Marcos 9

Arabela NT (ARL_WBT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Jesuuri nojori sequequiaarijiuhuaj: —Seetanujuanaa nia sequeyanijia pueyanaa. Noojiaqueya niya quiniaajinijinio quiarijiani, majaari nojori cusonuunu quiniutianiya juhuanojuaja, nojori cuaara niquirijiaatijia Pueyaso cumaaca tiuquiyano cucua, na muerasu jiitiariquianoni.
1 Dizia-lhes ainda:
2 Seis juuca nuhuaji, Jesuuri jiyaconaja tuhuananuucua tacaquiaari. Saaja nata quiojoquiaariiri Pedro, Santiago, Juannio. Jesu quishacari tuhuananujiniji, na cuaqueyari tamaatiuucuara jataquiaari nojori niquiara.
2 Seis dias depois, Jesus tomou consigo Pedro, Tiago e João e os levou, em particular, a sós, a um alto monte. E Jesus foi transfigurado diante deles.
3 Na toqueeri shacantuquera jataquiaari, socua jiyanohua cohuajara sohuanatuujiniji. Nio jiyajinia toqueya jeequejonaari maja na naata jiyanohua cohuajaquera toque na jiyatenu, taa Jesu toque jataquiaaricuaani.
3 As suas roupas se tornaram resplandecentes, de um branco muito intenso, como nenhum lavandeiro no mundo as poderia alvejar.
4 Jiyacaritij, nojoriiri supuetana Elías niquitiuquiaari, supuetana Moisésjuhuaj, Jesuta pocoojiyano tii.
4 E lhes apareceu Elias com Moisés, e estavam falando com Jesus.
5 Jiyacaritij, Pedroori Jesu sequeree: —Niishitiojonanaa, ¡canaa namitia niya quiyani! ¡Canaacua niaacuaji suhuorojoreni: quiara, Moisésra, Elíasranio!
5 Então Pedro, tomando a palavra, disse a Jesus: — Mestre, bom é estarmos aqui. Façamos três tendas: uma para o senhor, outra para Moisés e outra para Elias.
6 Jesu pueyari shiriiquitiuriquiaa. Nocuaji Pedroori naa juhuajaniya pocuariquiaa. Majaari na niishiniu quiriquiaa casaa na pocuariquiaani.
6 Pois não sabia o que dizer, por estarem eles apavorados.
7 Jiyacaritij, jiyocuacaanuji cohuaja najacaari nojoriicua rosequiaari. Cohuajaari nojori mishiquiomaa. Cohuaja najacajiniji, Pueyasoori tojishaaree pocuaano. Naa sequequiaaritij: —¡Niocuaja cua Niyanuniyojua, cua shuquiritiasano! ¡Saaja nojuaja nia tojiri!
7 A seguir, veio uma nuvem que os envolveu; e dela veio uma voz que dizia: — Este é o meu Filho amado; escutem o que ele diz!
8 Jiyacaritij, nojori jaara ritia niquinijionuuquiaari na shocuaqueya, majaari quenaaja tamonu na niquitiuniu quiquiaari socua. Saaja Jesuuri tamajaaja quiriquiaa.
8 E, de repente, olhando ao redor, não viram mais ninguém com eles, a não ser Jesus.
9 Nojori rosetasacariuhua tuhuananuucocoji, Jesuuri nojori rootaquiaari maja nojori pohuatanuhuara tamasaca niquiara nojori niquishano. Jesuuri nojori sequequiaari cuaara noojiajinia racatatuura, nojuaja jaara samiitiarohuajaatijia.
9 Ao descerem do monte, Jesus lhes ordenou que não divulgassem as coisas que tinham visto, até o dia em que o Filho do Homem ressuscitasse dentre os mortos.
10 Cunora, tama nojorijiaarijia maninia racataquiaari noojiajinia nojori niquitiushano. Maja cutaraari nojori niishitiuniu quiquiaari, casaara naa Jesu sequeree nojorini “cua samiitiasacariuhua”.
10 Eles guardaram a recomendação, perguntando uns aos outros o que seria esse ressuscitar dentre os mortos.
11 Cunora, nojoriiri Jesu nequesotaquiaari: —¿Casaara Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa sequequiaacuaraarini, Elíasna coteenu tiuquiniutianiuhua Pueyaso Jiyarosocoriquianoocuaji?
11 Então perguntaram a Jesus: — Por que os escribas dizem ser necessário que Elias venha primeiro?
12 Jesuuri nojori riucuaree: —Seetanujuanaacuaaquiniatejaj, Elíasri coteenu tiuquiriquiano quiquiaari, puetunu cucuaji jeenucuariquianojuanaa. ¿Niaate niishiya casaara tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia naa naajiotasaaquiaari janiyajinijini: “Pueyaso Jiyarosanoori naquiya miishaanutaniya? Pueyari na soonutaniyajuhuaj”.
12 Jesus respondeu:
13 Janiyari seetanujuanaa nia sequeyani, Elíascuajaari tari niquiaari. Pueyari naquiya na miiquiaari taa nojori paniquiaaricuajani. Pueyaso Rupaajiniacuajaari naajiotasaaquiaari nojuajaari naa miishaanutaniyaquij. Seetanujuanaa tari naa miishaaquiaariiri.
13 Eu, porém, lhes digo que Elias já veio, e fizeram com ele tudo o que quiseram, como está escrito a respeito dele.
14 Na nuhuaji, Jesu jaara tacatequiaariuhua na saquiriojosano pueya quishaqui, queraatia pueya niquishuhuari nojori shocua maano. Tii quitiuriquiaajaariuhua Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa. Nojoriiri Jesu pueyata juayonuutariquiaa.
14 Quando eles se aproximaram dos outros discípulos, viram numerosa multidão ao redor deles e os escribas discutindo com eles.
15 Pueya jaara Jesu niquitiuquiaari, puetunu pueyajanaari nocuaji jiuujiatequiaari. Nojoriiri nocua netecuatuquiaari na saruhuatanura.
15 E logo toda a multidão, ao ver Jesus, ficou surpresa e, correndo até ele, o saudava.
16 Jesuuri na saquiriojosano pueya nequesotaree: —¿Casaajiniji nia juayonuutariquiaa cuno pojoritiani?
16 Então Jesus perguntou:
17 Tamonu cuno pueyajinijinioori Jesu riucuaree: —¡Niishitiojonanaa, quiocua nitiaaree quiyanunijia! ¡Samaru jiitiaano! ¡Samaruuri na jiyatequiaari tiquiara!
17 E um, do meio da multidão, respondeu: — Mestre, eu trouxe até o senhor o meu filho, que está possuído de um espírito mudo;
18 Tiquiyocua na quishaqui, samaruuri na pojotequiaa. Naa na cusojosacaritij, cushau jataquiaa na rupaamajiiri. Na quiaca miaquequiaajaariuhuaj. Na nuhuaji, pootia maquiaari juhua macu. Quiyanuuri cunora sasacara quiyaree. ¡Socua piriuquiuniutianiyari! Janiyacuajaari tari sequeree quia pueyani, nojori tohuatenura cuno samaru nojuajiniji. Nojoriiri maja na naata na tohuatenu quiriquiaa.
18 e este, sempre que se apossa dele, lança-o por terra, e ele espuma, range os dentes e vai definhando. Pedi aos seus discípulos que o expulsassem, mas eles não puderam.
19 Jiyacaritij, Jesuuri naa sequeree: —¡Niaaqui Pueyasoocua tiuyashijiacaja! ¿Janiyatucua pueyaracaanu nia jiitiariquiani? ¿Janiyateeri pueyaracaanu nia rejeretanutaniyajaaniuhuaj? ¡Miji nia jaatucure cuno caya samijia!
19 Então Jesus exclamou:
20 Nocua jaatucusaareeri caya samijia. Samaru niquishacari Jesu, caya samijia miirii taraatiaari. Caya samijiaari pojoquee Jesu niquiara. Tii taquiriocuariquiaari. Na rupaamajiiri cushaariquiaa.
20 E eles o trouxeram. Quando ele viu Jesus, o espírito imediatamente agitou o menino com violência, e, caindo ele por terra, revolvia-se espumando.
21 Jesuuri caya samijia que nequesotaree: —¿Taacari na coteecanu naa na quiniuria juhuacatecarani? Na queeri Jesu riucuaree: —Na naatujuajiniji naa quijiajuhuanajaj.
21 Jesus perguntou ao pai do menino: O pai respondeu: — Desde a infância;
22 Na cusojuanura juucua, cuno samaruuri sequeyarucua na pojotequiaa manijinia, moojiniajuhuaj. Naaratej, ¡jaara quia naata quiri, canaacua quia taraajere quenaaja! ¡Canaa quia naacure!
22 e muitas vezes o tem lançado no fogo e na água, para o matar. Mas, se o senhor pode fazer alguma coisa, tenha compaixão de nós e ajude-nos.
23 Jesuuri na sequeree: —¿Casaara naa quia sequeree janiyani, “jaara quia naata quiri”? Cante Pueyasoocua tiuya noojiata seetanujuanaani, nera miishiyari puetunu na panishanojuanaa.
23 Ao que Jesus respondeu:
24 Jiyacaritij, caya samijia queeri nacaree: —¡Jaa, quiocua tiuyanijia! ¡Cua naacure socua cua tiuuniuria quiocua!
24 E imediatamente o pai do menino exclamou: — Eu creio! Ajude-me na minha falta de fé!
25 Jesu niquishacari queraatia pueya nocua rerequeejiyano, ritia samaru sequereeri: —¡Tojiyashijia, tiquia samarunaa, janiya quia sequeyani, quia tohuatare nio caya samijiajiniji! ¡Puetunu quia tohuatarejanaa! ¡Majaari socua quia tacatenuhua, nocua quia tiuquiniuhuara!
25 Vendo Jesus que muita gente estava se reunindo, repreendeu o espírito imundo, dizendo-lhe:
26 Samaruuri sariyocuaquee. Caya samijia taquiriocuaterohuariuhuaj. Na tohuatesacari caya samijiajiniji, juhua macu na tiujiaqueeri. Nocuaji, queraatia na niquitianaa pueyari sequequiaari: —¡Juaj! ¡Tari cusoquee cutaratej!
26 E ele, gritando e agitando-o muito, saiu, deixando-o como se estivesse morto, a ponto de muitos dizerem: — Morreu.
27 Jesuuri na juaashiquiajiniji na quiaree. Na sanareeri. Caya samijiaari juhuajaniya nujuaquiaariuhua.
27 Mas Jesus, tomando-o pela mão, o ergueu, e ele se levantou.
28 Na nuhuaji, Jesuuri tiaco tiuquitiaquiaari na pueyataja. Tamajaaja nojori quishacari tii, na saquiriojosano pueyari na nequesotaree: —¿Casaara maja canaa naata cuno samaru tohuatenu quiriquiaani?
28 Quando Jesus entrou em casa, os seus discípulos lhe perguntaram em particular: — Por que nós não pudemos expulsá-lo?
29 Jesuuri nojori riucuaree: —Jiyano samaruuri na naata tohuatanishaanu cutara saaja jiyanohua Pueyaso nia secojonuta nia miaqueyaquiniutia.
29 Jesus respondeu:
30 Nojori jaara quiojoquiaariuhua tiji, Galilea jiya tajimiaari. Majaari Jesu paniniu quiquiaari pueya niishiniuria tee na quiyani.
30 E, tendo saído dali, passavam pela Galileia, e Jesus não queria que ninguém o soubesse,
31 Jesuuri jiyacari saaja na saquiriojosano pueyata quiniu paniriquiaa. Jiyacari, nojori niishitiojoriquiaari. Naa nojori sequereeri: —Janiyari pueya niquitiosaanutaniyani, nojori miiniuria janiya taa nojori paniyacuajani. Nojoriiri cua monutaniya. Jiuujianaraca juucajinia, janiyari samiitianutaniuhuani.
31 porque ensinava os seus discípulos e lhes dizia:
32 Majaari quenaaja na pueya niishiniu quiriquiaa Jesu sequesano. Nojoriiri saaja puereriquiaa maninia na nequesoreenura casaa naa na sequenu paniriquiaani.
32 Eles, porém, não compreendiam isto e tinham medo de perguntar.
33 Nojoriiri Capernaum tiacajinia tiuquiijiosee. Tari nojori quishacari tiajinia, Jesuuri nojori nequesotaree: —¿Casaajiniji nia juayonuutariquiaa nucuamajini?
33 Chegaram, então, a Cafarnaum. Estando em casa, Jesus perguntou aos discípulos:
34 Nojoriiri saaja sanaajetaquee. Na juayonuutanujiniji niishitiuriquiaacuajaari. Nucuamaji, nojoriiri riutioconeetariquiaa teyano nojorijinijiniote socua tojishano pueyanoni.
34 Mas eles se calaram, porque, no caminho, tinham discutido entre si sobre quem era o maior.
35 Jesuuri jiyacari cajirii nojori na rootanura. Na doce pueya piiriiri. Nojori sequereeri: —Cante socua tojishano pueyanora quiniu paniyani, nojuaja cuaara quiiria juhua serura, narta pueya na naacunura puetunujuanaa.
35 E Jesus, assentando-se, chamou os doze e lhes disse:
36 Na nuhuaji, Jesuuri mueya nujuatequiaari nojori tajinia. Cuno mueya paree nojori niquiaraari. Na pueya sequereeri:
36 Trazendo uma criança, colocou-a no meio deles e, tomando-a nos braços, disse-lhes:
37 —Cante jiyano mueya maseja na paniniutia janiyani, nojuajaari cua maseyajaacuhuaj. Cante cua maseyani, majaari saaja na masenu janiya. Jiyocuacaanu Quijia cua Jiyarona maseyajaariuhuaj.
37 — Quem receber uma criança, tal como esta, em meu nome, recebe a mim; e quem receber a mim, não é a mim que recebe, mas aquele que me enviou.
38 Tamacari, Juanri Jesu sequeree: —¡Niishitiojonanaa, canaari tamonu pueyano niquiriini quia sesa jiyaniquiyano samaruhua na tohuatanijionura pueyajiniji! Nojuajaari maja pajaniyajinijinio. Nocuaji, ¡canaari na tenujureeni maja socua naa na miiniuriatej!
38 João disse a Jesus: — Mestre, vimos um homem que expulsava demônios em seu nome, mas nós o proibimos de fazer isso, porque não nos seguia.
39 Jesuuri nojori sequeree: —¿Casaara nia tenujureeni? Pueyano jaara maninia miishano miiri cua sesa cumaacata, na nuhuaji, nojuaja maja na naata sesa pocuanu janiyajiniji.
39 Mas Jesus respondeu:
40 Nia niishiri, cante maja pa paracani, nojuajaari pa jiyano.
40 Pois quem não é contra nós é a favor de nós.
41 Nia rucuanejosacari, cante nia raateya mohuacaniyojua na paniniutia janiyani, cua pueya nia quiniuucuajuhuaj, Pueyasoori saniniuujia maninia casaa na niquitionutaniya na jiitiasanojiniji.
41 Pois aquele que lhes der de beber um copo de água, em meu nome, porque vocês são de Cristo, em verdade lhes digo que de modo nenhum perderá a sua recompensa.
42 ’Nio mueyari cucua tiuujia. Cante jiyano mueya miitirii sesani, nera maara socua maninia quiri, puereetujuajau saajia jaara morotasaare na riquiajiniji, caminia queronijinia jartasocoriquiano.
42 — E, se alguém fizer tropeçar um destes pequeninos que creem em mim, seria melhor para esse que uma grande pedra de moinho fosse pendurada ao seu pescoço e fosse jogado no mar.
43 Nio miriqui cua niishitiojosano nia tojiri: tama nia juaashiquiajaaja jaara nia jiyatere sesa miijiara, nia juaashiquia nia rashiquiare juhuari niaa mariqui mani quiquiojinia jatasaareeri, sesa miijia nia quiniuucua. Cuno mani quiquiojiniani, majaari mani maquesanu. ¿Niaateeri paniya tii nia jatasaanura caapiquiquiojuata? Jiyanohua socua maninia cutaraari niaara, juaashiquiaaju nia tiuquinishaanura Pueyaso shuriucua, pueyaracaanu shuquiriaatia nia quiniuria nata.
43 E, se a sua mão leva você a tropeçar, corte-a; pois é melhor você entrar aleijado na vida do que, tendo as duas mãos, ir para o inferno, para o fogo que nunca se apaga
44 — ausente —
44 [onde não lhes morre o verme, nem o fogo se apaga].
45 Naajuhuaj, nia niohuaca jaara nia jiyatere sesa miijiara, nia rashiquiarenoj maja nia jatasaanura mani quiquiojinia. ¿Niaateeri paniya tii nia jatasaanura caapiquiniocuata, pueyaracaanu tii nia saniitiosaanura? Jiyanohua socua maniniaari niquiniocuata Pueyasoocua nia tiuquiniuria, pueyaracaanu nata nia quiniuria shuquiriaatia.
45 E, se o seu pé leva você a tropeçar, corte-o; pois é melhor você entrar na vida aleijado do que, tendo os dois pés, ser lançado no inferno
46 — ausente —
46 [onde não lhes morre o verme, nem o fogo se apaga].
47 Naajuhuaj, nia namijia jaara sesa miitiriquia niajaniya, nia jiaterenoj. Naa nia tarinitiare sesa nia miiniu, maja nia jatasaanura caapiqui namijiata pueyaracaanu mani noshishaqui. Sesa miijiacaari cuno mani quiquiojinia quejoosaanutaniya, pueyaracaanu nojori saniitiosaanura. Cuno manijinia, majaari porohua cusonuunu. Maniiri tii pueyaracaanu noshiya. Majaari na maquesanu. Jiyanohua socua maniniaari nia tiuquiniuria Pueyasoocua niquiriyatujua namijiata pueyaracaanu shuquiriaatia nia shootianura nojuaja. Naa Jesu niishitiojosacari miriquitij, nojuajaari pueya niishitiojoriquiaa nojori tarinitianura jiyanohua na miiniu panishano, cuno jaara sesa miijiara jiyateriquia nojori.
47 E, se um dos seus olhos leva você a tropeçar, arranque-o; pois é melhor você entrar no Reino de Deus com um olho só do que, tendo os dois, ser lançado no inferno,
48 — ausente —
48 onde não lhes morre o verme, nem o fogo se apaga.
49 Jesuuri socua niishitiojorohua: —Puetunu Pueyaso muerasujuanaari saniniujiushaanutaniya juhua manitia, taa shu caquishiyacuaani na moqueyaquiniuucuaji.
49 — Porque cada um será salgado com fogo.
50 Naajuhuaj, shoniiri jiyanohua maninia, shu moqueyaquiniuucuaji. Saniniuujia, shoni jaara shaacara quiri, ¿maatucua taa tiquiriiquiara quiriohua saajaniuhuaj? Maja na naata. Naajuhuaj, Pueyaso cumaaca nia jiitiare nioojiajinia, niaa mariqui najuhuana quijia quiriiri juhua Pueyaso niishiyashijia pueya. Naajuhuaj, jiyanoojiaca nia quiri, jatiqui nia quiniuria shuquiriaatia.
50 O sal é bom; mas, se o sal vier a se tornar insípido, como lhe restaurar o sabor? Tenham sal em vocês mesmos e paz uns com os outros.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.