Mateus 8
Arabela NT (ARL_WBT) vs NVI
1 Jesu jaara tuhuananujiniji rosequiaariuhua na cojiniaata, jiyanohua queraatia pueyari na nuhuajiriquiaa.
1 Quando ele desceu do monte, grandes multidões o seguiram.
2 Tamonu pueyano cusosuuri jiyacari Jesuucua catecanoquiaari. Jiyanohua sesa cusonu jiitiaquiaariiri. Tahue rupaajinia, cuno cusonu sesaari quiquiaari “lepra”. Pueyano shuuri juhua miaquesano quijia na cuaqueyajinia cuno cusonu na jiitiasacari. Cusosuuri Jesu cariquimiaji mojoquetaquiaari Jesu na sequenura na panishano. Naa na sequereeri: —Jiyaniijianaa, quia jaara paniri, niishiyacuajanijia quia naata cua cusonu cushiriitiniu.
2 Um leproso, aproximando-se, adorou-o de joelhos e disse: "Senhor, se quiseres, podes purificar-me! "
3 Jesuuri nocua taraajequiaari. Nocua niaree na juaashiquiaari. Na sequereeri: —Jaa, paniyanijia. Cuaara cushiriiria quia cusonu. ¡Jiyacaritij, ritia cushiriiquiiri! Jeequerohuari.
3 Jesus estendeu a mão, tocou nele e disse: "Quero. Seja purificado! " Imediatamente ele foi purificado da lepra.
4 Na nuhuaji, Jesuuri naa na rootaquiaari: —Cua tojiri. Maja tamasaca niquiara quia pohuatanu cua miishano quiajaniya. Saaja Pueyaso secojonaa jiyaniijia quia cuaqueya quia niquitiri, na cartenura quiajaniya, pueya tajinia quia rucuanejonuhuara juhuajaniya. Na nuhuaji, ritia quia niquitiore quia seru Pueyasoocuara catijiasocoriquiano. Naa quia miiritij taa Moisés niishitiojoquiaari tarijiacuajani, juhua jeequesano quia quiniuria Pueyasora. Naacuajitij, pueyari niishiniutianiya quiaari tari jeequerohua quia cusonujiniji.
4 Em seguida Jesus lhe disse: "Olhe, não conte isso a ninguém. Mas vá mostrar-se ao sacerdote e apresente a oferta que Moisés ordenou, para que sirva de testemunho".
5 Jesu jaara tiuquiquiaariuhua na pueyata Capernaum tiacajiniohua, Romano soldadohua jiyaniijiaari Jesuucua niquiaari na secojonura Jesu.
5 Entrando Jesus em Cafarnaum, dirigiu-se a ele um centurião, pedindo-lhe ajuda.
6 Naa na sequequiaariiri: —Jiyaniijianaa, cua seruuri cusosu mataa maquetujinia. Majaari na naata pooniniu quenaaja. Jiyanohua naquiya miya na noonutaari.
6 E disse: "Senhor, meu servo está em casa, paralítico, em terrível sofrimento".
7 Jesuuri na sequequiaari: —Janiyacuajaari nocua quianutaniyani na cusonu cua shaatanura.
7 Jesus lhe disse: "Eu irei curá-lo".
8 Soldadohua jiyaniijiaari na riucuaree: —¡Maja jiyaniijianaa! Janiyari maja pueyano maniniuni, cua tiajinia quia tiuquiniuria. Nareja quia sequere, cua seru cusonu cuaara shaateera tamajaaja. Niishiyacuajanijia, quiaari na shaatanutaniya saa quia rupaataja.
8 Respondeu o centurião: "Senhor, não mereço receber-te debaixo do meu teto. Mas dize apenas uma palavra, e o meu servo será curado.
9 Janiyari jiyaniijiaracajaniuhuaj. Na tojiquiaanijia. Naajuhuaj, cua soldadohuari cua tojitiaquiaajuhuaj cua sequesacari nojori. Naacuajitij, janiya jaara tamonu sequereni: “Quia quiaare”, cunoori ritia quiaquiaa. Naajuhuaj, janiya jaara tamonu sequereni cuaara niiria, cunoori ritia niya cucua. Janiya jaara cua pataaco seru sequereni cuaara miiria cua panishano, na miiquiaari. Cua sequesano jaara naa tojishaaquiaacuaa, quia sequesano cutaraari tojishaanutaniya.
9 Pois eu também sou homem sujeito à autoridade, com soldados sob o meu comando. Digo a um: ‘Vá’, e ele vai; e a outro: ‘Venha’, e ele vem. Digo a meu servo: ‘Faça isto’, e ele faz".
10 Jesu jaara tojiquiaari naa cuno tahue sequesanotej, jiuujiatequiaariiri. Na cojiniaa sequereeri: —¡Seetanujuanaa nia sequeyanijia, majaari quenaaja parta Israel pueyajinijinio cua niquiniu quiquiaa Pueyasoocua tiuujia cutara, juhua nio tahue!
10 Ao ouvir isso, Jesus admirou-se e disse aos que o seguiam: "Digo-lhes a verdade: Não encontrei em Israel ninguém com tamanha fé.
11 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, queraatia taucuacaari Pueyasoocua tiuujiaca quiniutianiya juhua nio tahue. Nojoriiri tucuacaanuji nijionutaniya pananu muetasamaji, pananu tiuquishocojijiuhuaj. Nojoriiri pa supuetanaata cajitiuniutianiya na miaquenuunura Pueyaso shuriucua. Tii quiniutianiya shuquiriaatiaari pa supuetanaata: Abrahamta, Isaactajuhuaj, Jacobotanio.
11 Eu lhes digo que muitos virão do Oriente e do Ocidente, e se sentarão à mesa com Abraão, Isaque e Jacó no Reino dos céus.
12 Parta Israel pueya, canapuete Abraham jinianuucuajinio supuenoni, nojoriiri saniniuujia tamocora quejoosaanutaniya ninishiqui, nojori tojitiaaquiniuucua Pueyaso. Nojoriiri tii sariyocuatunutaniya naquiya na miishacari. Na quiaca miaquenuunutaniyari na noonuta. Nojoriiri juucua saquiriojosaaquiaari Pueyaso muerasu nojori quiniuria. Nojoriiri jiyaniya nojoriiri Pueyaso muerasu cutara Abraham jinianuucuajinio nojori quishacari.
12 Mas os súditos do Reino serão lançados para fora, nas trevas, onde haverá choro e ranger de dentes".
13 Na nuhuaji, Jesuuri cuno soldadohua camarnu sequequiaari: —Quia tiajinia quia quiaarohuaqui. Cuaara quiiriaqui taa quia sequereecuajani. Jiyacaritij, na seruuri ritia naataquiaariuhua.
13 Então Jesus disse ao centurião: "Vá! Como você creu, assim lhe acontecerá! " Na mesma hora o seu servo foi curado.
14 Jesuuri quiaaree Pedro tiajinia. Tii Pedro reyarucua niquishiiri cusosu mataano na maquetujinia. Naseeca matariquiaari.
14 Entrando Jesus na casa de Pedro, viu a sogra deste de cama, com febre.
15 Jesuuri na juaashiquia quiasee. Na naseeca cusonuuri ritia na tajiquiaari. Ritia sanequiaariiri Jesu na mianuutenura.
15 Tomando-a pela mão, a febre a deixou, e ela se levantou e começou a servi-lo.
16 Shusha ninishacari cuno juucaja, cuno tiacajinijinio pueyari queraatia samaruhuaraca pueya jaatucunuuquiaari Jesuucua. Jesuuri cuno samaruhua tohuatanijioquiaari saa na rupaataja. Puetunu cusosuhuajanaa naatanijioreejaariuhuaj.
16 Ao anoitecer foram trazidos a ele muitos endemoninhados, e ele expulsou os espíritos com uma palavra e curou todos os doentes.
17 Naa tohuateequiaariti supuetana Isaías naajiotasano, Pueyaso niishitishacari nojuaja Jesujiniji. Naa naajiotasano quiyari:
17 E assim se cumpriu o que fora dito pelo profeta Isaías: "Ele tomou sobre si as nossas enfermidades e sobre si levou as nossas doenças".
18 Jesu jaara jiyanohua queraatia pueya niquiquiaari na shocua maano, na pueya sequereeri: —Caminia taquijiria pa niuutiaare.
18 Quando Jesus viu a multidão ao seu redor, deu ordens para que atravessassem para o outro lado do mar.
19 Jiyacaritij, Moisés Rootasanojiniji niishitiojona pueyanoori Jesu sequeree: —Niishitiojonanaa, janiyari quiata quianu paniyani. Janiyacua quia tarajareni puetunu tiquiyocuajanaa quia rucuanejosacari.
19 Então, um mestre da lei aproximou-se e disse: "Mestre, eu te seguirei por onde quer que fores".
20 Jesuuri na riucuaree: —Quioojuapue cutaraari na raa jiitiaa. Shuhuari na jesuhua jiitiaajuhuaj. Saniniuujia, pueyano cua quishacari mijiria, majaari cua maquejara cua jiitianu quenaaja, taa cuno casami jiitiaacuaa na maquetujuarani.
20 Jesus respondeu: "As raposas têm suas tocas e as aves do céu têm seus ninhos, mas o Filho do homem não tem onde repousar a cabeça".
21 Tamonu Jesu pueyajinijinioori Jesu sequeree: —Cua jiyaniijianaa, cua tarinitiare, cua que niquirijiaara. Janiya jaara na shaajareni, janiyacua quia tarajare cutarani.
21 Outro discípulo lhe disse: "Senhor, deixa-me ir primeiro sepultar meu pai".
22 Jesuuri na riucuaree: —Naajaa, cuata quia quiaare cutara. Quia tarinitiare nojuaja. Macunucua cuaara jamoora tama narta macujuaaja. Naatej, cante Pueyaso tojitiaashijiacani, nojoriiri tariucua juhua macunucua quiya Pueyasora.
22 Mas Jesus lhe disse: "Siga-me, e deixe que os mortos sepultem os seus próprios mortos".
23 Na nuhuaji, Jesuuri botejinia tacaquiaari. Na saquiriojosano pueyari nata quiojoquiaari.
23 Entrando ele no barco, seus discípulos o seguiram.
24 Paratuuri senota piyarojonu coteequiaari nojori niuutiasacari. Jiyanohua piyarojoriquiaari. Caminiaari jiyanohua queyocuariquiaa paratu piyarojosacari. Mohuacaari bote jiniacuma mishiriquiaa. Jesuuri jiyacari maqueriquiaa.
24 De repente, uma violenta tempestade abateu-se sobre o mar, de forma que as ondas inundavam o barco. Jesus, porém, dormia.
25 Na pueyari cunora na niucuajasee. Jesu sequetureeri: —¡Jiyaniijianaa, canaa quia naacutare! ¡Paa tari tiuquitiaareeni!
25 Os discípulos foram acordá-lo, clamando: "Senhor, salva-nos! Vamos morrer! "
26 Nojori riucuareeri: —¿Casaara nia pueretiuyani? ¿Majateeri nia niishiniu Pueyasoocua tiuuniu? Jesuuri saneree. Paratu sequereeri, mohuacanio: —¡Niaaj, nia suraajere! Paratu, mohuacaari ritia suraajequiaari.
26 Ele perguntou: "Por que vocês estão com tanto medo, homens de pequena fé? " Então ele se levantou e repreendeu os ventos e o mar, e fez-se completa bonança.
27 Jesu pueyari jiuujiatequee. Tama nojorijiaarijia sequequiaari: —¡Juhuej! ¿Taamueca pueyanotucuaanojoni? ¡Paratuuri na tojiya, mohuacajuhuaj!
27 Os homens ficaram perplexos e perguntaram: "Quem é este que até os ventos e o mar lhe obedecem? "
28 Jesuuri na saquiriojosano pueyata tiuquiijioquiaari caminia taquijiria Gadara jiyajinia. Jiyacaritij, caapiqui pueyanoori Jesuucua tohuareetaquiaari raacajiniji, macunucua nucuhua paaquiosaquiji. Nojoriiri samaruhuaraca quiquiaari. ¡Jiyanohua pueya pueresano! Cuno nucuaco, majaari pueya rucuanenu quijia, cuno pojori na puerenuucua.
28 Quando ele chegou ao outro lado, à região dos gadarenos, foram ao seu encontro dois endemoninhados, que vinham dos sepulcros. Eles eram tão violentos que ninguém podia passar por aquele caminho.
29 Samaruhuaraca caapiqui pueyanoori Jesuucua nacaturee: —¿Casaacua miji quia niyani, Pueyaso Niyanunaa? ¿Quiaate juhuacarijia niyaree canaa quia saniitionura Jesunaa?
29 Então eles gritaram: "Que queres conosco, Filho de Deus? Vieste aqui para nos atormentar antes do devido tempo? "
30 Jiyacaritij, cushiyari cateca naataja miaquenuuriquiaa. Jiyanohua queraatia cushiyari quiquiaari.
30 A certa distância deles estava pastando uma grande manada de porcos.
31 Samaruhuari cuno caapiqui pueya pocuatequiaari. Naa Jesu secojoreeri: —¡Quiaa jaara canaa tohuatanijiore nio caapiqui pueyanojiniji, canaa quia jiyarore cuno cushiyacua canaa tiuquitianura!
31 Os demônios imploravam a Jesus: "Se nos expulsas, manda-nos entrar naquela manada de porcos".
32 Jesuuri cuno samaruhua sequeree: —¡Nia quiaare! Samaruhuari cuno caapiqui pueyajiniji tohuareetaquiaari. Cushiyacua tiuquitiaseeri. ¡Cushiyari cocuatequee! Saaja caminiajinia totesee tacojinijiiri. Cushiyari tii shushiniuushii.
32 Ele lhes disse: "Vão! " Eles saíram e entraram nos porcos, e toda a manada atirou-se precipício abaixo, em direção ao mar, e morreu afogada.
33 Cushiya cojuanaari netecuatuquiaariuhua na shiriiquiniutia na tiacajiniara. Nojori tiuquiijiosacariuhua, pueya niquiara pohuatatuquiaari cushiyajinijiiri, samaruhuaraca pueyajinijinio.
33 Os que cuidavam dos porcos fugiram, foram à cidade e contaram tudo, inclusive o que acontecera aos endemoninhados.
34 Naaratej puetunu pueyajanaari cuno tiacajiniji nijioquiaari Jesuucua. Nojori niquishacari Jesu, na sequetureeri nojori jiyajiniji na quianura tamaqui.
34 Toda a cidade saiu ao encontro de Jesus, e quando o viram, suplicaram-lhe que saísse do território deles.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.