Marcos 8
Arabela NT (ARL_WBT) vs NAA
1 Jiyacaritij, jiyanohua queraatia pueyari rerejoquiaari Jesu na tojitianura. Majaari nojori jiitianu quiquiaari casaa quenaaja na miaquetusocoriquiano. Jesuuri na saquiriojosano pueya piirii. Nojori sequereeri:
1 Naqueles dias, quando outra vez se reuniu grande multidão, e não tendo o que comer, Jesus chamou os discípulos e lhes disse:
2 —Nio pueyacua taraajeyanijia. Nojori tari jiuujianaraca juuca quiya niya cuata. Majaari quenaaja nojori jiitiatunu miaquesano.
2 — Tenho compaixão desta gente, porque já faz três dias que eles estão comigo e não têm o que comer.
3 Janiya jaara nojori jiyaramiquiriohua na tiajinia miaqueyojuani, nucuaco cusojoniuyarohuacua. Noojiaqueya nojorijinijinioori niyara nijiorucuaa tucuacaanuji.
3 Se eu os mandar para casa em jejum, desfalecerão pelo caminho; e alguns deles vieram de longe.
4 Na saquiriojosano pueyari na riucuaree: —¿Paatucua taa miaquetere nojori niyani, pueya quiyaquishaquini?
4 Mas os discípulos lhe responderam: — Como poderá alguém saciá-los de pão neste deserto?
5 Jesuuri nojori nequesotaree: —¿Taa pan nia jiitiaani? Nojoriiri na sequeree: —Nareja siete.
5 Então Jesus perguntou: Eles responderam: — Sete.
6 Jesuuri na pueya sequeree, nojori cuaara sequeera puetunu pueyajanaa nojori cajitiuniuria. Na nuhuaji, Jesuuri cuno siete pan pataree. Pueyaso secojoree nocuaraari. Na nuhuaji, na saquiriojosano pueyara na neecasereeri. Nojoriiri saniniuujia pueya na serotaree puetunujuanaa.
6 Então mandou o povo assentar-se no chão. E, pegando os sete pães, partiu-os, após ter dado graças, e os deu aos seus discípulos, para que estes os distribuíssem, repartindo entre o povo.
7 Secaja sapitiaaja jiitiaturiquiaajaariuhuaj. Jesuuri socua nocuara secojorohuacuhuaj. Na nuhuaji, na pueya sequereeri nojori niquitiojonura pueya.
7 Tinham também alguns peixinhos. E, abençoando-os, mandou que estes igualmente fossem distribuídos.
8 Puetunu pueyajanaari maninia miaquenuuree. Tooquioreejaariuhuaj. Miaquesano cureenota mishinijiosaaquiaariiri siete canaasatu.
8 Comeram e se fartaram; e dos pedaços restantes recolheram sete cestos.
9 Na miaquenaa pueyari quiquiaari cuatro mil pueya. Na nuhuaji, Jesuuri nojori sequeree nojori quiojonuhuara.
9 Eram cerca de quatro mil homens. Então Jesus os despediu.
10 Na nuhuaji, Jesuuri botejinia tacataquiaari na saquiriojosano pueyata. Quiaareeri Dalmanuta jiyajiniara.
10 Logo a seguir, tendo entrado no barco juntamente com os seus discípulos, foi para a região de Dalmanuta.
11 Fariseocuacaari Jesuucua tiuquiijiosee. Nata juayonuutaseeri. Nojori saniniujiuniuria Jesu, nojoriiri na sequeree juucua cuaara nojori niquishocoriquiano casaa miiria Pueyaso cumaacata. Nojoriiri naa na sequeturee, nojori niishiniuria Jesute seetanujuanaa Pueyaso Jiyarosano.
11 Os fariseus chegaram e começaram a discutir com Jesus. E, tentando-o, pediram-lhe um sinal vindo do céu.
12 Jesuuri noojia niaree na taraajenuta. Sequereeri: —¿Casaara nio pueya niquiniu paniya Pueyaso cumaacata miishanoni? Seetanujuanaa nia sequeyanijia, majaari cua niquitiniu quiniutianiya niajaniya cua cumaacata cua miishano.
12 Jesus, porém, arrancou do íntimo do seu espírito um gemido e disse:
13 Jiyacaritij, cuno pojori tiujiaqueeri. Na pueyata botejinia tacataarohuari. Caminia taquijiria niuutiaareeri.
13 E, deixando-os, tornou a embarcar e foi para o outro lado.
14 Jesu pueyari na coseyaca niyajetatuquiaari. Nareja niquiriyatujua panniyojua jiitiaturiquiaa botejiniaari.
14 Ora, os discípulos se esqueceram de levar pão e, no barco, não tinham consigo senão um só.
15 Jiyacaritij, Jesuuri nojori sequeriquiaa miriqui: —Cua tojitiare. Niocua tama nia cuaqueyajaaja cojuariquia Fariseocuaca pan poreetajaacuaji, Herodes pan poreetajaacuajijiuhuaj.
15 Jesus os preveniu, dizendo:
16 Majaari na pueya niishiniu quiriquiaa naa Jesu sequesacaritij. Nojoriiri cunora tama sequetooriquiaajaaja: —Pa jiyaniijia jiyoteeri naa pa sequeya, coseyaca pa paaquiniuucua pa sasocoriquiano.
16 E eles começaram a discutir entre si, dizendo: — Ele diz isso porque não temos pão.
17 Jesuuri na saquiriojosano pueya niishiriojosano niishiquii. Nojori sequereeri: —¿Casaara naa nia niishiriojiya pan nia jiitiaaquishacarini? ¿Majateeri juhuanojuaja nia niishiniu tamonu juuca cua miishanojiniji? ¿Niaateeri cumajiuujiaacato, maja nia niishiniuria?
17 Jesus percebeu isso e perguntou:
18 ¿Majateeri cua miishano nia niquiniu quiquiaacuaja nia namijiata? ¿Majateeri nia tojiniu quiquiaa nia numaatajuhuaj? ¿Niaateeri ritia niyajetarucuaa cua miishano?
18 Tendo olhos, não veem? E, tendo ouvidos, não ouvem? Não se lembram
19 Janiya jaara cinco pan neecasecanu cinco mil pueyaratej, ¿taa canaasatu nia mishinijiocanu miaquesano cureenotani? Nojoriiri na riucuaree: —Doce.
19 de quando parti os cinco pães para os cinco mil, quantos cestos cheios de pedaços vocês recolheram? Eles responderam: — Doze!
20 —Naajuhuaj, janiya jaara siete pan neecaserucuaa cuatro mil pueyaratej, ¿taa canaasatu nia mishinijiorucuaani? Nojoriiri na riucuaree: —Siete.
20 — E de quando parti os sete pães para os quatro mil, quantos cestos cheios de pedaços vocês recolheram? Responderam: — Sete!
21 Naaratej, Jesuuri nojori sequeree: —¿Majateeri juhuanojuaja nia niishiniu naa cua miishanojinijitij? Jiyacariti nojoriiri Jesu sequesano niishiquii.
21 Ao que Jesus lhes disse:
22 Na nuhuaji, Jesuuri Betsaida tiacajinia tiuquiijioquiaari na pueyata. Tii na quishacari, Jesuucua jaatucusaaquiaariiri cariyojuaru pueyano. Pueyari Jesu secojotuquiaari cuno cariyojuaru namijia na quianura quenaaja.
22 Então chegaram a Betsaida. E lhe trouxeram um cego e pediram a Jesus que tocasse nele.
23 Jesuuri cariyojuaru quiaree na juaashiquiajiniji. Tiaca jiyaquiria na jaatucuyareeri. Cariyojuaru namijia piquiojoree na riacautaari. Na nuhuaji, na juaashiquia niaree nocuaari. Na nequesotareeri: —¿Quia naatate niquiniu shiitianiyojua quenaaja?
23 Jesus, tomando o cego pela mão, levou-o para fora da aldeia. Então cuspiu nos olhos do homem e, impondo-lhe as mãos, perguntou:
24 Cariyojuaruuri niquiniu sanirii. Jesu sequereeri: —¡Jaa! ¡Pueya niquiyanijia, juhua nacuhua rucoyano!
24 O homem, recuperando a visão, respondeu: — Vejo pessoas, mas elas parecem árvores que andam.
25 Jesuuri socua pacuterohua na juaashiquia nianu cariyojuaru namijiaacua. Cariyojuaruuri niquiniu saniriohuacuhuaj. Jiyacaritij, tojetaarucuajanaa maninia niquijiara quiquiiri.
25 Então Jesus novamente pôs as mãos sobre os olhos dele. E o homem, passando a ver claramente, ficou restabelecido; e distinguia tudo de modo perfeito.
26 Jesuuri na tiajinia na jiyarorohua. Cariyojuaru rootaree naari: —Majaari tiacajinia quia quianuhua pueya quia pohuatanura cua miishanojiniji quiajaniya.
26 E Jesus o mandou para casa, recomendando-lhe:
27 Na nuhuaji, Jesuuri quiojoquiaari na saquiriojosano pueyata tucuaqui tiacajiniara Cesareya Filipo tiaca shocuaqueya. Na quiasacari nucuaco, na pueya nequesotareeri: —¿Taa pueya sequequiaa janiyani, cantena janiyani?
27 Então Jesus e os seus discípulos foram para as aldeias de Cesareia de Filipe. No caminho, perguntou-lhes:
28 Nojoriiri na riucuaree: —Noojiaqueya pueyari quia sequequiaa, quiaanaari Tiuquinijiona Juan. Tamasacaari saniniuujia quia sequequiaacujua quiaanaari supuetana Elías. Naajuhuaj, tamasacaari quia sequequiaa, quiaa naasucuanaari tariucuacaanu pueyara Pueyaso sequesano caminiujiunia, samiitianohuatuhuaj.
28 Os discípulos responderam: — Uns dizem que é João Batista; outros dizem que é Elias; e ainda outros dizem que é um dos profetas.
29 Na nuhuaji, Jesuuri nojori nequesotaree: —¿Niajaniyarijiataj, taa nia sequeyani, cante janiyani? Pedroori na sequeree: —Quiajaniyacuaja Cristo, Pueyaso Jiyarosano.
29 Então Jesus perguntou: Respondendo, Pedro lhe disse: — O senhor é o Cristo.
30 Jesuuri nojori rootaree maja nojori pohuatanura tamasaca niquiara nojuajiniji Pedro niishishano.
30 Então Jesus os advertiu de que a ninguém dissessem tal coisa a seu respeito.
31 Jiyacaritij, Jesuuri na pueya niishitiojonu coteequiaari tama nojuajinijijiaaja, taa Pueyaso Niyanu miishaanutaniya jiyanohua naquiya taraatiani. Naa na pueya sequereeri: —Parta Israel pueya jiyaniijianucuaari cua tojitiaaquiniutianiya, pueyacuara Pueyaso secojonaa jiyaniijianucuajuhuaj. Naajuhuaj, Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaari cua rerequetejaca quiniutianiya. Janiyari mosaanutaniyani. Na nuhuaji, janiyari jiuujianaraca juucajinia samiitianutaniuhuani.
31 Então Jesus começou a ensinar-lhes que era necessário que o Filho do Homem sofresse muitas coisas, fosse rejeitado pelos anciãos, pelos principais sacerdotes e pelos escribas, fosse morto e que, depois de três dias, ressuscitasse.
32 Jesuuri naa seetanujuanaa nojori sequequiaari. Na pohuatasanoori maja miriqui na quiniu quiquiaari. Jesu jaara naa sequequiaari, Pedroori tamocora na jaatucuree. Cuniqui na nacasureeri maja naa na pocuanuratej.
32 E isto ele expunha claramente. Então Pedro, chamando-o à parte, começou a repreendê-lo.
33 Jesuuri na nijiniara tacatequee saaja. Na saquiriojosano pueya na niquiniutia, Pedro sequereeri: —¡Cua shuriucuaji quia quiaare, Satanásnaa! Quia niishiriojosanoori maja Pueyasojiniji. Majaari quia niishiriojonu juhua Pueyaso panishano. Quiaari saaja juhua nio jiyajinijinio pueya niishiriojiya.
33 Mas Jesus, voltando-se e vendo os seus discípulos, repreendeu Pedro e disse:
34 Naa na sequenu nuhuajitij, Jesuuri na saquiriojosano pueya piirii, puetunu cuniqui quiniaa pueyajanaanio. Nojori sequereeri: —Pueyano jaara cua tojijiara quiniu paniri, nojuaja cuaara niiria cucua, seetanujuanaa noojiata na panishacari janiya. Nojuaja cuaara niyajetaara tama na cuaqueya na cojuanurajaaja. Cuaara cucuara panitiaara tama na cuaqueyajaaja.
34 Então, convocando a multidão e juntamente os seus discípulos, Jesus lhes disse:
35 Saniniuujia, cante tama na cuaqueyajaaja shuquiritiniu panijiani, na nuhuaji, nojuajaari jiyanohua taraatia quiniutianiya pueyaracaanu. Saniniuujia, cante tama na cuaqueya panitiaa cua panishano na miiniuriani, na pohuatanura janiyajinijijiuhuaj, cuno pueyano cutaraari pueyaracaanu quiniutianiya shuquiriaatia.
35 Pois quem quiser salvar a sua vida a perderá; e quem perder a vida por minha causa e por causa do evangelho, esse a salvará.
36 ¿Niaarate maninia, pueyano jaara puetunu nio jiya casamijianaa jiitiare, na nuhuaji na sohuanu jaara jatasaare mani quiquiojinia pueyaracaanura?
36 De que adianta uma pessoa ganhar o mundo inteiro e perder a sua alma?
37 ¿Pueyanote na naata Pueyaso niquitionu queraatia na casamijinijinio, Pueyaso jiyatenuhuara nojuaja pueyaracaanu rishijia na quiniuria nata? Maja na naata.
37 Que daria uma pessoa em troca de sua alma?
38 Cante cua rupaa pohuatanu caririquiya sesa miijiaca pueya niquiara nio jiyajiniani, janiyari nojori caririquiniutianiyajaacuhuaj. Naajuhuaj, cante caririquiya mijiria quiniaa niquiara sequenurani, janiya nojori jiyaniijiani, janiyari cua tacatesacariuhua nojori caririquiniutianiyajuhuaj. Janiyari jiyacari cua Que cumaacata jiyocuacaanuji tacatenutaniuhuani, maninia miijiaca cua Que seyatajuhuaj.
38 Pois quem, nesta geração adúltera e pecadora, se envergonhar de mim e das minhas palavras, também o Filho do Homem se envergonhará dele, quando vier na glória do seu Pai com os santos anjos.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.