Mateus 26
Arabela NT (ARL_WBT) vs NAA
1 Jesu jaara puetunu nio pohuatasanojuanaa pohuatanu puecaquiaari, canaa na saquiriojosano pueya sequereeri:
1 Quando Jesus acabou de proferir estas palavras, disse aos seus discípulos:
2 —Niaacuajaari niishiya, tama tariquiiri Pascua juucara queranacusacari. Janiyari jiyacari taucuaca niquitiosaanutaniyani, mosocoriquiano niyacutesanojinia teetesano.
2 — Vocês sabem que, daqui a dois dias, será celebrada a Páscoa, e o Filho do Homem será entregue para ser crucificado.
3 Jiyacarijiuhuaj, canaa Judiocuaca camarucuaari rerejoquiaari Caifás tiajinia. Caifásri pueyacuara secojonaa jiyaniijiajanaa quiquiaari. Cuno pueya rerejoquiaarini, nojoriiri quiquiaari pueyacuara secojonaa camarucua, canaa Judiocuaca camarucuanio.
3 Então os principais sacerdotes e os anciãos do povo se reuniram no palácio do sumo sacerdote, chamado Caifás,
4 Nojoriiri cuno tiajinia pocoojoquiaari taa nojori sapojonutaniya Jesu na quiatusocoriquianoni, nojori mosocoriquiano.
4 e deliberaram prender Jesus, à traição, e matá-lo.
5 Nojoriiri tama sequetooquiaarijiaaja: “Maja pa monu Pascuara queranacusacari, paa mariqui pueya juaatiriiri”.
5 Mas diziam: — Não durante a festa, para que não haja tumulto entre o povo.
6 Tamonu juuca, Jesuta canaa quishacari Betania tiacajinia, canaari Simón tiajinia miaquenuuriquiaani. Cuno Simónri tarijia lepra cusonujiniji Jesu naatanishano quiquiaari.
6 Quando Jesus estava em Betânia, na casa de Simão, o leproso,
7 Miaquejajinia Jesu cajishacari, tamonu maajiiri nocua catecanoquiaari. Shiitianiyojua shucuariquiaja pataconiyojua cacatariquiaari, cohuaja saajiajiniji quejasano. Tii quiriquiaari shanohua jaanutaja. Cuno jaanutajaari jiyanohua queraatia cumaneecata masesano quiquiaari. Cuno maajiiri Jesu nacaacua na totaree puetunujuanaa.
7 aproximou-se dele uma mulher, trazendo um frasco feito de alabastro com um perfume precioso, que ela derramou sobre a cabeça de Jesus, estando ele à mesa.
8 Canaa jaara niquiquiaari naa cuno maaji miishanotej, canaari juaaquioreeni. Noojiaqueya canaajinijinioori naa sequeturee: —¿Casaara cuno maaji niitiaree najuhuana shanohua jaanutajani?
8 Vendo isto, os discípulos ficaram indignados e disseram: — Para que este desperdício?
9 ¡Cuno jaanutaja maara queraatia cumaneecara niquitiosaare, casamiijiuniucua niquitiosocoriquiano!
9 Este perfume poderia ter sido vendido por muito dinheiro, para ser dado aos pobres.
10 Jesu tojishacari taa canaa sequeriquiaa cuno maajini, canaa sequereeri: —¿Casaara nio maaji nia taroojiyani? ¡Na miishano janiyani, cunoori jiyanohua maninia quiria!
10 Mas Jesus, sabendo disto, lhes disse:
11 Casamiijiuniucuaari niaata quiriquiano pueyaracaanu cutara. Janiya saniniuujia, majaari cua quiniu quiniutianiya pueyaracaanu niaata.
11 Porque os pobres estarão sempre com vocês, mas a mim vocês nem sempre terão.
12 Nio maaji totasacari cucua na shanohua jaanutajani, juhuacarijia cua cuaqueya jeecaari, raaco cua niasaanura janiya jaara mosaareni.
12 Porque, derramando este perfume sobre o meu corpo, ela o fez para o meu sepultamento.
13 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, pueyaracaanu pueya pohuatasacari Pueyaso rupaa janiyajiniji, nio maaji miishanoori pohuatasaanutaniyajuhua puetunu jiyacajiniajanaa. Naa na miishano janiyani, majaari na niyajetasaanu quiniutianiya pueyaracaanu.
13 Em verdade lhes digo que, onde for pregado em todo o mundo este evangelho, também será contado o que ela fez, para memória dela.
14 Jiyacaritij, Judasri pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaacua quiaquiaari. Nojuajaari niquiriyatu canaajinijinio Jesu doce saquiriojosano pueyano quiquiaari. Na sesaari quiquiaari Judas Iscariote.
14 Então um dos doze, chamado Judas Iscariotes, foi falar com os principais sacerdotes.
15 Secojonaa jiyaniijianucua sequeseeri: —¿Taa cumaneeca nia niquitionutaniya janiyani, janiya jaara nia quiatere Jesuni? Nojoriiri ritia treinta cumaneeca niquitioquiaari Judas.
15 Ele disse: — Quanto me darão para que eu o entregue a vocês? E pagaram-lhe trinta moedas de prata.
16 Na nuhuaji, Judasri pueyaracaanu niishiriojoriquiaa maatucua taacari quiatere Jesuni.
16 E, desse momento em diante, Judas buscava uma boa ocasião para entregar Jesus.
17 Puetunu marijiarajanaa, canaa Judiocuacani, canaari poreetesoo pan miaquenuuquiaari puetunu siete juucajanaani. Coteenu juucaari sesojosaaquiaari Pascua juuca. Naaratej, Pascua juuca, canaa, Jesu saquiriojosano pueyani, canaari nocua catecanoquiaarini naa canaa nequesotanura nojuaja: —Jiyaniijianaa, ¿tee quia paniya canaa majeetenura quiocuaji borregoni, pa miaquesocoriquiano quiarijia Pascuarani?
17 No primeiro dia da Festa dos Pães sem Fermento, os discípulos vieram a Jesus e lhe perguntaram: — Onde quer que façamos os preparativos para que o senhor possa comer a Páscoa?
18 Jesuuri canaa riucuaree: —Paacuajaari miaquenutaniyani tari cua sequesano pueyano tiajinia Jerusalén tiacajinia. Tii nia quiaare. Tia camaru nia sequesee: “Canaa niishitiojonaari naa quia sequeya: ‘Quera cua cusosacari. Janiyari cua nuhuajiria cua pueyata miaquenutaniya Pascua borrego quia tiajiniani’”.
18 E ele lhes respondeu:
19 Canaari naa miiquiaarini taa Jesu sequequiaari canaacuajani. Canaari tii majeetequiaari borregoni, Pascua juuca miaquesocoriquiano.
19 E eles fizeram como Jesus lhes havia ordenado e prepararam a Páscoa.
20 Jaara niniquiaari, Jesuuri canaa na doce pueyata miaquejajinia cajitiuriquiaa.
20 Ao cair da tarde, Jesus pôs-se à mesa com os doze discípulos.
21 Canaa miaquenuusacari, Jesuuri canaa sequeree: —Seetanujuanaa nia sequeyanijia, tamonu niajaniyajinijinioori cua tacartanutaniya, cua paraa na quiatenura janiya, nojori monura janiya.
21 E, enquanto comiam, Jesus disse:
22 Canaari jiyanohua taraajequeeni naa Jesu sequesacaritij. Puetunu canaajanaari Jesu nequesotareeni: —¿Janiya jiyoteeri Jiyaniijianaa?
22 E eles, muito entristecidos, começaram um por um a perguntar-lhe: — Por acaso seria eu, Senhor?
23 Jesuuri canaa riucuaree: —Cante cuata tureneetaa pa miacojuajinijini, nojuacuajaari cua quiatenutaniya mosocoriquiano.
23 Jesus respondeu:
24 Janiyacuajaari mosaanutaniyani taa janiyajiniji naajiotasaaquiaaricuajani tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia. Saniniuujia, jiyanohua taraatia miishaanutaniyari cua quiateriquiano pueyano. Maara socua maninia quiquiaari cuno pueyanora jaara raaquishaaquiaari.
24 O Filho do Homem vai, como está escrito a seu respeito; mas ai daquele por quem o Filho do Homem está sendo traído! Melhor seria para ele se nunca tivesse nascido!
25 Na quiateriquiano Judasri socua Jesu nequesotareejuhuaj: —¿Janiya jiyoteeri Niishitiojonanaa? Judas riucuareeri: —Taaquiriirinij. Quiajaniyacuaaquiniatejaj.
25 Então Judas, que o traía, perguntou: — Por acaso sou eu, Mestre? Jesus respondeu:
26 Canaa miaquesacari, Jesuuri pan ririi. Na Que Pueyaso secojoree nocuaraari. Na nuhuaji, na neecasereeri puetunu canaarajanaa, canaa miaquesocoriquiano. Canaa sequereeri: —Jajaa, nia masere. Nia miaquere. Nio panri cua cuaqueya.
26 Enquanto comiam, Jesus pegou um pão, e, abençoando-o, o partiu e deu aos discípulos, dizendo:
27 Na nuhuaji, Jesuuri raatonuque pataree. Pueyaso na secojonu nuhuaji nocuara, Jesuuri canaa na niquitioree. Canaa sequereeri: —Niojiniji nia rature puetunu niajaniyajanaa.
27 A seguir, Jesus pegou um cálice e, tendo dado graças, o deu aos seus discípulos, dizendo:
28 Nioori cua nanaca, Pueyaso jiyanooniuria niajaniya. Cua nanacaari queraatia pueyacuara shoonutaniya, nojori jiyanooshaanura sesa nojori miishanojiniji.
28 porque isto é o meu sangue, o sangue da aliança, derramado em favor de muitos, para remissão de pecados.
29 Seetanujuanaa, majaari socua cua ratunu quiniutianiya niaata mijiria nio uva caacajiniji. Janiyari niaata na ratunutaniya cutarani janiya jaara tacatemohuani, pueyaracaanu Jiyaniijiajanaa cua quiniuria. Jiyacaritij, jiyanohua maninia quiniutianiyari cuno quishacari. Paari mariyata jiyanohua shuquiriaatia quiniutianiya pueyaracaanuni.
29 E digo a vocês que, desta hora em diante, nunca mais beberei deste fruto da videira, até aquele dia em que beberei com vocês o vinho novo, no Reino de meu Pai.
30 Canaa jaara jaaquequejoquiaari supuetana David naajioneejinijini, na nuhuaji canaari quiojoquiaarini Olivo cuhuariquia tuhuananuucua.
30 E, tendo cantado um hino, saíram para o monte das Oliveiras.
31 Jesuuri jiyacari canaa sequeree: —Puetunu niajaniyajanaari cucua tiuuniu tarinitianutaniya quiari niucuaja. Naa naajiotasano quiyacuajaari Pueyaso sequesano tarijia: “Janiyari borrego cojuana monutaniyani. Na borregohuari niyaquejonutaniya tamajaaja”.
31 Então Jesus disse aos discípulos:
32 Naajaa, janiya jaara samiitiarohua macujinijini, janiyari nia puetanutaniya Galilea jiyajiniani.
32 Mas, depois da minha ressurreição, irei adiante de vocês para a Galileia.
33 Pedroori Jesu sequeree: —Puetunu quia pueyajanaa jaara quiocua tiuuniu tarinitiare, janiya cutaraari maja cua catenu quiniutianiya quiocuaji.
33 Mas Pedro, tomando a palavra, disse a Jesus: — Ainda que o senhor venha a ser um tropeço para todos, nunca o será para mim.
34 Jesuuri Pedro sequeree saaja: —Seetanujuanaa nio niucuajani, caacaraja niunijiyaquishacarijia, quiaari naa pacutejonutaniya seetanu cucuaji: “Maja cua niishiniu cuno pueyano”.
34 Mas Jesus lhe disse:
35 Pedroori Jesu sequeree: —¡Pueya cuaara moora janiyaqui, naajaa, majaari cua seetanu quiniutianiya quiocuaji! Puetunu canaa Jesu pueyajanaari mariyata naa sequequiaaritij, taa Pedro sequeriquiaacuaani.
35 Pedro insistiu: — Ainda que me seja necessário morrer com o senhor, de modo nenhum o negarei. E todos os discípulos disseram o mesmo.
36 Na nuhuaji, Jesuuri tamonu cuhuariquiajinia tiuquiijioquiaari canaa na saquiriojosano pueyata. Cuno cuhuariquia sesaari quiquiaari Getsemaní. Jesuuri canaa sequeree: —Niyaja nia cajitiuri cua secojosacari cua Que jati socua nia tacoji.
36 Em seguida, Jesus foi com eles a um lugar chamado Getsêmani. E disse aos discípulos:
37 Jesuuri Pedro jiyataquiaari, caapiqui Zebedeo niquiohuanio. Jesuuri juhuacatecara taraajequiaari. Jiyanohua tacaariquiaajaariuhuaj.
37 E, levando consigo Pedro e os dois filhos de Zebedeu, começou a sentir-se tomado de tristeza e de angústia.
38 Jiyacaritij, Jesuuri nojori sequeree: —¡Coojia quera jiaqueya jiyanohua cua taraajenuta! ¡Quera cusoyanijia! Niyaja cua sashitiuri. Nia sutere nia tarajanura janiya quenaaja.
38 Então lhes disse:
39 Jesuuri nojori shuriucuaji canujiyaree tamajaaja socua nojori tacoji. Jiyocuara jacamaseeri Pueyaso na secojonura. Naa sequereeri: —¡Cua Quenaa, jaara na naata quiri, maja quenaaja cua cartenu naquiya cua miishaanura! Naajaa, janiya cuaara miishaariaqui taa quia paniyacuajani, maja juhua cua panishano.
39 E, adiantando-se um pouco, prostrou-se sobre o seu rosto, orando e dizendo:
40 Na nuhuaji, Jesuuri na pueya niquishuhua. Nojoriiri saaja maqueturiquiaa. Pedro sequereeri: —Pedronaa, ¿majate nia naata cuata sutenu quenaaja rupaquijia?
40 E, voltando para os discípulos, achou-os dormindo. E disse a Pedro:
41 Nia sutere Pueyaso nia secojonura, niaa mariqui sesa miiriiri niaa jaara saniniujiushaare. Seetanujuanaa, poojiaari maninia miiniu panijia. Pa cuaqueyari saniniuujia sasaca quiyacujua. Naacuajitij, majaari pa naata maninia miiniu Pueyaso cumaquiyaquishacari pajaniya.
41 Vigiem e orem, para que não caiam em tentação; o espírito, na verdade, está pronto, mas a carne é fraca.
42 Jesuuri socua tacatequiaariuhua tamajaaja Pueyaso secojonuhuara. Naa sequereeri: —Cua Quenaa, janiya jaara naquiya miishaareni, janiya cuaara miishaariaqui taa quia paniyacuajani.
42 Retirando-se pela segunda vez, orou de novo, dizendo:
43 Jesuuri na pueyacua tacateyarohuacuhuaj. Maquetiuyano nojori riuriatasuhuariuhuaj. Nojori namijiaari saaja seecutayariquiaa jiyanohua nojori maquenu paniniutia.
43 E, voltando, achou-os outra vez dormindo; porque os olhos deles estavam pesados.
44 Jesuuri nojori tarinitiaquiaari socua. Quiaquiaariuhuari na Que secojonuhuara. Secojonu pacutequiaariiri taa na secojoriquiaa coteenucuajani.
44 Deixando-os novamente, foi orar pela terceira vez, repetindo as mesmas palavras.
45 Na nuhuaji, na pueyacua nimiohuariuhuaj. Nojori sequesuhuari: —Quiarijia cutara nia maquetiuyare. Nia paniyatere cutara maquetunu. ¡Juaj! ¡Nia tojiri! ¡Janiyari tari quiatesaanutaniya sesa miijiaca pueyani! Nojoriiri cua miiniutianiya taa na panitiuyacuajani.
45 Então voltou para os discípulos e lhes disse:
46 ¡Nia saneecuature! Pa quiaare. Cumaji tari cua quiateriquiano.
46 Levantem-se, vamos embora! Eis que o traidor se aproxima.
47 Jesu pocuasacarijia, Judasri jiyacari tiuquishii. Nio Judascuajaari niquiriyatu canaajinijinio Jesu doce saquiriojosano pueyajiniji quiquiaari. ¡Queraatia pueyari Judasta nijioquiaari! Nojoriiri secojonaa jiyaniijianucua jiyaramiquishano pueya quiquiaari, canaa Judiocuaca camarucua jiyaramiquishano pueyajuhuaj. Nojoriiri nijiniaquetucuaja mueruu pooriquiaa, macacanio.
47 E enquanto Jesus ainda falava, eis que chegou Judas, um dos doze, e, com ele, grande multidão com espadas e porretes, vinda da parte dos principais sacerdotes e dos anciãos do povo.
48 Judasri tari niishitioquiaari Jesu quiaturiquiano pueya taa nojori niishiniutianiyani teyanote Jesuni. Nojuajaquiiri tari nojori sequequiaari: “Teyano pueyano cua nujiya pa tiuquishacarini, cunocuajaari nojuaja. Niocua na quiasee ritia”.
48 Ora, o traidor tinha dado a eles um sinal: “Aquele que eu beijar, é esse; prendam-no.”
49 Naacuajitij, Judas tiuquishacari Jesuucua, na sequeseeri: —Quiocua tiuquiyanijia Niishitiojonanaa. Jiyacarijia na nujuureeri.
49 E logo, aproximando-se de Jesus, Judas disse: — Salve, Mestre! E o beijou.
50 Jesuuri na sequeree: —Cua rupuenanaa, ¿casaacua quia niyareerini? Jiyacaritij, Judasta nijionaa pueyari Jesu quiatusee.
50 Jesus, porém, lhe disse: Nisto, aproximando-se eles, agarraram Jesus e o prenderam.
51 Jiyacaritij, tamonu canaajinijinio pueyanoori ritia shitiaree na nijiniaquetucuaja mueruu na shuucuaji. Nata jaateree secojonaa jiyaniijia seru numocoori.
51 E eis que um dos que estavam com Jesus, estendendo a mão, sacou da espada e, golpeando o servo do sumo sacerdote, cortou-lhe a orelha.
52 Jesuuri na sequeree: —¡Na co jiniacuma quia shiriohua quia mueruu! ¿Majate quia niishiniu, cante mueruuta miaqueja pueyanoni, mueruuta mosaanutaniyajaariuhuaj?
52 Então Jesus lhe disse:
53 ¿Quiaate niishiyaquiyajuhuaj, janiya jaara cua Que sequereni cucua na jiyaramiquiniuria na seya jiyocuacaanuji na cojuanura janiya, cua Que maara ritia cucua jiyaramiquiri cincuenta mil na seyajinijinio?
53 Ou você acha que não posso pedir a meu Pai, e ele me mandaria neste momento mais de doze legiões de anjos?
54 Naajuhuaj, janiya jaara naa cua Que sequere na cojuatenura janiyani, ¿tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia janiyajiniji naajiotasanotucua taa tohuateereni?
54 Mas como, então, se cumpririam as Escrituras, que dizem que assim deve acontecer?
55 Jiyacaritij, Jesuuri na paraa sequeree: —¿Taateni? ¿Janiyateeri nohuasejojuani, naa nia tiuquitianura cua quianura mueruuta, macacatanio? Niaacuajaari juucua cua niquijia puetunu juucajanaa Pueyaso Secojojua tiajinia cajiyano, pueya cua niishitiojosacari. ¿Casaara tii nia quiaaquiquianu janiyani?
55 Naquele momento, Jesus disse às multidões:
56 Naajaa, naacuajitij puetunu nia miishanojuanaari tohuateenutaniya, taa tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia naajiotasaaquiaari janiyajinijicuajani. Jiyacaritij, canaa, na saquiriojosano pueyani, canaari Jesu tiujiaquiaari niquiriyatuni. Puetunu canaajanaari mashiyocuatureeni.
56 Tudo isto, porém, aconteceu para que se cumprissem as Escrituras dos profetas. Então todos os discípulos o deixaram e fugiram.
57 Jesu quianaari na jaatucuquiaari jiyaniijia Caifáscua. Caifásri pueyacuara secojonaa jiyaniijia quiquiaari. Judiocuaca camarucuaari tari Jesuucuaji rerejoquiaari Caifás tiajinia. Nojoriiri quiquiaari Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa, canaa Judiocuaca camarucuanio.
57 E os que prenderam Jesus o levaram à casa de Caifás, o sumo sacerdote, onde se haviam reunido os escribas e os anciãos.
58 Pedroori Jesu nuhuajiquiaari tucuacaanuji secojonaa jiyaniijia tiajiniara. Cuno puereetuuca tia shocuaari mataca quiquiaari. Pedroori tii carijiniacuma tiuquiquiaarijiuhuaj. Jiyaniijia Caifás seya tajinia cajishiiri, na niquiniuria taa nojori miiniutianiya Jesuni.
58 Pedro o seguia de longe até o pátio do sumo sacerdote. E, tendo entrado, assentou-se entre os servos, para ver como aquilo ia terminar.
59 Pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaari puetunu canaa Judiocuaca camarucuatajanaa pajeriquiaa pueya, nojori saquiriojotanura na sapojonuta Jesuucuara, na mosaanura.
59 E os principais sacerdotes e todo o Sinédrio procuravam algum testemunho falso contra Jesus, a fim de o condenarem à morte.
60 Queraatia pueyari najuhuana Jesuucuara saquiriojotaree juucua. Nojori sequesanoori rimiajata quiquiaari tamasaca sequesanojiniji. Na nuhuaji, socua caapiqui pueyari mariyata sesa saquiriojotaree Jesuucuara.
60 E não acharam, apesar de terem sido apresentadas muitas testemunhas falsas. Mas, afinal, compareceram duas, afirmando:
61 Nojoriiri naa sequeree: —Cuno pueyano naa sequecanutej: “Janiya jaara Pueyaso Secojojua tia niyartareni, janiyari na tianu tucuatanutaniuhua jiuujianaraca juucajiniani”.
61 — Este disse: “Posso destruir o santuário de Deus e reconstruí-lo em três dias.”
62 Jesuuri sanaa nujuariquiaa saaja. Nocuaji, secojonaa jiyaniijiaari nujuaree. Jesu sequereeri: —¿Majate quenaaja quia riucuanuujua? ¿Quiaate pueya tojirii quiocuara saquiriojotaano? ¿Seetanutejanaa nojori sequesano?
62 E, levantando-se o sumo sacerdote, perguntou a Jesus: — Você não diz nada em resposta ao que estes depõem contra você?
63 Jesuuri saaja sanaa na tojiriquiaa. Nocuaji secojonaa jiyaniijiaari Jesu sequeree: —¡Cua tojiri! Paa niya quiya Pueyaso niquiarani. ¡Cua riucuare! ¡Majaari sapojonu! ¿Quiaate Cristo, Pueyaso Niyanu?
63 Jesus, porém, guardou silêncio. E o sumo sacerdote lhe disse: — Eu exijo que nos diga, tendo o Deus vivo por testemunha, se você é o Cristo, o Filho de Deus.
64 Jesuuri na riucuaree: —Jaa. Nojuacuajanijia taa quia sequereecuajani. Cua tojitiare. Na nuhuaji, niaari cua niquiniutianiya Pueyaso miaquetajara cajiyano. Niaari cua niquiniutianiyajuhuaj jiyocuacaanuji tacateyanohua cohuajajinia.
64 Jesus respondeu:
65 Pueyacuara secojonaa jiyaniijia jaara tojiquiaari naa Jesu sequesanotej, tama na toque sutareejaarijia na juaaniutia. Nata quiniaa sequereeri: —¡Juhuej! ¡Nia tojishuriucuara na sequesano! ¡Nojuajaari tama na cuaqueyajaaja jiyateya juhua Pueyaso na quiniuria! ¡Jiyanohua sacuaraatiaari na sequesano Pueyaso niquiara! ¿Paatucua casaara sashiri socua tamonu saquiriojotanura nocuaraarini? Niaacuaja shusha tojitiaree tama na sequesanojuaaja sacuaraatia Pueyaso niquiara.
65 Então o sumo sacerdote rasgou as suas vestes e disse: — Blasfemou! Por que ainda precisamos de testemunhas? Eis que agora mesmo vocês ouviram a blasfêmia!
66 ¿Taa pa miiniutianiyanoj? ¿Taa nia sequeyani? Nojoriiri pueyacuara secojonaa jiyaniijia riucuaree: —¡Cuaara mosaaria!
66 O que vocês acham? E eles responderam: — É réu de morte.
67 Jiyacaritij, tamasacaari Jesu jiquioco riocojoree. Na jiquioco na masetejotureejaariuhuaj. Tamasaca saniniuujia, Jesu namijia na morotunu nuhuaji, na mocoritia na piquitiuriiri.
67 Então alguns cuspiram no rosto de Jesus e bateram nele. E outros o esbofeteavam, dizendo:
68 Na nuhuaji Jesu nequesotatureeri: —Quiaa jaara Cristo quiri, Pueyaso jiyarosano, quia niishiritioj, ¿cante quia piriini?
68 — Profetize para nós, ó Cristo! Quem foi que bateu em você?
69 Pedroori jiyacari tii cajiriquiaajaa carijiniacuma. Jiyacaritij, secojonaa jiyaniijia seruuri Pedro niquishii. Nojuajaari niyacoo quiquiaari. Pedro sequereeri: —¡Jaj, quiaacuaja cuno Jesuta rucuanejojua, cuno Galilea jiyajinijinio pueyanotani!
69 Pedro estava sentado fora no pátio. Uma empregada se aproximou e lhe disse: — Você também estava com Jesus, o galileu.
70 Pedroori jiyacari seetaree puetunu pueya niquiarajanaa. Naa sapojoreeri: —¡Maja cua niishiniu casaa quia sequeyani!
70 Mas ele negou diante de todos e disse: — Não sei o que você está dizendo.
71 Pedroori tohuateyajiria canujiyaree. Jati, tamonu niyacoori na niquiriijiuhuaj. Cuno seruuri jiyacari tii quiniaa sequeree: —¡Nio pueyanoori cuno Jesuta quijiajuhuaj, cuno Jesu, Nazaret tiacajinijinio pueyanoni!
71 Quando se dirigia para a porta, Pedro foi visto por outra empregada, que disse aos que estavam ali: — Este também estava com Jesus, o Nazareno.
72 Pedroori Jesujiniji socua seetanu camiriohuacuhuaj: —¡Maja cua niishiniu cuno pueyano! ¡Pueyasocuajaari niishiya, seetanujuanaa nia sequeyanijia!
72 E ele negou outra vez, com juramento: — Não conheço esse homem.
73 Pasaja na tarishiniu nuhuaji, quiniqui quiniaari Pedro sequetusee: —¡Quiaaqui seetanujuanaa cuno Jesu pueyajinijinio! ¡Quiaari juhua nojori pocuaajuhuaj!
73 Pouco depois, aproximando-se os que estavam ali, disseram a Pedro: — Com certeza você também é um deles, porque o seu modo de falar o denuncia.
74 Jiyacaritij, Pedroori socua jiyacateree sapojonura. Naa cuno pueya sequereeri: —¡Pueyasocuajaari niishiya maja cua niishiniu cuno pueyano, niaa na sequeyani! ¡Pueyasocuajaari cua sequesano tojiya! ¡Majaari cua sapojonu niajaniya! Caacarajaari canashiyaquiji niunijioquee.
74 Então ele começou a praguejar e a jurar: — Não conheço esse homem! E no mesmo instante o galo cantou.
75 Jiyacaritij, Pedroori naa cuno niucuaja Jesu sequesano niishiquii: “Pedronaa, caacaraja niunijiyaquishacarijia, quiaari tari janiyajiniji seetanu pacutejonutaniya”. Pedroori tia shocua matacajiniji tohuataquiaari ritia. ¡Jiyanohua nujuquequeeri na taraajenuta!
75 Então Pedro se lembrou da palavra que Jesus lhe tinha dito: “Antes que o galo cante, você me negará três vezes.” E Pedro, saindo dali, chorou amargamente.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.