1 Coríntios 10
Quiarinio pueyaso rupaa pa jiyaniijia Jesucristojiniji pueyano rupaajinia (ARLNT) vs NTLH
1 Cuarta Pueyaso pueyanaa, nia niishiri taa pa supuetanaa Judiocuaca miishaaquiaaricuaani nojori rucuanejosacari pueyaracaanu cariiquia jiyajinia. Majaari nia niyajetanu niaa mariqui Pueyaso tojiyashijiara quiriohuajuhuaj. Nojori mashishacari Egipto jiyajiniji, Pueyasoori cohuaja najaca shipiniquiaari nojori na cojuanura, nojori puetariquianojuhuaj. Pueyasoori puereetuuca shoniniacu caminia raquitiaquiaari nojori nuura caminia cajiniocua. Naacuajitij, puetunu pueyajanaari niuutiaquiaari joojuashiquio.
1 Irmãos, eu quero que vocês lembrem do que aconteceu com os nossos antepassados que seguiram Moisés. Todos foram protegidos pela nuvem e passaram pelo mar Vermelho.
2 Naaratej, puetunu nojorijianaari juhua Moisés muerasura jiyatesaaquiaari, nojori nuhuajishacari Moisés puereetuuca caminia tajiniaaco, cohuaja najaca cariquiaconio. Majaari socua na quitiuniu quiquiaari Egipto pueya seya.
2 Como seguidores de Moisés, eles foram batizados na nuvem e no mar.
3 Puetunu nojorijianaari jiya cajiniocuaji casaa miaquenuujua, Pueyaso tinishano nojori miaquesocoriquiano pueyaracaanu cuno cariiquia jiyajinia nojori rucuanejosacari.
3 Todos comeram da mesma comida espiritual
4 Naajuhuaj, nojori jiyamuetusacari, Pueyasoori mohuaca pojuartaniquiaari saajiajiniji. Puetunu pueyajanaari cuno mohuaca ratuquiaari. Pueyasoori cuno saajiajiniji naa raatequiaari nojoritij, na niishitiojonura cuno pueya, nojuajaari nojori nuhuajiriquiaa jiyasohuaja, pueyaracaanu nojori na cojuanura. ¡Nojuacuajaari pa Jiyaniijia Cristo quiquiaari!
4 e beberam da mesma bebida espiritual. Pois bebiam daquela rocha espiritual que ia com eles; e a rocha era Cristo.
5 Puetunu cuno supuetanaa Israel pueyajanaari naa maninia cojuasano quiquiaari cariiquia jiyajinia. Naajaa, quera puetunu nojorijianaari Pueyaso tojitiaashijia quiquiaari saaja. Pueyasoori cunora nojori shuquiritiaaquiquiaari. Naaratej nojori cusojuanuuriquiaari cuno cariiquia jiyajinia nojori camarucuneetasacari pueyaracaanu, cuaara puequequiaarijiaatijia puetunu cuno tojiyashijiacajanaa.
5 Mas Deus não ficou contente com a maioria deles, e por isso eles morreram, e os seus corpos ficaram espalhados no deserto.
6 Naa miishaaquiaariti cua supuetanaa Judiocuaca, sesa casaacua nojori jiaatianuucua. Nojorijinijiiri puetunu naajiotasaaquiaarijianaa pajaniyara, pa niishiniuria maja sesa casaacua pa jiaatianurajuhuaj.
6 Tudo isso aconteceu a fim de nos servir de exemplo, para nós não querermos coisas más como eles quiseram,
7 Shushajanaa nojori coteesacari rucuanenu cariiquia jiyaco, noojiaqueya nojorijinijinioori caapiqui casaa shipiniquiaari orojiniji juhua juunu niquishano. Nojoriiri tama nojori shipinijiosano casaajaaja sequequiaari: “Nioori pa Pueyasohua, pa mashiquiniaa Egipto jiyajinia pa camarucuaacuaji”. Naacuajitij, nojoriiri na shipinishano casaa shuquiritiaquiaari sacuaraatia. Jiyacari nojori miishanoori naa naajiotasaaquiaaritij:
7 nem adorarmos ídolos, como alguns deles adoraram. Como dizem as Escrituras Sagradas : “O povo sentou-se para comer e beber e se levantou para se divertir.”
8 Na nuhuaji, tamacari, noojiaqueya nojorijinijinioori sesa miiquiaari taatujuritia, cararaatia taucuaca miishacari nojori shuquirishacari na shipinishano casaa tacoji. Pueyasoori nocuaji naa sequequiaari: “¡Cuaara puecoosaaria cuno sesa miijiaca!” Cunora, veintitrés mil Judiocuacaari puecoosaaquiaari cuno juuca. Cunojiniji pa niishiri maja pa miiniuria sesajuhuaj, taa nojori miiquiaaricuaa taatujuritiani.
8 Não devemos cometer imoralidade sexual, como alguns deles fizeram. E, porque eles fizeram isso, vinte e três mil deles caíram mortos num dia só.
9 Na nuhuaji, noojiaqueya nojorijinijinioori Pueyasota juaaquioquiaari, tamonu miaquesanoocua nojori jiaatiasacari, puera nojori jishacari nojori miaquesano. Nocuaji Pueyasoori sacocua satejoquiaari cuno pueya. Queraatia pueyari cusonuuquiaari. Naaratej pueyanaa, maja cumaati pa juaaniu, Pueyaso jaara pa saniniujiuri. Maja naa pa miiniutij paa mariqui Pueyaso juaatiriiri.
9 Não devemos pôr à prova a paciência de Cristo, como alguns deles fizeram, e por isso foram mortos pelas cobras.
10 Tamacari, noojiaqueya cuno pueyajinijinioori Moisésta juayonuutaquiaari. Moiséscuajaari nojori jiitianara Pueyaso jiyatesano quiquiaari. Nocuaji Pueyasoori na seru jiyaroquiaari cuno juaajiaca na cusojuanura. Queraatia pueyari cusonuuquiaari jiyacari. Naaratej pueyanaa, majaari pa juaatianu pa jiyaniijianucua.
10 Vocês não devem se queixar, como fizeram alguns deles, e por isso foram destruídos pelo Anjo da Morte.
11 Puetunu pa supuetanaajiniji naajiotasanojuanaari tariucuacaanu naajiotasaaquiaari, pa numootesaanura quiarijiani, quera pa Jiyaniijia muetasacariuhua.
11 Tudo isso aconteceu com os nossos antepassados a fim de servir de exemplo para os outros, e aquelas coisas foram escritas a fim de servirem de aviso para nós. Pois estamos vivendo no fim dos tempos.
12 Naaratej pueyanaa, tama nia cuaqueyajaaja nia cojuare nia jiyanishacari niaari Pueyaso tojijia seetanu cutarajanaa, niaa mariqui sesa miiriiri, juhuajaniya nia quishacari tamajaaja.
12 Portanto, aquele que pensa que está de pé é melhor ter cuidado para não cair.
13 Niaari mariyata saniniujiushaaquiaajuhuaj, taa puetunu parta Pueyaso pueyajanaa saniniujiushaaquiaacuaani. Naajaa, nia naata Pueyasoocua tiuuniu maja puera nia saniniujiushaanura. Pueyasocuajaari niishiya taate nia naata rejeretanuni. Majaari puera pa saniniujiushaanu quiniutianiya. Pueyasocua nia niishitiojore taate nia naata cartesano quiniuhuani taraatia nia miiniuucuaji. Naacuajiti pa naata rejeretanu, Pueyaso jaara Sesaaca saniniujiutiri pajaniya.
13 As tentações que vocês têm de enfrentar são as mesmas que os outros enfrentam; mas Deus cumpre a sua promessa e não deixará que vocês sofram tentações que vocês não têm forças para suportar. Quando uma tentação vier, Deus dará forças a vocês para suportá-la, e assim vocês poderão sair dela.
14 Cua panishano Pueyaso muerasunaa, maja nia tiuquitianu tamasaca pueya jiyanitiushano pueyaso quiquiojinia, na tojitianaa nia cojiniuria, nojori shuquiritiasacari juaashiquiata shipinishano casaa Pueyaso niti. Maja nojori cojiniu, niaa mariqui saniitiosaareeri.
14 Por isso, meus queridos amigos, fujam da adoração de ídolos.
15 Niaacuajaari niishijiaca. Naaratej, nia niishiriojore cua sequesanoocua.
15 Eu falo com vocês como com pessoas que têm capacidade para entender o que estou afirmando. Julguem vocês mesmos o que eu estou dizendo.
16 Paa jaara rerejore pa Jiyaniijia cusonu juuca pa niishiniuriani, pa ratunu panishacari, paari sequequiaani: “Paacarasho canaa Jiyaniijianaa, quia nanacaari puetunu canaacuarajanaa shooquiaari”. Naa pa ratusacari cuarta Pueyaso muerasunaa, puetunu pajaniyajanaari pa Jiyaniijia rupuesano quiquiaani, na nanaca shoonuucua puetunu pocuarajanaa. Naajuhuaj, pa miaquesacari, paari sequequiaani: “Canaa Jiyaniijianaa, quiaari quia cuaqueya nootunequiaari puetunu canaacuarajanaa”. Naa pa miaquesacaritij, puetunu pajaniyajanaari jatiqui pa Jiyaniijia cojiquiaani, na cuaqueya cusonuucua pocuara.
16 Pensem no cálice pelo qual damos graças a Deus na Ceia do Senhor. Será que, quando bebemos desse cálice, não estamos tomando parte no sangue de Cristo? E, quando partimos e comemos o pão, não estamos tomando parte no corpo de Cristo?
17 Cuno pan pa miaquesacari, puetunu pajaniyajanaari niquiriyatu panjiniji neecasequiaani. Naacuajitij, paari niishiyani puetunu pajaniyajanaari rupuetoono quiya pa Jiyaniijiatani, juhua niquiriyatu cuaqueyaja.
17 Mesmo sendo muitos, todos comemos do mesmo pão, que é um só; e por isso somos um só corpo.
18 Nia niishiriojoriquia taa Israel pueya miiquiaacuaani. Nojori miaquesacari Pueyasoocuara na mosano Pueyaso niquiara, na niti nojori mosano seruuri juhua tama nojorijiaaja, Pueyaso jiyanooniuria nojori. Naacuajitij, nojoriiri na naata Pueyaso rupuenu, nojori secojonura nojuaja.
18 Pensem no povo de Israel. Aqueles que comem as coisas oferecidas em sacrifícios tomam parte juntos no sacrifício que é oferecido a Deus no altar.
19 Jaara naa quiritij, ¿taateerini, pueya jaara shipinijiosano casaacuara mosano shu miaquere? ¿Casaate pueya jiyanishano pueyasoocuara mosano shuni? Nareja shucuajaari. ¿Cumaacaraca quijiate cuno, pueya shipinishano casaa juhua Pueyasorani? ¡Maja!
19 O que é que eu quero dizer com isso? Que o ídolo ou o alimento que é oferecido a ele tem algum valor?
20 Naajaa, nia tojitiare casaa cua sequenutaniyani. ¡Pueyaso niishiyashijiaca pueyari na miaquesocoriquiano na seya puecooquiaa samaruhuacuara! Naa nojori miishanoniquitij, cunoori maja Pueyasora. Naacuajitij, nojoriiri samaruhua rupuequiaa, maja Pueyaso. ¡Majaari cua paniniu nia rupuenura samaruhua! Nocuaji, maja Pueyaso niishiyashijiaca nia cojiniu cuno shu nia miaquenura.
20 É claro que não! O que estou dizendo é que aquilo que é sacrificado nos altares pagãos é oferecido aos demônios e não a Deus. E eu não quero que vocês tomem parte nas coisas dos demônios.
21 Majaari pa naata pa Jiyaniijiata rupuetoonu, samaruhuata pa rupuetoosacarijiuhuaj. ¿Pueyasote samaruhuata cojitishiya? Pa Jiyaniijia cusonu juuca pa niishiniuria, ¿paateeri na sequesano miaquenutaniyani, samaruhuacuara mosano casaajuhuaj? ¿Cojitishiyatee? ¡Maja pueyanaa!
21 Vocês não podem beber do cálice do Senhor e também do cálice dos demônios. Vocês não podem comer na mesa do Senhor e também na mesa dos demônios.
22 ¿Paateeri pa Jiyaniijia paraca cojiniu paniyani, pa Jiyaniijia pa juaatiniuriani? ¿Pajaniyate socua cumueeca pa Jiyaniijiajinijini? ¿Majateeri nia puerenu pa Jiyaniijia saniitionu?
22 Ou será que queremos provocar o Senhor, fazendo com que ele fique com ciúmes? Por acaso vocês pensam que somos mais fortes do que ele?
23 Tari sequereecuajanijia, pa naata miiniu puetunu pa miiniu panishanojuanaa. Naajaa, majaari puetunu pa miiniu panishanojuanaa maninia pajaniyara. Puetunu pa miiniu panishanojuanaari maja na cumaquiniu quiniutianiya parta Pueyaso pueya.
23 Alguns dizem assim: “Podemos fazer tudo o que queremos.” Sim, mas nem tudo é bom. “Podemos fazer tudo o que queremos”, mas nem tudo é útil.
24 Naaratej, majaari pa niishiriojonu saaja maninia pa quiniuria tamajaaja. Pa niishiriojore parta pueyacua, maninia nojori quiniuriajuhuaj.
24 Ninguém deve buscar os seus próprios interesses e sim os interesses dos outros.
25 — ausente —
25 Vocês podem comer de tudo o que se vende no açougue, sem terem nenhuma dúvida de consciência.
26 — ausente —
26 Pois, como dizem as Escrituras Sagradas : “A terra e tudo o que nela existe pertencem ao Senhor.”
27 Pueyaso niishiyashijia jaara nia masuure nata nia miaquenura, nia quiaare, niaa jaara quianu paniri. Juhuajaniya nia miaquere na rupojosano niaara. Majaari nia nequesotanunoj: “¿Nio shuti casaacuara mosaarucuaa?” Majaari naa nia nequesotanu niaa mariqui nioojia macuhuajetereeri niaa jaara niishiri nia miaquesanoori shipinishano casaacuara mosano juhua Pueyasoocuara. Juhuajaniya nia miaquere nareja. Puetunujuanaari pa Jiyaniijia shipinishanocuaja.
27 Se alguém que não é cristão convidá-los para comer, e vocês resolverem ir, comam o que for posto na frente de vocês e não façam perguntas por motivo de consciência.
28 Saniniuujia, nia cojinia jaara numootere niajaniya: “Nio shuuri mosaaree shipinishano casaacuaara juhua Pueyasoocuara”, majaari nia miaquenunoj, niaa jaara naa sequesaare. Maja nia miaquenunoj, nia cojinia mariqui na miaquerejaariuhuaj na cojishacari niajaniya. Nia tarajana jiyoteeri jiyaniyajaa cuno shipinishano casaari seetanujuanaa cumaacaraca quijia. Naacuajitij, na miaquesacari nocuara mosano shu, noojia macuhuajanutaniyari.
28 Mas, se alguém disser a vocês: “Esta comida foi oferecida aos ídolos”, neste caso não comam, por causa daquele que disse isso e também por motivo de consciência.
29 Majaari nio cua sequenu niaara. Niaacuajaari tari niishiya nia naata cuno shu miaquenu. Nia sequeya nio cutaranijia nia cojiniaa pueyara, maja nia miaquenura cuno shu nojori niquiara, nia cojinia mariqui noojia macuhuajareeri cuno shu na miaquesacari niaata.
29 Não estou falando da sua própria consciência, mas da consciência do outro. Mas alguém pode perguntar: “Por que é que a minha liberdade deve ser diminuída pela consciência dos outros?
30 Paa jaara Pueyaso sequereni ‘paacarasho’ cuno sumatuurani, ¿majateeri maninia pa miaquenura? ¿Tamasacatucua casaara pa sesacare cuno miaquesano pa miaquesacarini?”
30 Se eu agradeço a Deus o alimento que como, por que é que sou criticado, se já o agradeci a Deus?”
31 Cua tojitiare quenaaja cuarta Pueyaso muerasunaa. Nia miaquesacari, nia ratusacari, casaa nia miishacarinio, pueyaracaanu puetunu maninia nia miirijianaa Pueyaso nia shuquiritiniuria.
31 Portanto, quando vocês comem, ou bebem, ou fazem qualquer outra coisa, façam tudo para a glória de Deus.
32 Puetunu nia miishanojuanaa cuaara quiiria maninia Judiocuaca niquiara, taucuaca niquiarajuhuaj, parta Pueyaso pueya niquiaranio. Jiyanohua taraatia cutaraari, pueya jaara tojiyaquiya Pueyaso, juhuajaniya pa miishacari nojori jiyanitiushano sacuaraatia casaa.
32 Vivam de tal maneira que não prejudiquem os judeus, nem os não judeus, nem a Igreja de Deus.
33 Naaratej, janiyari pueyaracaanu maninia miiniu paniquiaa puetunu pueya niquiarajanaani, nojori cuaara tojitiaara Pueyaso, Pueyaso pueyara nojori jiyatesaanura. Majaari cua niishiriojonu tama cua panishanojuaaja cua miiniuria. Janiyari socua niishiriojoquiaa tamasacaacuani, maninia cua miiniuria nojori niquiara.
33 Façam como eu. Procuro agradar a todos em tudo o que faço, não pensando no meu próprio bem, mas no bem de todos, a fim de que eles possam ser salvos.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.