Marcos 14

Arabela NT (ARL_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Jiyacari, juhuanojuaja querajaa juuca quiriquiaajaari Pascua juucara queranacunura. Pascua juucajuhuaj, poreetajaaju shipinishano pan miaquenu coteesaaquiaari siete juucara. Pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuaari jiyacari Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaata roojotooriquiaa Jesuucuara. Nojoriiri roojotooriquiaa taa nojori sapojonuta nojori quiatunutaniya Jesu jiyasohuajani, na motusocoriquiano.
1 Faltavam dois dias para a Festa da Páscoa e a Festa dos Pães sem Fermento . Os chefes dos sacerdotes e os mestres da Lei procuravam um jeito de prender Jesus em segredo e matá-lo.
2 Nojoriiri naa sequetooriquiaa: —Maja queranacusacari naa pa miiniutij, paa mariqui puetunu pueyajanaa juaatiriiri.
2 Eles diziam: — Não vamos fazer isso durante a festa, para não haver uma revolta no meio do povo.
3 Jesuuri Betania tiacajinia quiriquiaa Simón tiajinia na saquiriojosano pueyataja. Cuno Simónri tarijia lepra cusotaja quiquiaari. Jesu cajishacari tii miaquejajinia, tamonu maajiiri tiuquiquiaari. Shiitianiyojua shucuariquiaja pataconiyojua cacatariquiaari, shanohua cohuaja saajiajiniji quejasano. Mishaja quiriquiaari shanohua jaanutajata, nardo jaamasucuajiniji shipinishano. Jiyanohua queraatia cumaneecata masesano quiquiaariiri. Jiyacaritij, cuno maajiiri na shucuariquiaja pataconiyojua cocuataree, na totanura Jesu nacaacua.
3 Jesus estava no povoado de Betânia, sentado à mesa na casa de Simão, o Leproso. Então uma mulher chegou com um frasco feito de alabastro , cheio de perfume de nardo puro, muito caro. Ela quebrou o gargalo do frasco e derramou o perfume na cabeça de Jesus.
4 Tamasaca tii quiniaa pueyari juaarii naa cuno shanohua jaanutaja niitiasaanuucua. Tama nojorijiaarijia sequetooriquiaa: —¿Casaara cuno shanohua jaanutaja niitiasaaree najuhuanani?
4 Alguns que estavam ali ficaram zangados e disseram uns aos outros: — Que desperdício!
5 ¡Cuno jaanutaja maara niquitiosaacanu queraatia cumaneecara, casamiijiuniucua niquitiosocoriquiano! Nojoriiri juhuacatecara cuno maaji juaarii.
5 Esse perfume poderia ter sido vendido por mais de trezentas moedas de prata , que poderiam ser dadas aos pobres. Eles criticavam a mulher com dureza,
6 Jesuuri nojori sequeree saaja: —¡Nia tarinitiare! ¿Casaara nia rimiaaqueya nio maajiicuarani? Naa na miishano janiyani, cunoori jiyanohua maninia quiria.
6 mas Jesus disse:
7 Casamiijiuniucua pueyacuajaari pueyaracaanu quiriquiano niaata. Nia naatacuajaari maninia miiniu nojori nia panishacari. Janiya saniniuujia, maja cutaraari cua quiniu quiniutianiya pueyaracaanu niaata.
7 Pois os pobres estarão sempre com vocês, e, em qualquer ocasião que vocês quiserem, poderão ajudá-los. Mas eu não estarei sempre com vocês.
8 Nio maajiiri maninia miirii. Majaari na naata miiniu quiriquiaa socua maninia nio na miishanojiniji. Na totasacari cucua na shanohua jaanutajani, nojuajaari juhuacarijia cua cuaqueya jeenucuaa, raaco cua niasaanura janiya jaara mosaareni.
8 Ela fez tudo o que pôde, pois antes da minha morte veio perfumar o meu corpo para o meu sepultamento.
9 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, puetunu jiyacajiniajanaa tee Pueyaso rupaa pohuatasaanutaniyani, nio maaji miishanoori pueyaracaanu pohuatasaanutaniyajuhuaj. Naa na miishano janiyatej, majaari na niyajetasaanu quiniutianiya.
9 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: em qualquer lugar do mundo onde o
10 Jiyacaritij, Judas Iscarioteeri quiaquiaari pueyacuara secojonaa jiyaniijianucuata roojotoonura taa nojori na quiatenutaniya Jesuni. Nojuajaari Jesu saquiriojosano pueyajinijinio quiquiaarijiuhuaj.
10 Judas Iscariotes, que era um dos doze discípulos, foi falar com os chefes dos sacerdotes para combinar como entregaria Jesus a eles.
11 Jiyaniijianucua jaara tojiquiaari, Judas nojori quiatenu paniya Jesu, nojoriiri jiyanohua shuquiririi. Nojoriiri Judas sequeree: —Canaa quia niquitionutaniya cumaneecani, canaa quia quiatenu sami Jesu. Cunora, Judasri niishiriojonu coteequiaari taacari nojori na quiatenutaniya Jesuni.
11 Quando ouviram o que ele disse, eles ficaram muito contentes e prometeram dar dinheiro a ele. Assim Judas começou a procurar uma oportunidade para entregar Jesus.
12 Puetunu marijiarajanaa, Judiocuacaari Jerusalén tiacajinia rerejoquiaari poreetesoo pan nojori miaquenuunura siete juuca. Coteenu juuca sesaari quiquiaari “Pascua”. Cuno juuca puecoosaaquiaariiri Pascuara riuriotaca borregohua, Pueyaso niquiara miaquenuusocoriquiano. Naaratej, Pascua juuca quishacari, Jesu saquiriojosano pueyari Jesu nequesotaree: —Jiyaniijianaa, ¿tee quia paniya canaa majeetenura quiocuaji borregoni, pa miaquesocoriquiano quiarijia Pascuarani?
12 No primeiro dia da Festa dos Pães sem Fermento , em que os judeus matavam carneirinhos para comemorarem a Páscoa , os discípulos perguntaram a Jesus: — Onde é que o senhor quer que a gente prepare o jantar da Páscoa para o senhor?
13 Jiyacaritij, Jesuuri caapiqui na saquiriojosano pueyajinijinio sequeree: —Nia quiaare Jerusalén tiacajinia. Niaari tii riuriatanutaniya tamonu pueyano, na mohuaca pataano na patacojinia. Niaa jaara na riuriatasee, niocua na nuhuajimia.
13 Então Jesus enviou dois discípulos com a seguinte ordem:
14 Jaara tiuquishii tiajinia, niocua cuno tia camaru sequesee: “Niishitiojona naa quia sequeya: ‘¿Tee cuniqui cua miaquenutaniya cua saquiriojosano pueyata quiarijia Pascua niucuani?’”
14 e digam ao dono da casa em que ele entrar que o Mestre manda perguntar: “Onde fica a sala em que eu e os meus discípulos vamos comer o jantar da Páscoa?”
15 Jiyacaritij, nojuajaari nia niquitiniutianiya puereetuuca sohuaca, jiyocuacaanu nataco, tariucua maninia jeenucuasano. Niocua cuniqui borrego majeetesee, niucua pa miaquesocoriquiano.
15 Então ele mostrará a vocês no andar de cima uma sala grande, mobiliada e arrumada para o jantar. Preparem ali tudo para nós.
16 Na saquiriojosano pueyari quiojoquiaari. Tiacajinia tiuquiijioseeri. Nojori tiuquiijiosacari, nojoriiri puetunujuanaa riuriatasee taa Jesu sequeree nojoricuajani. Nojoriiri tii majeetesee borrego, Pascuara miaquesocoriquiano.
16 Os dois discípulos foram até a cidade e encontraram tudo como Jesus tinha dito. Então prepararam o jantar da Páscoa.
17 Jaara niniquiaari, Jesuuri tiuquiijiosee na saquiriojosano doce pueyata.
17 Quando anoiteceu, Jesus chegou com os doze discípulos.
18 Nojori miaquenuusacari, Jesuuri nojori sequeree: —Seetanujuanaa nia sequeyanijia, tamonu niajaniyajinijinio niya cuata miaqueyani, nojuajaari cua tacartanutaniya na quiatenura janiya, naquiya cua miishaanura.
18 Enquanto estavam à mesa, no meio do jantar, ele disse:
19 Jesu sequesacari naatej, nojoriiri jiyanohua taraajequee. Jiyacaritij, tama nojorijiaarijia na nequesoreetanu coteeree: —¿Janiya jiyoteeri quia quiatenutaniyani Jiyaniijianaa? Puetunu nojorijianaari naa na nequesotaree.
19 Eles ficaram tristes e, um por um, começaram a perguntar: — O senhor não está achando que sou eu, está?
20 Jesuuri nojori riucuaree: —Niquiriyatujua doce niajaniyajinijiniocuaja, nojuacuajaari nio, shusha pan shiya miacojuajiniani, nojuajaari cua quiatenutaniya.
20 Jesus respondeu:
21 Janiyacuajaari maninia tohuateenutaniya puetunujuanaani, taa tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia janiyajiniji naajiotasaaquiaaricuajani. Saniniuujia, jiyanohua taraatia quiniutianiyari cuno pueyanora, cantucuaja cua quiatenutaniya mosocoriquianoni. Maara socua maninia quiquiaari cuno pueyanora, nojuaja jaara raaquishaaquiaari.
21 Pois o
22 Nojori miaquenuusacari, Jesuuri pan ririi. Na Que Pueyaso secojoree nocuaraari. Na neecasenu nuhuaji, nojori niquitiojoreeri. Na niquitiojosacari, naa miriqui sequequiaariiri: —Jajaa. Nia miaquere. Nioori cua cuaqueya.
22 Enquanto estavam comendo, Jesus pegou o pão e deu graças a Deus. Depois partiu o pão e o deu aos discípulos, dizendo:
23 Na nuhuaji, Jesuuri ratujua pataree. Na Que Pueyaso secojoreeri nojori ratusocoriquianoocuara. Na secojonu nuhuaji, na saquiriojosano pueya niquitioreeri nojori ratunura tiji. Puetunu nojorijianaari ratujuajiniji raturee.
23 Em seguida, pegou o cálice de vinho e agradeceu a Deus. Depois passou o cálice aos discípulos, e todos beberam do vinho.
24 Nojori sequeree miriquiiri: —Nioori cua nanaca. Cua nanacaari queraatia pueyacuara shoonutaniya. Naacuajitij, Pueyasoori seetanujuanaa jiyanooniutianiya pueya, saaja nojori tiuuniuucua cucua, taa Pueyaso sequequiaaricuajani.
24 Então Jesus disse:
25 Seetanujuanaa nia sequeyanijia, maja socua cua ratunu quiniutianiuhua uva caacajiniji, janiya cuaara tacatemohuajaatijia pueyaracaanu Jiyaniijiajanaa cua quiniuria. Jiyacaritij, janiyari shusha niaata na ratunutaniuhuani.
25 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: nunca mais beberei deste vinho até o dia em que beber com vocês um vinho novo no
26 Pueyasora na jaaquequenuunu nuhuaji, nojoriiri quiojoquiaari olivo cuhuariquia tuhuananuucua.
26 Então eles cantaram canções de louvor e foram para o monte das Oliveiras.
27 Na quiojosacari, Jesuuri nojori sequeree: —Nio niucuajani, puetunu niajaniyajanaari cucua tiuuniu tarinitianutaniya. Naa naajiotasano quiyacuajaari niajaniyajiniji tariucuacaanu Pueyaso Rupaajinia. Naa sequeyari:
27 E Jesus disse aos discípulos:
28 Na nuhuaji, janiya jaara samiitiarohua macujinijini, janiyari nia puetanutaniya Galilea jiyajiniani.
28 Mas, depois que eu for ressuscitado, irei adiante de vocês para a Galileia.
29 Pedroori jiyacari Jesu sequeree: —Niya cuata quiniaa naasucua quiocuaji carajenutaniya. ¡Janiya cutara maja cua catenu quiniutianiya quiocuaji!
29 Então Pedro disse a Jesus: — Eu nunca abandonarei o senhor, mesmo que todos o abandonem!
30 Jesuuri saaja na sequeree: —Pedronaa, janiya seetanujuanaa quia sequeyani, nio niucuajani, quiaari janiyajiniji naa seetanutaniya pueya niquiara: “¡Maja cua niishiniu Jesu!” Quiaari naa pacutejonutaniya sequenutej, caacaraja caminiujiyaquishacarijia niunijionu.
30 Mas Jesus lhe disse:
31 Pedroori saaja na pataariquiaa naa Jesu sequesacari nojuajatej. Socua sequerohuari: —¡Janiya cuaara mosaaria quiataqui, naajaa, majaari cua seetanu quiniutianiya quiocuaji! Narta saquiriojosano pueyari naa sequetureejuhuaj.
31 Mas Pedro repetia com insistência: — Eu nunca vou dizer que não o conheço, mesmo que eu tenha de morrer com o senhor! E todos os outros discípulos disseram a mesma coisa.
32 Nojoriiri jiyacari tiuquiijioquiaari tamonu cuhuariquiajinia. Cuno cuhuariquia sesa quiquiaari Getsemaní. Jesuuri na saquiriojosano pueya sequeree: —Niyaja nia cajitiuri, cua secojosacari cua Que socua nia tacoji.
32 Jesus e os discípulos foram a um lugar chamado Getsêmani. E Jesus lhes disse:
33 Nojuajaari saaja nocua rupojiyaree jiuujianaraca na pueya: Pedro, Santiago, Juannio. Jesuuri juhuacatecara shiriiquiriquiaa. Tacaariquiaajaariuhuaj.
33 Então Jesus foi, levando consigo Pedro, Tiago e João. Aí ele começou a sentir uma grande tristeza e aflição
34 Nojori sequereeri: —¡Coojiajinia taraajeya jiyanohuanijia, quera cusoyanijia! Niyaja nia jiyojetare. ¡Niocua niquitiareja! ¡Majaari maquenu!
34 e disse a eles:
35 Jesuuri socua shiitianiyojua quiaaree nojori tacoji. Na secojonura Pueyaso, mojoquetaseeri. Jiyocuara jacamaquiaariiri. Pueyaso masereeri, maja naquiya na miishaanura juucua.
35 Ele foi um pouco mais adiante, ajoelhou-se, encostou o rosto no chão e pediu a Deus que, se possível, afastasse dele aquela hora de sofrimento.
36 Na secojosacari, nojuajaari naa sequequiaaritij: —Cua Quenaa, quiara maja jiyajeneta quia panishano quia miiniuria. Naaratej, janiya quia secojiyani, nio raatonuque cucuaji quia tajitiri. Naajaa, cuaara quiyaquiiria juhua cua panishano. Saaja cuaara quiiria cutara taa quia paniyacuajani. “Nio raatonuque” na sequesacari, Jesuuri miriqui sequeriquiaa naquiya na miishocoriquiano.
36 Ele orava assim:
37 Na secojonu nuhuaji, na saquiriojosano pueyacua tacateyarohuari. Nojori riuriatasuhua maquetiuyanoori. Jesuuri Pedro sequeree: —Simónnaa, ¿quiaate maqueya? ¿Majateeri quenaaja quia naata rejeretanu rupaquijia quia maquenu?
37 Depois voltou e encontrou os três discípulos dormindo. Então disse a Pedro:
38 Nia sutere. Maja maquenu. Pueyaso nia secojore niaa mariqui sesa miitishaareeri. Seetanujuanaa, poojiaari maninia miiniu panijia. Pa cuaqueyari saniniuujia sasaca quiyacujua. Majaari pa naata maninia miiniu pa panishano tamajaaja. Cunora, Pueyaso nia secojore na cumaquiniuria niajaniya maninia nia miiniuria.
38 Vigiem e orem para que não sejam tentados. É fácil querer resistir à tentação; o difícil mesmo é conseguir.
39 Jesuuri quiaquiaariuhua socua secojonuhuara. Na secojosacari, socua sequenu pacutequiaariiri juhua coteenu na sequesano.
39 Jesus foi outra vez e orou, dizendo as mesmas palavras.
40 Na nuhuaji, socua tacatequiaariuhua na saquiriojosano pueyacuaari. Nojori riuriatasuhuariuhua maquetiuyano. Nojori namijiaari saaja seecutayariquiaa na maquenuujunuta. Jiyacaritij, nojoriiri maja na niishiniu quiriquiaa taa na riucuatunutaniyanoj.
40 Em seguida, voltou ao lugar onde os discípulos estavam e os encontrou de novo dormindo. Eles estavam com muito sono e não conseguiam ficar com os olhos abertos. E não sabiam o que responder a Jesus.
41 Jesuuri socua quiaquiaariuhua na Que secojonura. Na tacatesacariuhua secojonujiniji, nojori sequesuhuari: —¿Niaate maquetiuyajaa? ¿Niaate samaateyajaa? ¡Tariucuaja! ¡Quiarijia cutara janiyari sesa miijiaca pueya quiatesaanutaniyani, nojori miiniuria janiya taa nojori panitiuyacuajani!
41 Quando voltou pela terceira vez, Jesus perguntou:
42 Nia saneecuature. Pa quiaare. Cua quiateriquiano tari cumaji.
42 Levantem-se, e vamos embora. Vejam! Aí vem chegando o homem que está me traindo!
43 Jesuuri pocuariquiaajaa Judas tiuquishacari nojoriicua. Cuno Judasri, Jesu saquiriojosano doce pueyajinijinio quiquiaarijiuhuaj. Queraatia pueyari Judasta nijioquiaari. Cuno pueyari nijiniaquetucuaja mueruu pooriquiaa, macacanio. Cuno pojoriiri pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua jiyaramiquishano pueya quiquiaari, Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaa jiyaniijianucua jiyaramiquishanojuhuaj, Judiocuaca camarucua jiyaramiquishanonio.
43 Jesus ainda estava falando, quando chegou Judas, um dos doze discípulos. Vinha com ele uma multidão armada com espadas e porretes, que tinha sido mandada pelos chefes dos sacerdotes, pelos mestres da Lei e pelos líderes judeus.
44 Judas, Jesu quiateriquianoni, nojuajaari juhuacarijia nata quiniaa pueya rootaquiaari, nojori niishiniuria teyanote Jesuni. Naa nojori sequequiaariiri: —Teyano pueyano cua nujuya pa tiuquishacarini, cunocuajaari nojuaja. Niocua na quiasee. ¡Niaari maninia morojosano jaatucutaarohuaquinioj!
44 O traidor tinha combinado com eles um sinal. Ele tinha dito: “Prendam e levem bem seguro o homem que eu beijar, pois é ele.”
45 Naacuajitij, Judas jaara tiuquiquiaari Jesuucua, nocua catecanoquiaariiri. Na sequereeri: —¡Niishitiojonanaa! Jiyacari na nujuureeri.
45 Logo que chegou perto de Jesus, Judas disse: — Mestre! E o beijou.
46 Judasta nijionaa pueyari jiyacari Jesu quiasee. Morojosanoori jaatucutashiyarohua.
46 Então eles pegaram Jesus e o prenderam.
47 Cuniqui Jesuta quiniaa pueyajinijinioni, niquiriyatu nojorijinijinioori na shuucuaji shitiaquiaari nijiniaquetucuaja mueruu. Nata jaateree pueyacuara secojonaa jiyaniijia seru numocoori.
47 Mas um dos que estavam ali tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou uma orelha dele.
48 Jesuuri nocua nijionaa pueya sequeree: —¿Casaara cucua nia nijioree nijiniaquetucuaja mueruutani, macacatanio, morojosano nia riniuria janiya juhua nohuasejojuani?
48 Então Jesus disse para aquela gente:
49 Janiyacuajaari puetunu juucajanaa nia tajinia quiquiaani, Pueyaso Secojojua tiajinia cua niishitiojosacari pueya niquiara. Majaari tii cua quishacari nia quianu quiquianu janiya. Naajaa, naa nia miiriqui, tariucuacaanu janiyajiniji Pueyaso Rupaajinia naajiotasano tohuateenura.
49 Eu estava com vocês todos os dias, ensinando no pátio do Templo, e vocês não me prenderam. Mas isso está acontecendo para se cumprir o que as
50 Jiyacaritij, puetunu Jesu saquiriojosano pueyajanaari na shuriucuaji mashiyocuatuquiaari. Tamajaaja Jesu tiujiatuqueeri.
50 Então todos os discípulos abandonaram Jesus e fugiram.
51 Saaja tamonu mashajaari Jesu nuhuaji sacuariquiaa cutara. Cuno mashaja sesaari Marco. Nojuajaari saaja puereetuque lino toquerauta cuhuajaatiariquiaa. Jesu quiatunaa niquishacari nojuaja, na quiatureejaariuhuaj.
51 Um jovem, enrolado num lençol, seguia Jesus. Alguns tentaram prendê-lo,
52 Nojuajaari saaja na toque tiujiaquee nojori juaashiquiajinia. Juhuasuuri ritia netequee. Mashimiaari. Janiyacuajaari cuno pueyano quiquiaarini, nio naajionajuhuaj.
52 mas ele largou o lençol e fugiu nu.
53 Jesu quiatunaari Jesu jaatucuquiaari pueyacuara secojonaa jiyaniijia tiajinia. Puetunu nio pojorijianaari tii rerejoquiaari: pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua, Judiocuaca camarucuajuhuaj, Moisés Rootasanojiniji niishitiojonaanio.
53 Em seguida, levaram Jesus até a casa do Grande Sacerdote , onde estavam reunidos os chefes dos sacerdotes, alguns líderes dos judeus e alguns mestres da Lei.
54 Pedroori Jesu nuhuajiquiaari tucuacaanuji. Jateeseeri pueyacuara secojonaa jiyaniijia tia carijiniacuma. Cuno jiyaniijiajanaa seya tajinia cajishiiri. Mani jitiuriquiaa nojoritia cuniquiiri.
54 Pedro seguiu Jesus de longe e entrou no pátio da casa do Grande Sacerdote. Ele sentou-se perto do fogo, com os guardas, para se esquentar.
55 Pueyacuara secojonaa jiyaniijianucua, puetunu Judiocuaca camarucuajanaari niishiriojonuuriquiaa nojori saquiriojotanura Jesuucuara. Jesuucuara tonujuriquianoori pajesaaquiaari juucua, na motenura. Saaja shaaqui quiquiaariiri sesa casaa, nocuara tonujusocoriquiano.
55 Os chefes dos sacerdotes e todo o Conselho Superior estavam procurando encontrar alguma acusação contra Jesus a fim de o condenarem à morte. Mas não conseguiram nenhuma.
56 Queraatia pueyari nocuara tonujuriquiaa juucua, nojori sapojonuta. Nojori saquiriojotasanoori saaja rimiajata quiriquiaa puetunujuanaa.
56 Muitos diziam mentiras contra ele, mas as suas histórias não combinavam umas com as outras.
57 Na nuhuaji, tamasacaari sanetaquiaari nocuara nojori tonujunura na sapojonutajuhuaj. Nojoriiri naa sequetuquiaaritij:
57 Alguns se levantaram e acusaram Jesus com mentiras. Eles diziam:
58 —Canaa na tojiquianu sesa sequeyanoni. Naa sequecanuuri: “Janiya nio Pueyaso Secojojua tia niyartanutaniyani, pueya tiasanoni. Jiuujianaraca juucajinia, janiyari tamajaaja na tianu tucuatanutaniuhuani. Cunoori maja pueyata tiasano na quiniu quiniutianiya”.
58 — Nós ouvimos quando ele disse: “Vou destruir este Templo que foi construído por seres humanos e, em três dias, levantarei outro que não será construído por seres humanos.”
59 Nojori saquiriojotasanoori saaja rimiajata quiquiaari jiyaniijianucua niquiara.
59 Mesmo assim as suas histórias não combinavam umas com as outras.
60 Jiyacaritij, pueyacuara secojonaa jiyaniijiaari nujuaree pocuanura. Jesu nequesotareeri: —¿Majate quenaaja quia riucuanuujua? ¡Quia tojiri, pueyaruhua quiocuara tonujiya!
60 Aí o Grande Sacerdote se levantou no meio de todos e perguntou a Jesus: — Você não vai se defender dessa acusação?
61 Jesuuri saaja sanaa nujuariquiaa. Majaari na riucuanu quiriquiaa quenaaja. Pueyacuara secojonaa jiyaniijiaari socua na nequesotaquiaariuhua: —¿Quiaate Cristo, jiyocuacaanuji Pueyaso Jiyarosano?
61 Mas Jesus ficou calado e não respondeu nada. Então o Grande Sacerdote tornou a perguntar: — Você é o
62 Jesuuri na riucuaree: —Jaa, nojuacuajanijia. Niaari cua niquiniutianiya jiyocuacaanu cumaaca Jiitiana miaquetajara cajiyano. Na nuhuaji, niaari cua niquiniutianiya tacatehuano cohuajajinia jiyocuacaanuji.
62 Jesus respondeu:
63 Pueyacuara secojonaa jiyaniijia jaara tojiquiaari naa Jesu sequesanotej, tama na toquejaaja sutaree na juaaniutiaari. Sequereeri: —¿Casaara pa sashiya tamasaca saquiriojotanura saa nocuarajaaraniuhuaj?
63 Aí o Grande Sacerdote rasgou as suas próprias roupas e disse: — Não precisamos mais de testemunhas!
64 Niaacuaja shusha tojirii Pueyasoocuara na sequesano sacuaraatia. ¿Niajaniyarijiataj, taa nia niishiriojiyani? Puetunu pueyajanaari sequequiaari: —¡Cuaara mosaaria!
64 Vocês ouviram esta blasfêmia contra Deus! Então, o que resolvem? Todos estavam contra Jesus e aí o condenaram à morte.
65 Jiyacaritij, tamasacaari Jesu riocojonu coteequiaari. Na jiquioco morotureejaariuhua maja na niquiniuria. Na nuhuaji, pueyari na piquiniu coteequiaari. Na piniu nuhuaji, na nequesotaturiquiohuari: —Quia niishiritioj, ¿cante quia piriini? Secojojua tia cojuanaa pueyari na jiquioco piquitiuriijiuhuaj.
65 Então alguns começaram a cuspir nele. Cobriam o rosto dele, davam bofetadas nele e perguntavam: — Quem foi que bateu em você? Adivinhe! E também os guardas o pegaram e lhe deram bofetadas.
66 Pedroori jiyaniijia tia carijiniacuma quiriquiaa. Jiyacaritij, tamonu niyacoori rucuanejoriquiaa carijiniacuma. Nojuajaari pueyacuara secojonaa jiyaniijia seru quiquiaari.
66 Pedro ainda estava lá embaixo no pátio, quando apareceu uma das empregadas do Grande Sacerdote .
67 Pedro niquishii cajiyanoori, mani jitiuyano. Tacuriitia na shootiariquiaari. Na nuhuaji na sequereeri: —Jaj, quiaacuajaruhua Jesuta rucuanejojuajuhuaj, cuno Nazaret tiacajinijinio pueyanotani.
67 Ela viu Pedro se esquentando perto do fogo, olhou bem para ele e disse: — Você também estava com Jesus de Nazaré.
68 Pedroori na seetaree. Na sequereeri: —¡Cuno pueyano maja cua niishishano! ¡Majaari quenaaja cua niishiniu casaa quia sequeyani! Pedroori canujiyaree. Mataca tohuateyaji nujuaseeri. Caacarajaari jiyacari niunijioree.
68 Mas ele negou, dizendo: — Eu não o conheço. Não sei do que é que você está falando. E saiu para o corredor. Naquele momento, o galo cantou.
69 Cuno niyacoo jaara Pedro niquiquiaariuhua socua, juhuacatecara nata quiniaa sequereeri: —¡Nio pueyanoori cuno Jesu pueyajinijiniojuhuaj!
69 Quando a empregada viu Pedro ali, começou a dizer aos que estavam perto: — Este homem é um deles.
70 Pedroori socua na seetaquiaari. Pasaja na tarishishacari, cuniqui nata quiniaari Pedro sequeree socua: —Seetanujuanaa, quiaari cuno pueyajinijinio. Quiaacuajaari Galilea jiyajinijinio pueyano. Canaa tojishacari quiajaniya, quia pocuanuuri juhua nojori pocuanujua.
70 Mas ele negou outra vez. Pouco depois, as pessoas que estavam ali disseram de novo a Pedro: — Não há dúvida de que você é um deles, pois você também é da Galileia.
71 Pedroori socua jiyanohua sapojonu coteequiaari. Naa sequereeri: —¡Pueyaso cuaara saniitioora janiyaqui, janiya jaara sapojiyani! ¡Seetanujuanaa, maja cua niishiniu cuno pueyano, canajiniji nia nequesoreetaacuajani!
71 Aí Pedro disse: — Juro que não conheço esse homem de quem vocês estão falando! Que Deus me castigue se não estou dizendo a verdade!
72 Jiyacaritij, caacarajaari niunijionu pacuterohuacuhuaj. Pedroori jiyacari niishiquii naa Jesu sequesano nojuajatej: “Juhuanojuaja caacaraja niunijionu pacutejiyaquishacarijia juhuaquenu panishacari, quiaari janiyajiniji tari seetanu pacutejonutaniya”. Pedro jaara niishiquii naa Jesu sequesano nojuajatej, jiyanohua nujuquequeeri.
72 Naquele instante o galo cantou pela segunda vez, e Pedro lembrou que Jesus lhe tinha dito: “Antes que o galo cante duas vezes, você dirá três vezes que não me conhece.” Então Pedro caiu em si e começou a chorar.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.