Mateus 19

Arabela NT (ARL_WBT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Jesu jaara naa pohuatanu puecaquiaaritij, canaa na pueyata quiaquiaari Galilea jiyajinijiiri. Canaari Judea jiya shuriucua tiuquishii Jordán moo taquijiriani.
1 Após esses discursos, Jesus deixou a Galiléia e veio para a Judéia, além do Jordão.
2 Jiyanohua queraatia pueyari Jesu nuhuajiyaree. Quiniqui canaa quishacari, Jesuuri cusosuhua naatanijioree.
2 Uma grande multidão o seguiu e ele curou seus doentes.
3 Jiyacaritij, noojiaqueya Fariseocuacajinijinioori Jesuucua nijioquiaari sesa na pocuatenura Jesu juucua nocuara nojori tonujunura. Naaratej, nojoriiri Jesu nequesotaree: —¿Maniniate pa cartenura pa niquiocua, jaara pa juaatiri?
3 Os fariseus vieram perguntar-lhe para pô-lo à prova: É permitido a um homem rejeitar sua mulher por um motivo qualquer?
4 Jesuuri nojori riucuaree: —¿Majate nia serojonu quiquiaacuaja Pueyaso Rupaajinia? Coteenujuanaa Pueyaso shipinishacari pueyano, Pueyasoori shipiniquiaari caya, maajinio.
4 Respondeu-lhes Jesus: Não lestes que o Criador, no começo, fez o homem e a mulher e disse:
5 Naaratej, nojori shipininiaari sequequiaari: “Caya cuaara tiujiaara na que, na nucuanio, necocuata na quiniuria. Nojoriiri juhua niquiriyatu pueyanora quiniutianiya na camitioosacari”.
5 Por isso, o homem deixará seu pai e sua mãe e se unirá à sua mulher; e os dois formarão uma só carne?
6 Naaratej, caya, maaji jaara camitioore, majaari tari na quiniu caapiqui pueyano. Juhua niquiriyatu pueyanojuaari quiquii. Naacuajitij, majaari maninia Pueyaso rupuetootesano rupartanura.
6 Assim, já não são dois, mas uma só carne. Portanto, não separe o homem o que Deus uniu.
7 Nojoriiri Jesu sequeree: —Jaara naa quiritij, ¿casaara supuetana Moisés rootaquiaaricuaraarini caya cuaara naajionee niquitioora necocua, na cartenu panishacari?
7 Disseram-lhe eles: Por que, então, Moisés ordenou dar um documento de divórcio à mulher, ao rejeitá-la?
8 Jesuuri nojori riucuaree: —Moiséscuajaari niishiquiaari niaari puera cumajiuujiaaca. Naaratej Moisésri nia tarinitiaquiaari nia niquiocua nia cartenura. Coteenujuanaa, Pueyaso jaara shipiniquiaari caya, maajinio, majaari naa na quiniu quiquiaari.
8 Jesus respondeu-lhes: É por causa da dureza de vosso coração que Moisés havia tolerado o repúdio das mulheres; mas no começo não foi assim.
9 Cua tojitiare pueyanaa. Janiyari nia sequeya cutarani. Cante necocua carteree najuhuanani, tamonu maajitia na caminiuria, coteenu necocua jaara tamonu cayata quiyaquiri, neyacaari jiyanohua sesa miya Pueyaso niquiara. Jaara naa miiritij, Pueyasora, nojuajaari sesoriquia pueyano. Nojuacuajaari juhua pueyano, cante narta pueyano niquiocua numuetucujuani. Naajuhuaj, cante cartesano maaji camiyani, naa sesa miyajaariuhuaj.
9 Ora, eu vos declaro que todo aquele que rejeita sua mulher, exceto no caso de matrimônio falso, e desposa uma outra, comete adultério. E aquele que desposa uma mulher rejeitada, comete também adultério.
10 Canaa, Jesu saquiriojosano pueyani, canaa tojishacari naa Jesu sequesanotej, canaari na sequereeni: —Jaara naa quiritij taa quia sequeriquiaacuajani, maninia naasucuaari maja mashaja caminiuria. ¿Naatejaaratej?
10 Seus discípulos disseram-lhe: Se tal é a condição do homem a respeito da mulher, é melhor não se casar!
11 Jesuuri canaa riucuaree: —Maja na naata puetunu pueyajanaa nio cua niishitiojosano tojiniu. Saaja noojiaqueya pueya cutaraari na tojiniutianiya, noo pojori canapuete jiyocuacaanuji cumaaca niquitiosaareeni na tojiniuria.
11 Respondeu ele: Nem todos são capazes de compreender o sentido desta palavra, mas somente aqueles a quem foi dado.
12 Naajuhuaj, noojiaqueya canuuri maja na naata caminiu, riyacajajaaju nojori quishacari. Nojoriiri naa rasanojuhuanajaj. Tamasaca canuuri maja na caminiu saniniuujia, jiatejosano nojori riyacajajau quishacari. Tamasacaari maja na caminiujiuhuaj tama nojori paniyaquishacarijiaaja, saaja Pueyasora nojori poonijionu panishacari. Cante na naata naa miiniuni, cuaara naa miiriatej.
12 Porque há eunucos que o são desde o ventre de suas mães, há eunucos tornados tais pelas mãos dos homens e há eunucos que a si mesmos se fizeram eunucos por amor do Reino dos céus. Quem puder compreender, compreenda.
13 Na nuhuaji, pueyari Jesuucua nitiaquiaari necohua juucua, Jesu nianura nojoriicua na juaashiquia, nocuara na secojonura Pueyaso. Canaa, Jesu saquiriojosano pueyani, canaari saaja nojori tenujuree canaa juaaniutiani.
13 Foram-lhe, então, apresentadas algumas criancinhas para que pusesse as mãos sobre elas e orasse por elas. Os discípulos, porém, as afastavam.
14 Jesuuri saniniuujia canaa sequeree: —¡Maja nojori tenujunu! Nia tarinitiare naatujoori cuaara cucua nijioora. Nia tojiri, canapuete seetanujuanaa juhua nio naatujoorini, nojoriiri Pueyaso muerasu quiriquiano.
14 Disse-lhes Jesus: Deixai vir a mim estas criancinhas e não as impeçais, porque o Reino dos céus é para aqueles que se lhes assemelham.
15 Na nuhuaji, Jesuuri na juaashiquia niaquiaari naatujooriicua, nojoriicuara na secojonura, Pueyaso miiniuria maninia nojori. Na nuhuaji, Jesuuri quiniquiji quiaquiaariuhua.
15 E, depois de impor-lhes as mãos, continuou seu caminho.
16 Tamonu mashajaari Jesuucua niquiaari. Na nequesotaseeri: —Niishitiojonanaa. Quiaari maninia pueyano. Cua sequere, ¿taa cua miiniutianiyani maninia cua quiniuria Pueyaso niquiara, pueyaracaanu quijiara cua quiniuriani?
16 Um jovem aproximou-se de Jesus e lhe perguntou: Mestre, que devo fazer de bom para ter a vida eterna? Disse-lhe Jesus:
17 Jesuuri na riucuaree: —¿Casaara quia sequeya janiya maninia pueyanotani? Saaja niquiriyatujuaari maninia quijia cutara. Nojuacuajaari Pueyaso. Naajaa, quiaa jaara maninia quiniuucua jiaatiaa Pueyaso pueyano quia quiniuria, quia tojiri tariucuacaanu Moisés Rootasano Pueyasojiniji.
17 Por que me perguntas a respeito do que se deve fazer de bom? Só Deus é bom. Se queres entrar na vida, observa os mandamentos.
18 Jesu riucuareeri: —¿Teyano rootasanoteni? Jesuuri na sequeree: —Maja quia monu. Maja quiarta pueyano niquiocua quia numuetucunu. Maja quia nohuasenu. Maja quia saquiriojotanu tamonuucuara quia sapojonuta.
18 Quais?, perguntou ele. Jesus respondeu: Não matarás, não cometerás adultério, não furtarás, não dirás falso testemunho,
19 Quia que, quia nucua tojijia quia quiriquia. Maja nojori quia rerequetenu. Mariyata quiarta pueyano quia paniri taa quia paniyacuaa tama quia cuaqueyajaajani.
19 honra teu pai e tua mãe, amarás teu próximo como a ti mesmo.
20 Mashajaari Jesu sequeree: —Janiyacuajaari puetunujuanaa nio tojijia quiquiaari cua naatujuajinijini. ¿Casaa cua miiniutianiya socuani?
20 Disse-lhe o jovem: Tenho observado tudo isto desde a minha infância. Que me falta ainda?
21 Jesuuri na sequeree: —Quiaa jaara seetanujuanaa maninia quiniuucua jiaatiaa Pueyaso niquiara, quia quiaarohua quia tiajinia. Quia niquitiojore puetunu quia casamijianaa cumaneecara. Na nuhuaji, casamiijiuniucua quia niquitiojore nareja quia cumaneeca. Naacuajitij, quiaari queraatia casami jiitianutaniya jiyocuacaanu. Na nuhuaji, quiocua nimiohua cutara, cua tojijia quia quiniuria.
21 Respondeu Jesus: Se queres ser perfeito, vai, vende teus bens, dá-os aos pobres e terás um tesouro no céu. Depois, vem e segue-me!
22 Na tojishacari naa Jesu sequesanotej, mashajaari taraatia quiaarohua jiyanohua casamiriaca na quiniuucua.
22 Ouvindo estas palavras, o jovem foi embora muito triste, porque possuía muitos bens.
23 Jiyacaritij, Jesuuri canaa sequeree: —Seetanujuanaa nia sequeyanijia, jiyanohua jiyajenetaari pueyano tojiniuria Pueyaso, na pueyano na quiniuria, cuno pueyano jaara puera jiyanohua casamiriaca quiri.
23 Jesus disse então aos seus discípulos: Em verdade vos declaro: é difícil para um rico entrar no Reino dos céus!
24 Pueyanaa, ¿camelloteeri na naata cusupuetaja cuhuoco tamajiria tajiniu? Maja na naata. Cua tojitiare. ¡Socua jiyanohua jiyajenetaari casamiriaca pueyanora, Pueyaso pueyanora na jatanishaanura!
24 Eu vos repito: é mais fácil um camelo passar pelo fundo de uma agulha do que um rico entrar no Reino de Deus.
25 Canaa tojishacari naa Jesu sequesanotej, canaari jiyanohua jiuujiatereeni. Canaari na nequesotareeni: —¿Canteeri Pueyaso pueyanora jiyatesaanutaniya socuanitioj?
25 A estas palavras seus discípulos, pasmados, perguntaram: Quem poderá então salvar-se?
26 Jesuuri canaa shootiaree tacuriitia. Canaa sequereeri: —Pueyari maja na naata tama na cuaqueyajaaja jiyatenu Pueyaso muerasu nojori quiniuria. Pueyaso cutaraari na naata na miiniu. Nojuajaari cumaacaraca puetunu na panishanojuanaa na miiniuria.
26 Jesus olhou para eles e disse: Aos homens isto é impossível, mas a Deus tudo é possível.
27 Pedroori Jesu sequeree: —¿Canaarijiataj? Canaari puetunu canaa casamijianaa tiujiaquiaarini canaa rupuenura quiajaniya. ¿Casaa canaa masenutaniyarinijia?
27 Pedro então, tomando a palavra, disse-lhe: Eis que deixamos tudo para te seguir. Que haverá então para nós?
28 Jesuuri canaa riucuaree: —Seetanujuanaa nia sequeyanijia. Nio jiya maniniushitishacariuhua, janiyari cajiniutianiyani jiyaniijia cajitiujinia puetunu cua Quejiniji shanohua cua cumaacatajanaa. Jiyacaritij cua pueyanaa, niaari mariyata cajitijiosaanutaniya doce jiyaniijia cajitiucuajinia. Niaari pa supuetana Israel doce niquiohuacuajinio caneno pueya nequesoreenaa quiniutianiya.
28 Respondeu Jesus: Em verdade vos declaro: no dia da renovação do mundo, quando o Filho do Homem estiver sentado no trono da glória, vós, que me haveis seguido, estareis sentados em doze tronos para julgar as doze tribos de Israel.
29 Cua pueya tojiniuria janiya, noojiaqueya nojorijinijinioori na tia tiujianutaniya, tapueyocuaca, na rimiatuhua, na que, na nucua, necohua, na cuhuariquianio. Canapuete naa tiujiaquiaa na tojiniuria janiyani, cuno pojoriiri Pueyasojiniji socua jiyanohua queraatia masenutaniya nojori tiujiasanojiniji. Nojoriiri pueyaracaanu shuquiriaatia quijiaca quiniutianiyajuhuaj, shaajeyashijiaca.
29 E todo aquele que por minha causa deixar irmãos, irmãs, pai, mãe, mulher, filhos, terras ou casa receberá o cêntuplo e possuirá a vida eterna.
30 Saniniuujia, queraatia tojishano pueyari Pueyaso shocotasano quiniutianiya na tojitiaashijiaca nojori quiniuucua. Naajuhuaj, mijiria, queraatia pueyari juhua shocotasano pueya quiya Pueyaso niishiyashijiaca pueyara. Cuno pojori jiyanishano najuhuana quijiacani, nojoriiri Pueyaso shuquiritiasano pueya quiniutianiya cutara.
30 Muitos dos primeiros serão os últimos e muitos dos últimos serão os primeiros.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.