Romanos 11
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs VC
1 Rumal-i, mok caka bij yoj, ¿Katzij nawi-ri, chi Dios xe roʼtaj can i aj Israel winak, chi je u tinimit ire? N-xe roʼtaj taj. Xak yin mísmo in aj Israel winak. Yin in u muk u xiquin can i mam Benjamin, chi u muk u xiquin can i mam Abraham.
1 Pergunto, então: Acaso rejeitou Deus o seu povo? De maneira alguma. Pois eu mesmo sou israelita, descendente de Abraão, da tribo de Benjamim.
2 I Dios n-xe roʼtaj ti u winak. Oʼonom li ujer, xu bij can chique i aj Israel winak chi ique je u tinimit ire, xak nu bim taj we que roʼtaj na. ¿Xataba n-iwetaʼam ti yix wach i tzʼibtal can chupam u wuj i Dios chirij i nim laj ajbil u tzij i Dios, mam Elías? Ire, are xu tzʼonoj che i Dios, xu coj qui mac i aj Israel chuwach i Dios.
2 Deus não repeliu o seu povo, que ele de antemão distinguiu! Desconheceis o que narra a Escritura, no episódio de Elias, quando este se queixava de Israel a Deus:
3 Xu bij che: “Kajwal, ique je qui camsam i ajbil a tzij yet, y xqui wulijsaj i tak awaltar pa quiqui poroj wi i qui sipon i winak chawe. Xui chic yin xin canajic, y xak cacaj quin qui camsaj.” (Queje ile xu bij i mam Elías che i Dios.)
3 Senhor, mataram vossos profetas, destruíram vossos altares. Fiquei apenas eu, e ainda procuram tirar-me a vida {I Rs 19,10}?
4 Teʼuri, xlaʼ u wach che rumal i Dios. Xbix che: “Yin je wesam chic wukub mil, je we yin. Ique n-xqui coj tu ʼij i tiox Baal (chi qui tiox i cachiʼil), xak n-xe xuqui ta chuwach.” (Queje ile xu bij i Dios che i mam Elías ujer.)
4 Que lhe respondeu a voz divina? Reservei para mim sete mil homens, que não dobraram o joelho diante de Baal {I Rs 19,18}.
5 Xak queje i woʼor, man je ʼo jujun aj Israel winak chi je re i Dios; ire, rumal i rutzil u cʼux, je u chom.
5 É o que continua a acontecer no tempo presente: subsiste um resto, segundo a eleição da graça.
6 Bay, we ile xa rumal i rutzil u cʼux i Dios, n-rumal ta ʼuri i tak i ʼutz quiqui ʼan ique. We ta xqui chʼac i utzil chomal re i Dios ruʼ tak i qui ʼanom ique, n-are ti utzil chomal re i Dios ʼuri chique. Xui-ri, n-queje ti ile; lic are u sipon i Dios chique.
6 E se é pela graça, já não o é pelas obras; de outra maneira, a graça cessaria de ser graça.
7 ¿Wach ʼut? I aj Israel winak n-xqui rik taj wach i xqui tzucuj, xui-ri, je niʼpa ique chi je chatal rumal i Dios, ique xqui riko; i juban, xa ʼani buy chique.
7 Conseqüência? Que Israel não conseguiu o que procura. Os escolhidos, estes sim, o conseguiram. Quanto aos mais, foram obcecados,
8 Xeʼelok pacha cu bij chupam u wuj i Dios; queje iri cu bij: “I Dios xoʼon chique pacha je memernak pa qui nojbal, pa qui cʼux. Xoʼon che i qui baʼwach pacha n-ca tzun taj; xak i qui xiquin, xoʼon pacha tac chique. Queje ile cʼa are ʼo wi woʼor.” (Queje ile tzʼibtalic.)
8 como está escrito: Deus lhes deu um espírito de torpor, olhos para que não vejam e ouvidos para que não ouçam, até o dia presente {Dt 29,3}.
9 Xak i mam David xu bij ujer:
9 Davi também o diz: A mesa se lhes torne em laço, em armadilha, em ocasião de tropeço, em justo castigo!
10 (Queje ile xu bij i mam David che i Dios.)
10 A vista se lhes obscureça para não verem! Dobra-lhes o espinhaço sem cessar {Sl 68,23s}!
11 Quin tzʼonoj ʼut: I aj Israel winak, are xqui xutuj i Jesucrísto, ¿xataba xe sachic queʼe ʼij sak chiquij? N-queje ti ile. Xui-ri, are xqui xutuj i Tolque-le, xpe ʼuri i tobal que i ne te aj Israel. I Dios queje ile xu ʼano, tiʼan-bal chique i aj Israel, cu ʼanbej chique chi xak ique cacaj quiqui jach na quib puʼab i Jesucrísto.
11 Pergunto ainda: Tropeçaram acaso para cair? De modo algum. Mas sua queda, tornando a salvação acessível aos pagãos, incitou-os à emulação.
12 I aj Israel winak, ʼo qui mac, man n-xqui cuba ti qui cʼux che i Crísto; xui-ri, i qui mac-le, xu ʼanbej ʼutz chique conojel i winak chuwach i jyub taʼaj. Are xqui xutuj wach u sujum i Dios chique, ʼutz xeʼel chique i ne te aj Israel winak. We ʼutz xelic are xqui ʼan i qui mac i aj Israel, mas ʼutz ʼuri queʼelok coʼon panok are que tzalij chal ruʼ i Dios.
12 Ora, se o seu pecado ocasionou a riqueza do mundo, e a sua decadência a riqueza dos pagãos, que não fará a sua conversão em massa?!
13 Woʼor xak ʼo jun tzij cwaj quin bij chiwe yix chi n-ix ta aj Israel winak. Are i Dios chi in takawnak li chique i ne te aj Israel, rumal ʼuri, cwaj yin lic ʼutz queʼel in chac.
13 Declaro-o a vós, homens de origem pagã: como apóstolo dos pagãos, eu procuro honrar o meu ministério,
14 We ʼutz queʼel in chac iwuʼ yix, mok quiqui chʼob u ʼonquil i wach aj Israel winak pacha i ʼanom yix, y que ʼel ni ique chi sak rumal.
14 com o intuito de, eventualmente, excitar à emulação os homens da minha raça e salvar alguns deles.
15 Are xe oʼtax i aj Israel rumal i Dios, are ʼuri i ne te aj Israel xqui rik u chomarsaxic quib ruʼ i Dios. Lic ʼutz xeʼel ile, péro mas ʼutz queʼel na are que cʼulax tan chic i aj Israel rumal i Dios; ique chi je camnak que cʼasi na.
15 Porque, se de sua rejeição resultou a reconciliação do mundo, qual será o efeito de sua reintegração, senão uma ressurreição dentre os mortos?
16 I nabe wa ʼantal che i ʼor ca sujux chuwach i Dios, ʼanbal che i ʼor ronojel chi ʼo u ʼij chuwach i Dios. Xak queje ca ʼan che jun cheʼ are ca tiquic. Bay, we ʼo u ʼij i raʼ chi ca tiquic, xak ʼo ʼuri u ʼij u ʼab i cheʼ.
16 Se as primícias são santas, também a massa o é; e se a raiz é santa, os ramos também o são.
17 Yix iwetaʼam wach u módo i cheʼ olívo, chi qui tic yix; quin junamsaj cuʼ i aj Israel winak. ʼOlic quelsax u ʼab i cheʼ-le, man n-ca wachin taj; teʼuri cocsax u qʼuexel che, chi re jun u cheʼlal olívo, toʼ aj pa tak ʼes. Queje xoʼon i Dios ile chique i aj Israel winak; ʼo jujun chique xe resaj, yabal-re i cʼolbal yix chi n-ix ta aj Israel. Yix ix pacha u ʼab cheʼ chi toʼ aj pa tak ʼes; i Dios ix u nacʼom chic che u nimal i sakil cheʼ olívo. Yix, woʼor xak jun i choʼab, xak jun i chomal ruʼ i juban u ʼab cheʼ, chi ʼax ʼo wi che u nimal, pa xix nacʼ wi yix.
17 Se alguns dos ramos foram cortados, e se tu, oliveira selvagem, foste enxertada em seu lugar e agora recebes seiva da raiz da oliveira,
18 Xui-ri, mi chʼob yix chi mas nim i ʼij chuwach i sakil laj u ʼab cheʼ-le. We qui bij yix chi mas nim i ʼij chuwach, cha cʼun chi cʼux chi are i raʼ i cheʼ are i ca ucʼaw i cʼaslemal; n-are ti yix quix yaw u cʼaslemal i raʼ i cheʼ, man xa ix nacʼtal che.
18 não te envaideças nem menosprezes os ramos. Pois, se te gloriares, sabe que não és tu que sustentas a raiz, mas a raiz a ti.
19 Mi bij yix: “Yoj lic oj ʼutz, man i juban xe ʼelsaxic, yabal-re pa coj qʼuiji wi yoj,” quix cha. N-ʼus taj qui bij yix ile.
19 Dirás, talvez: Os ramos foram cortados para que eu fosse enxertada.
20 Katzij, xe ʼelsaxic, xui-ri, xa rumal n-tu cubibal qui cʼux che i Kajwal. Y yix, ʼo i qʼuijibal péro xa rumal u cubibal i cʼux che i Kajwal. Rumal-i, mi ʼan toʼ nim che iwib, xui-ri, chi na iwib.
20 Sem dúvida! É pela incredulidade que foram cortados, ao passo que tu é pela fé que estás firme. Não te ensoberbeças, antes teme.
21 Man iwetaʼam chi Dios n-xe u cuy ti aj Israel winak, chi je sakil laj u ʼab cheʼ, peor yix, n-quix u cuy taj we quiwoʼtaj can u cubibal i cʼux che i Jesucrísto.
21 Se Deus não poupou os ramos naturais, bem poderá não poupar a ti.
22 Chiwilapeʼ, i Dios lic ʼo u cʼaxnabal u cʼux, xui-ri, lic sucʼul i cu ʼano. Ire lic cʼan chique i n-xe cojon ta che. Katzij, cʼax quix u na yix, xui-ri, we n-quiwoʼtaj tu cubibal i cʼux che. We quiwoʼtaj canok, xak yix quix resaj.
22 Considera, pois, a bondade e a severidade de Deus: severidade para com aqueles que caíram, bondade para contigo, suposto que permaneças fiel a essa bondade; do contrário, também tu serás cortada.
23 Xak queje i aj Israel winak, we quiqui jalwachij qui nojbal, we quiqui cuba qui cʼux che i Jesucrísto, xak ique que nacʼbax tan chic che i cheʼ. Man i Dios ʼo puʼab wach qui naqʼuic tan chic cu ʼano.
23 E eles, se não persistirem na incredulidade, serão enxertados; pois Deus é poderoso para enxertá-los de novo.
24 Lic ca tiqui che. Cha cʼun chi cʼux, yix ix u nacʼbam che i cheʼ tupu junwi chi cheʼ ix petnak wi. ¿Xataba cʼax u nacʼbaxic jun u ʼab cheʼ che i mísmo u nimal? N-cʼax taj. Bay, i Dios, ¿xataba cʼax qui cʼulaxic tan chic i aj Israel winak cu ʼano? N-cʼax taj.
24 Se tu, cortada da oliveira de natureza selvagem, contra a tua natureza foste enxertada em boa oliveira, quanto mais eles, que são naturais, poderão ser enxertados na sua própria oliveira!
25 Ix wachalal, ʼo jun tzij chi cʼa te woʼor cu ʼalijinsaj i Dios chake, chi cwaj quiwetamaj man ʼutz n-qui ʼan ta nim che iwib. Are iri: i qui buyal i aj Israel winak ca qʼuis na. Ique woʼor, pacha memernak i qui noʼoj; queje ile que canajic cʼa ca tzʼakat ni qui qʼuial i ne te aj Israel, chi quiqui jach ni qui cʼux che i Jesucrísto. Teʼuri xak queje quiqui ʼan i aj Israel winak.
25 Não quero, irmãos, que ignoreis este mistério, para que não vos gabeis de vossa sabedoria: esta cegueira de uma parte de Israel só durará até que haja entrado a totalidade dos pagãos.
26 Are quiqui ʼan ile, conojel i aj Israel quiqui rik ni quelbal chi sak. Queje ile queʼelok man queje ile cu bij i tzij chupam u wuj i Dios. Cu bij:
26 Então Israel em peso será salvo, como está escrito: Virá de Sião o libertador, apartará de Jacó a impiedade.
27 (Queje ile cu bij i Dios.)
27 E esta será a minha aliança com eles, quando eu tirar os seus pecados {Is 59,20s; 27,9}.
28 I aj Israel winak tzel quiqui ta i ʼutz laj tzij re i Jesucrísto; je aj chʼoʼoj ruʼ i Dios rumal. Péro yix, chi n-ix ta aj Israel winak, mas ʼutz xix el rumal, man xa rumal ile, i rikom iwelbal yix chi sak. Xui-ri, i Dios lic nu mayim ti cʼaxnabal que i aj Israel winak, man je qui muk qui xiquin can i loʼlaj catit qui mam chi xe u cha ujer.
28 Se, quanto ao Evangelho, eles são inimigos de Deus, para proveito vosso, quanto à eleição eles são muito queridos por causa de seus pais.
29 Man i Dios, pacha u sujum canok, lic cu ya na. I sicʼbal-que chi xu ʼano, i Dios n-cu maj ta chic chique.
29 Pois os dons e o chamado de Deus são irrevogáveis.
30 Yix, oʼonom lok, lic ix kelkel che i Dios. Xui-ri, woʼor i aj Israel winak xak qui ʼanom kelkel che quib; tzʼakat je queje ile, i Dios xril toʼbal i wach yix, y xix totaj rumal.
30 Assim como vós antes fostes desobedientes a Deus, e agora obtivestes misericórdia com a desobediência deles,
31 Woʼor are i aj Israel winak chi toʼ je kelkel; queje ile xu ʼan i Dios man coʼon panok, cril tan chic toʼbal qui wach ique, y que totaj na pacha oʼonom chiwe yix.
31 assim eles são incrédulos agora, em conseqüência da misericórdia feita a vós, para que eles também mais tarde alcancem, por sua vez, a misericórdia.
32 I Dios xu ʼan chake chi konojel oj kelkel laj tak winak, man queje ile xak jun ka totajic coʼon chake konojel.
32 Deus encerrou a todos esses homens na desobediência para usar com todos de misericórdia.
33 ¡Lic nim i utzil chomal re i Dios chake! Lic ʼo u noʼoj ire; ronojel ʼis retaʼam. Yoj n-coj tiqui ta chu majic usucʼ wach cu chʼob ire; n-caka ta tu be wach i cu ʼano.
33 Ó abismo de riqueza, de sabedoria e de ciência em Deus! Quão impenetráveis são os seus juízos e inexploráveis os seus caminhos!
34 Chupam u wuj i Dios, queje iri tzʼibtalic: “¿Pachin cu ta u be wach cu chʼob i Kajwal? Mi jun. ¿Xataba ʼo jun ca yaw u nojbal? mi jun.
34 Quem pode compreender o pensamento do Senhor? Quem jamais foi o seu conselheiro?
35 ¿Xataba ʼo jun cu ya jun sipon che i Dios y croyʼej tan chic u qʼuexel ca yaʼ che? Mi jun.” (Queje ile tzʼibtal canok.)
35 Quem lhe deu primeiro, para que lhe seja retribuído?
36 Xui-ri, niʼpa i ʼolic ʼis ruʼ i Dios petnak wi. Are ire ʼanawnak ronojel niʼpa i ʼolic; y xu ʼano man cu rik u chac che ire. Chocsax u ʼij queʼe ʼij sak chirij. Amen (queje ile cakaj).
36 Dele, por ele e para ele são todas as coisas. A ele a glória por toda a eternidade! Amém.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.