuetoonuhuara. Jaara maja na naata jiyanootioonu, cuaara quiiria tamajaaja pueyaracaanu. Cuaara camiyaquiiria socua. Canuunaa, pa Jiyaniijia Jesucristo sequesanoori mariyata niaarajuhuaj. Naa sequeyari: “Maja nia cartenu nia niquiocua”.
11 mas, se apartar, que ela permaneça solteira, ou que se reconcilie com o seu marido; e o marido não deixe a sua esposa.
12 Quiarijiani, socua nia niishitiojoreeraj. Nioori tama cua niishitiojosanojuaaja, maja niaara Jesucristo rootasano. Pueyano jaara Pueyaso tojiyashijia niquiocuaraca quiri, cuaara jiitiaara maninianoj. Quia niquiocua jaara quiata quiniu paniyajaa, majaari na cartenu.
12 Mas aos restantes digo eu, não o Senhor: Se algum irmão tem esposa descrente, e ela consente em habitar com ele, não a abandone,
13 Naajuhuaj, maaji jaara Pueyaso tojiyashijia niyacaraca quiri, cuaara maninia jiitiaara neyaca. Majaari na cartenu, quia niyaca jaara quiata quiniu panirijia.
13 e a mulher que tem marido descrente, e ele consente em habitar com ela, não o abandone.
14 Cuarta Pueyaso muerasunaa, Pueyaso tojiyashijiaca pueya nia jiyanoori, nojori jaara Jesuucua tiuuniaata caminio quiya. Nojoriiri seetanujuanaa maja Pueyaso muerasu. Naajaa, necocuaari Pueyaso pueyano quiya cutara. Naaratej, niajaniya cuaara neyaca jiyanooria necocua quiniuucua niarta Pueyaso pueyano. Nareja nia niquirinioj, niaata na rerejonu panishacari. Naajuhuaj, nia jiyanoori niarta Pueyaso pueyano niquiocua, naajaa, Jesuucua tiuyashijia na quishacarijia. Naa Pueyaso pueyano neyaca quishacaritij, necocua cuaara nareja niquishaariajuhuaj, na rerejosacari niaata. Naajuhuaj, maja rimiajata nia niquiniu necohua. Necohuari maniniacuaja Pueyasora, maja juhua tama maaji muetusanojuaaja.
14 Porque o marido descrente é santificado pela esposa, e a esposa descrente é santificada pelo marido. Do contrário, os vossos filhos seriam impuros; mas agora são santos.
15 — ausente —
15 Mas, se o descrente se apartar, aparte-se; o irmão ou a irmã não está sob a servidão neste caso; mas Deus chamou-nos para a paz.
16 — ausente —
16 Porque, como sabes, ó esposa, se tu salvarás teu marido? Ou, como sabes, ó homem, se tu salvarás tua esposa?
17 Cuarta Jesuucua tiuuniaanaa, taa nia quiquiaari Pueyaso sequesacari niajaniya na muerasu nia quiniuriacuajani, naajaa, naa nia quiri Pueyasora. Janiyari naa nia sequeyani, taa cua rootaquiaacuaja puetunu Pueyaso pueya maapuerajanaani. Taa nia quiquiaarini, naajuhuaj casaate quia poonijiosano quiquiaarini, cunocuajaari Pueyaso panishano quiquiaari niaara.
17 Mas assim como Deus distribuiu a cada homem, como o Senhor chamou a cada um, assim ele ande. E assim eu ordeno em todas as igrejas.
18 Naacuajitij, cante tarijia na cararaatiuuquia co miatesano quiquiaari Judio pueyano na quiniuriani, naajaa, cuno pueyano cuaara naa quiiria pueyaracaanutej, Jesucristoocua na tiuushacari quiarijia. Naajuhuaj, cante miatesoo quiquiaari Pueyaso sequesacari na pueyano na quiniuriani, cuno cuaara quiiria naajuhuaj.
18 É algum homem chamado sendo circuncidado? Não se torne incircuncidado. É alguém chamado, estando incircuncidado? Não se torne circuncidado.
19 Cante Judio pueyano na quiniuria miatesaaquiaarini, naajaa. Cante miatesoo quiyani, naajaa. Saaja maninia cutaraari pa tojitianura Pueyaso niishitiojosano pajaniya.
19 A circuncisão nada é, e também a incircuncisão nada é, mas sim a guarda dos mandamentos de Deus.
20 Naarate nia sequeyanijia, nia quiri taa nia quiquiaaricuajani shushajanaa Pueyaso sequesacari na muerasu nia quiniuria.
20 Cada homem permaneça na vocação em que foi chamado.
21 Cante poonitijiotasusano pueyano quiquiaari Pueyaso sequesacari na muerasu nia quiniuriani, naajaa, maja nia niishiriojonu nocua. Juhuajaniya nia poonijiore saaja. Saniniuujia, jaara nia naata quiriquia cartesano pueyano nia camarnujiniji, maniniacuajaari.
21 Foste chamado sendo servo? Não te preocupes, mas se tu podes chegar a ser livre, aproveite bastante.
22 Cante poonitijiotasusano pueyano quiquiaari Pueyaso sequesacari niajaniya na muerasu nia quiniuriani, naajaa, niaari seetanujuanaa cartesano pueya quiya pa Jiyaniijiara. Naajuhuaj, cante camarnuuju quijia quiquiaari Pueyaso sequeyaquishacarijia na muerasu nia quiniuriani, quiarijiani, niaari pa Jiyaniijia poonitijiosano pueya quiya cutara.
22 Porque aquele que é chamado pelo Senhor, sendo servo, é homem livre do Senhor; e, semelhante também aquele que é chamado, sendo livre, é servo de Cristo.
23 Pueyasoori jiyanohua naquiya miiquiaari na cusojuasacari Neyanuniyojua, na masenura niajaniya, na muerasu nia quiniuria. Nia masequiaariiri tama nerajaaja nia quiniuria. Naaratej, majaari juhua tamonu camarnu poonitijiosano nia quiniu socua. Quiarijia saa Pueyasoraja nia quiri maninia.
23 Fostes comprados por um preço; não sejais servos dos homens.
24 Naaratej cuarta Pueyaso muerasunaa, taa nia quiquiaari tarijia Pueyaso muerasu nia quiyaquishacarijiani, naa nia quiri quiarijia Pueyaso cumaquishacari pueyaracaanu niajaniya.
24 Irmãos, cada homem permaneça com Deus naquilo que foi chamado.
25 Quiarijia nia sequereera cua niishiriojosano, taa camishoo pueya miiniutianiyani. Nioori maja pa Jiyaniijia rootasano janiya. Majaari na sequenu quiquiaari cunojiniji. Naajaa, pa Jiyaniijiaari cucua tiuuquiaa na sequenu panishano cua caminiujiuniuria niajaniya, na Sohuanu cumaquishacari janiya.
25 Ora, com relação às virgens, eu não tenho mandamento do Senhor; contudo, eu dou a minha opinião, como alguém que tem obtido misericórdia do Senhor para ser fiel.
26 Naacuajitij, naa nia sequeyanijia: niaacuajaari niishiya, quiarijiani, jiyanohua puereeta quishacari. Nocuaji niajaniya cuaara quiiria taa nia quiyacuajani.
26 Suponho, portanto, que isto é bom por causa da aflição presente, eu digo, que é bom para o homem estar assim.
27 Cante niquiocuaracani, maja nia paniniu na cartenu. Cante niquiocuaaju quiyani, majaari nia niquiocuaaniu paniniu.
27 Estás ligado a uma esposa? Não busques desligar-te. Estás desligado de uma esposa? Não busques esposa.
28 Naajaa, mashaja jaara camiri, cunoori maja sesa. Naajuhuaj, niyacoo jaara camiri, majaari sesa na miishano. Saniniuujia, camishano pueyari socua taraatia miishaanutaniya camishoo pueyajiniji, puereeta quishacari quiniuucua mijiria quiarijiani. Majaari cua paniniu taraatia nia miishaanura. Nocuaji janiyari naa nia niishitiojiyani puera sesa quishacari quiniuucua quiarijiani.
28 Mas, se casares, não pecas; e, se a virgem se casar, ela não peca. Porém, os tais terão tribulações na carne, e eu quisera poupar-vos.
29 Cuarta Pueyaso muerasunaa, niajaniya cuaara niishiiria nio jiyari puequenutaniya. Majaari mijiria pa quiniu quiniutianiya pueyaracaanu. ¿Taariquitijia mijiria pa tarishiniutianiya socuatejaj? Maja pa niishiniu. Majaruhua puera pa tarishiniu quiniutianiya. Naaratej mijiria pa quishacarijia, jiyanohua pa tojitiare pa Jiyaniijia. Naacuajitij, cante niquiocuaraca quiyani, majaari nocua nia niishiriojonu puera.
29 Mas isto eu vos digo, irmãos: O tempo é curto; o que importa é os que têm esposas sejam como se não tivessem nenhuma;
30 Cante na shaajasanoocua sapueyani, naajaa, majaari nia tarinitianu Pueyasora nia poonijionu. Cante queranacuyani, naajaa, Pueyasora pa poonijiorejuhuaj. Cante casami niquitiojojua quiquiaani, naajaa, maja casamiicua nia niishiriojonu puera. Socua nia niishiriojore cutara Pueyasoocua.
30 e os que choram, como se não chorassem; e os que se alegram, como se não se alegrassem; e os que compram, como se não possuíssem;
31 Canapuete niishijiacani, queraatia casami na masejonura mijiriani, nojori cuaara niishiiria maja casami panijiaca nojori quiniuria puera. Nio jiyari tari puequeya puetunu pa niquishano casaatajanaa. Naaratej, maja casamiicua nia niishiriojonu. Saaja Pueyaso nia tojiri cutara.
31 e os que usam deste mundo, como não abusassem dele, porque a moda deste mundo passa.
32 Janiyari paniyani mijiria casaacua tacayashijiaca nia quiniuria. Pueyaso nia tojitiare juhuajaniya cutara. Camishoo pueyano na naata saaja pa Jiyaniijiaacua niishiriojonu na tojiniuria maninia, pa Jiyaniijia na shuquiritiniuria.
32 Mas quero que estejais livres de preocupações. Aquele que é solteiro cuida das coisas que pertencem ao Senhor, e como ele pode agradar ao Senhor;
33 Cante niquiocuaraca saniniunijia, nojuajaari niishiriojoquiaa mijiria casaacua, necocua na shuquiritiniuria.
33 mas o que é casado cuida das coisas que são do mundo, em como ele pode agradar à sua esposa.
34 Naacuajitij, noojia niquijioteyari. Naajuhuaj, camishoo maajiiri pa Jiyaniijiaacua niishiriojoquiaa maninia, tama na cuaqueya na cojuasacarijiaaja Jesucristora, nera na poonijionura puetunu noojiatajanaa. Saniniuujia, cante niyacaraca quiyani, nojuajaari mijiria casaacua niishiriojoquiaa neyaca na shuquiritiniuria. Naacuajitij, majaari puera jeya na quiniu Pueyaso panishano na miiniuria.
34 Há diferença também entre a esposa e a virgem; a mulher solteira cuida das coisas do Senhor, para ela poder ser santa, tanto no corpo como no espírito; mas a que é casada cuida das coisas do mundo, em como ela pode agradar o seu marido.
35 Janiyari naa nia sequeyani socua shuquiriaatia nia quiniuria. Maja cua taajetenu paniniu niajaniya puera cua rootasanota. Janiyari nareja naa nia niishitiojiyani, maninia nia quiniuria, pa Jiyaniijia nia tojitianura maninia. Niaa jaara cua niishitiojosano tojiri, nia naata pa Jiyaniijia tojiniu maninia. Naacuajitij, niaari nioojia niquijioteyaquiniutianiya.
35 E eu digo isso para o vosso proveito; não que eu lance um laço sobre vós, mas para o que é gracioso, para vos unirdes ao Senhor sem distração.
36 Pueyano jaara naa niishiriojore: “Majaari maninia cua miiniu cua jamuesacari cua niyatu pueyaracaanu na camiyaquiniuria”, cuno pueyano cuaara miiria taa na miiniu paniyacuajani. Camishocoriquiano maaraja, cuaara camitioora. Quia niyatu jaara camiri, majaari sesa.
36 Mas, se algum homem pensa que ele trata sem decoro à sua virgem, se ela passar a flor da idade, e a necessidade o exigir, faça o que quiser; não peca; casem-se.
37 Cante saniniuujia maja noojia niquijioteyaquiya na niishiriojosacari neyatuucuani, cunoori maninia miiniutianiya na camitiyaquishacari, jaara na naata neyatu cojuanu maninia.
37 Todavia, aquele que está firme em seu coração, não tendo necessidade, mas tendo poder sobre a sua própria vontade, e assim decretou no seu coração, de guardar a sua virgindade, faz bem.
38 Naacuajitij, cante neyatu camitiriini, maninia miyari. Cante neyatu camitiyaquiyajaaniuhuaj, nojuajaari socua maninia miya. Naacuajitij, cuno neyatuuri na naata Pueyaso panishano miiniu socua, camishoo na quishacari.
38 Assim, então, aquele que a dá em casamento faz bem; mas o que a não dá em casamento faz melhor.
39 Camishano maaji cuaara carteyaquiiria neyaca, saminio neyaca quishacarijia. Pueyasoori naa sequequiaaritij. Neyaca jaara cusoyare, na mashiquioori maja tari na quiniu juhua camishano. Na panishacari, cuaara camiiria cana na caminiu paniyacuajani. Jaara caminiu paniri, cuaara camiiria Pueyasoocua tiuujia pueyanota cutara.
39 A esposa está ligada pela lei ao seu marido enquanto ele viver; mas, se o seu marido morrer, ela está livre para se casar com quem quiser, somente no Senhor.
40 Naajaa, mashiquio jaara camiyaquiriohua, socua shuquiriaatia quiniutianiyari, Pueyaso panishano na miiniuria. Janiyari naa niishiriojiyani pueyanaa. Pueyaso Sohuanu naasucuaari cua sequeteree nio.
40 Mas ela será mais feliz se permanecer assim, segundo a minha opinião, e penso também que eu tenho o Espírito de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.