Mateus 8
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Are xkaj li Jesus tzam jyub, je qʼui i winak je teren chirij.
1 Jesus desceu do monte, e muitas multidões o seguiram.
2 Are ʼuri xcʼun li jun achi, ʼo i tzel laj yobil léprache. Ire xupon chuwach i Jesus y xuquiʼic. Xu bij che: —Kajwal, we ta cawaj, cawesaj ni itzel cʼax chwe —xu bij.
2 Então um leproso chegou perto dele, ajoelhou-se e disse: — Senhor, eu sei que o senhor pode me curar se quiser.
3 I Jesus xu chap ruʼ u ʼab, y xu bij che: —Cwaj. Chat utzirok. Are xu bij ile che, i achi xutziric.
3 Jesus estendeu a mão, tocou nele e disse: No mesmo instante ele ficou curado da lepra.
4 I Jesus xu bij che: —Chatapeʼ, mi jun ma lap wi. Xui-ri, jat, ja cʼutu awib che i sacerdóte chi at ʼutz chic; cha sujuj a sipon chuwach i Dios pacha u bim can i mam Moises. Queje cha ʼana ile man caquetamaj conojel chi at utzirnak chic, chi ya n-ta chic i chʼac chawij —xu bij che.
4 Então Jesus lhe disse:
5 Xoʼon chupanok, are xoc i Jesus pa tinimit Capernaum, jun capitan aj Róma xa ʼe chu cʼulaxic y xu tzʼonoj u tobal che.
5 Quando Jesus entrou na cidade de Cafarnaum, um oficial romano foi encontrar-se com ele e pediu que curasse o seu empregado.
6 —Nim laj winak —xu bij che—, ʼo jun in mocom ruʼ ja, lic iwab. ʼO chuwi chʼat, lic siquirnak chic; lic cu tij uyej rumal u cʼaxcʼol —xu bij che.
6 Ele disse: — Senhor, o meu empregado está na minha casa, tão doente, que não pode nem se mexer na cama. Ele está sofrendo demais.
7 I Jesus xu bij che i achi: —Quin ʼe wutzirsaj —xu bij.
7 — Eu vou lá curá-lo! — disse Jesus.
8 —Nim laj winak —xu bij i capitan che—, yet n-ca majaw ta chawe cat oc pa wachoch; n-in ti aj Israel winak. Xui cha bij panok: ¡Chutzirok! Teʼuri in mocom cutzir na. Wetaʼam ʼo paʼab yet u ʼanic ile.
8 O oficial romano respondeu: — Não, senhor! Eu não mereço que o senhor entre na minha casa. Dê somente uma ordem, e o meu empregado ficará bom.
9 Wetaʼam ile man xak yin in ʼo piquiʼab i je wajʼatzil; xak je ʼo jujun soldádo pinʼab yin. We “¡Jat!” quin bij che jun chique, ca ʼec; y we “¡Saʼaj!” quin bij che jun chic, ca petic. We xak quin tak bi wajchac, ire cu ʼan na wach i quin bij che. Wetaʼam chi xak ʼo paʼab yet cawesaj na bi itzel cʼax-le —xu bij i capitan.
9 Eu também estou debaixo da autoridade de oficiais superiores e tenho soldados que obedecem às minhas ordens. Digo para um: “Vá lá”, e ele vai. Digo para outro: “Venha cá”, e ele vem. E digo também para o meu empregado: “Faça isto”, e ele faz.
10 Are xu ta i Jesus ile, lic xu bisoj. —Chitapeʼ —xu bij chique i je teren chirij—, mi tene jun chique i aj Israel winak cul u cʼux chwe pacha oʼonom i achi-le.
10 Quando Jesus ouviu isso, ficou muito admirado e disse aos que o seguiam:
11 Lic quin bij chiwe, je qʼui i ne te aj Israel winak chi lic qui cubam qui cʼux chwe, que pe pa quel wi i ʼij, que pe pa ca kaj wi i ʼij, que oc na ʼuri pa cu ʼat wi tzij i Dios; quiqui tij ni ʼutz chila junam cuʼ i mam Abraham, i mam Isaac, i mam Jacob, i catit qui mam i aj Israel winak.
11 E digo a vocês que muita gente vai chegar do Leste e do Oeste e se sentar à mesa no
12 Xui-ri, je qʼui i aj Israel winak n-que oc ta chila cuʼ, tupu que ique i qʼuijibal-le. Ique-le, xa que yaʼ na pa ʼekumal; chila que oʼ wi, lic quiqui kachʼachʼej ni qui waque rumal qui bis —xu bij i Jesus chique i winak.
12 Mas as pessoas que deviam estar no Reino serão jogadas fora, na escuridão. Ali vão chorar e ranger os dentes de desespero.
13 Are ʼuri xu bij che i capitan: —ʼUtz cat ʼe che awachoch, y ca ʼani na che a mocom pacha a tzʼonom; queje ile queʼel na rumal u cubibal a cʼux chwe —xu bij i Jesus che. Lic are ʼor ʼuri xutzir i u mocom i capitan.
13 E Jesus disse ao oficial: E naquele momento o empregado do oficial romano ficou curado.
14 Xoʼon panok, xa ʼe i Jesus che i rachoch i ma Pédro. Are xoc paja, xrilo chi iwab u chuch u jiʼ i ma Pédro; ire cotzʼol chuwi chʼat, ʼo ʼaʼ chirij.
14 Jesus foi à casa de Pedro e viu a sogra dele de cama, com febre.
15 I Jesus xa ʼe u yina u ʼab; are ʼuri, xchup i ʼaʼ chirij, xwalijic y xoc chu yijbaxic wach i quiqui tijo.
15 Jesus tocou na mão dela, e a febre saiu dela. Então ela se levantou e começou a cuidar dele.
16 Are xoc aʼab, je qʼui i winak xe qui cʼam li iwabib chuwach i Jesus. ʼO jujun ʼo itzel tew chique; i Jesus, xa ruʼ jun tzij xu bij, xe resaj bic; xak xe rutzirsaj niʼpa i iwabib.
16 Depois do pôr do sol, o povo levou até Jesus muitas pessoas que estavam dominadas por demônios. E ele, apenas com uma palavra, expulsava os espíritos maus e curava todas as pessoas que estavam doentes.
17 Are xoʼon ire ile, xeʼelok pacha u bim can i mam Isaías, chi ajbil u tzij i Dios ujer. Ire u bim canok chi i Jesus “Lic are ire aj ʼelsanel bi yobil chake; are ire aj ʼelsanel re i cʼax chake.” (Queje ile u tzʼibam canok.)
17 Jesus fez isso para cumprir o que o profeta Isaías tinha dito: “Ele levou as nossas doenças e carregou as nossas enfermidades.”
18 I Jesus, are xrilo je qʼui i winak je ʼo chirij chuwach, xu bij chique u tijoxelab: —Joʼ, choj ʼax chʼakap re i alagun —xu bij.
18 Jesus viu a multidão em volta dele e mandou os discípulos irem para o lado leste do lago.
19 Are ʼuri, ʼo jun tijonel re i ʼatbal tzij xtejeb ruʼ i Jesus. —Mayes —xu bij che—, cwaj quin ʼe awuʼ xa ipa cat ʼe wi —xu bij.
19 Um mestre da Lei chegou perto dele e disse: — Mestre, estou pronto a seguir o senhor para qualquer lugar aonde o senhor for!
20 I Jesus xu bij che: —Cʼax i terejic chwij. I yac ʼo qui jul, xak i tzʼiquin ʼo qui soc, xui-ri yin chi in Achi aj Chicaj, n-ta pa quin cotzʼba wi in jolom are quin waric —xu bij che.
20 Jesus respondeu:
21 Teʼuri ʼo jun chique i je teren chirij xu bij: —Nim laj winak, cʼa te quin terej chawij we xcam ni in kajaw —xu bij.
21 E outro, que era seguidor de Jesus, disse: — Senhor, primeiro deixe que eu volte e sepulte o meu pai.
22 I Jesus xu bij che: —Suʼ woʼor chat terej chwij. Niʼpa i je camnak, cha ya can piquiʼab ique quiqui chajij i que camic —xu bij i Jesus che.
22 Jesus respondeu:
23 Teʼuri i Jesus xoc pa bárco, je rachiʼil u tijoxelab.
23 Jesus subiu num barco, e os seus discípulos foram com ele.
24 Xak teʼet xpe jun nim laj tew puwi i alagun; i u wi ya, lic quel chicaj, cʼa puwi i bárco. I Jesus, lic cwaric.
24 De repente, uma grande tempestade agitou o lago, de tal maneira que as ondas começaram a cobrir o barco. E Jesus estava dormindo.
25 Are ʼuri i u tijoxelab xe ʼe qui cʼastaj. —Kajwal —xqui bij che—, ¡Choj a to! ¡Ya coj muktaj pa ya!
25 Os discípulos chegaram perto dele e o acordaram, dizendo: — Socorro, Senhor! Nós vamos morrer!
26 I Jesus xu bij chique: —¿Wuchac lic qui xij iwib? ¿N-ta u cubibal i cʼux chwe? —xu bij. Are ʼuri, xtaqʼui ʼanok y xu jek u ʼatixic i tew, tak i ya chi quel chicaj; y xe uxlanic, n-que silab ta chic.
26 — Por que é que vocês são assim tão medrosos? — respondeu Jesus. — Como é pequena a fé que vocês têm! Ele se levantou, falou duro com o vento e com as ondas, e tudo ficou calmo.
27 I rachiʼil lic xqui bisoj wach i xoʼono. —¿Bi chi achial i achi-le chi ʼo i milágro puʼab? —xqui bij chiquiwach—. Ire, i tew, xak i ya, que cojon che, wach i cu bij —que cha.
27 Então todos ficaram admirados e disseram: — Que homem é este que manda até no vento e nas ondas?!
28 Are ya xe ʼax chʼaka alagun, xe upon pa jyub Gadára. Are ʼuri xe ʼel li queb achiab pa tak mukbal que i camnak y xe upon ruʼ i Jesus. I queb-le, ʼo itzel tew chique, lic je chʼuj rumal; i winak lic quiqui xij quib chique, rumal-i, mi jun quicʼaw che i be-le.
28 Quando Jesus chegou à região de Gadara, no lado leste do lago da Galileia, foram se encontrar com ele dois homens que estavam dominados por demônios. Eles vinham do cemitério, onde estavam morando. Eram tão violentos e perigosos, que ninguém se arriscava a passar por aquele caminho.
29 Ique-le xqui jek i sicʼ y xqui bij: —¿Wach col a tzucuj chi kuʼ yoj, Jesus, chi at u Cʼojol i Dios? ¿Xat cʼun na col oj a ya pa cʼax? ¡Maja na cu rik i ʼij! —xqui bij che.
29 Eles começaram a gritar: — Filho de Deus, o que o senhor quer de nós? O senhor veio aqui para nos castigar antes do tempo?
30 Nakaj che i lugar-le, je ʼo juban uqʼuial ak que tijin chi waʼim.
30 Acontece que perto dali estavam muitos porcos comendo.
31 Are ʼuri i itzel tew queje iri xqui tzʼonoj che i Jesus: —We coj awesaj na chique i achiab, cha ya chake coj oc chique i ak-le —xe cha.
31 E os demônios pediram a Jesus com insistência: — Se o senhor vai nos expulsar, nos mande entrar naqueles porcos!
32 I Jesus xu bij: —Jix ba chique. Teʼuri i itzel tew xe ʼel chique achiab y xe oc chiquipam i ak. Xak teʼet conojel i ak xe kaj bi paʼanem, xe ʼe tzak pa ya y xe jiʼic.
32 — Pois vão! — disse Jesus. Os demônios foram e entraram nos porcos, e estes se atiraram morro abaixo, para dentro do lago, e se afogaram.
33 Are xqui ʼan ile, i que chajiw i ak lic xqui bisoj. Xe ʼe paʼanem cʼa pa tinimit. Are xe upon chila, xe oc chu bixquil ronojel wach i xquilo; xqui bij wach i xa ʼani chique i queb achiab chi ʼo itzel tew chique.
33 Os homens que tomavam conta dos porcos fugiram e chegaram até a cidade. Lá contaram tudo isso e também o que havia acontecido com os dois homens que estavam dominados por demônios.
34 Teʼuri conojel i winak re i tinimit xe ʼe chila paʼowi i Jesus. Are xquil u wach, lic xqui tzʼonoj che chi ca ʼec; n-cacaj ta ca canaj ire pa qui jyub ique.
34 Então todos os moradores daquela cidade saíram para se encontrar com Jesus; e, quando o encontraram, pediram com insistência que fosse embora da terra deles.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.