Mateus 19
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVI
1 Are xutzin chu bixquil ronojel ile, i Jesus xel pa Galiléa y xa ʼe pa Judéa. Chila xu ʼaxuj i ya re i Jordan.
1 Tendo acabado de dizer essas coisas, Jesus saiu da Galiléia e foi para a região da Judéia, no outro lado do Jordão.
2 Je qʼui i winak je teren chirij; chila xe rutzirsaj iwabib.
2 Grandes multidões o seguiam, e ele as curou ali.
3 Are ʼuri xe upon juban aj Fariséo ruʼ; cacaj quiqui cʼam u pam, tzaksabal-re quiqui ʼano. Y xqui tzʼonoj che: —Jun achi, we craj cu jach can i rixokil, ¿wach cu bij i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises? ¿Xa bi chi maquil ʼutz nawi cu jacho? Queje ile xqui bij che i Jesus.
3 Alguns fariseus aproximaram-se dele para pô-lo à prova. E perguntaram-lhe: "É permitido ao homem divorciar-se de sua mulher por qualquer motivo? "
4 Ire xu laʼ u wach chique: —¿Xataba n-iwetaʼam taj wach i tzʼibtal can chupam u wuj i Dios? Cu bij chi i Dios chu xebal ʼij sak, are xe u ʼan i winak, “jun achi, jun ixok xe u yijba.”
4 Ele respondeu: "Vocês não leram que, no princípio, o Criador ‘os fez homem e mulher’
5 Xak xu bij i Dios chi “are i rumal ʼuri chi jun achi ʼo u chac quel cuʼ u kajaw u chuch man cacucʼaj quib ruʼ i rixokil. I je queb-le queʼelok xa je jun chi winak.” (Queje ile tzʼibtal canok.)
5 e disse: ‘Por essa razão, o homem deixará pai e mãe e se unirá à sua mulher, e os dois se tornarão uma só carne’?
6 Rumal-i queʼelok ne te queb chic, ique xa je jun xeʼelok. Rumal-i i winak, n-ta piquiʼab quiqui yoj ile chi u yijbam i Dios xa jun u ʼanom chique. (Queje ile xu bij i Jesus chique i aj Fariséo.)
6 Assim, eles já não são dois, mas sim uma só carne. Portanto, o que Deus uniu, ninguém o separe".
7 Teʼuri xqui tzʼonoj chic che i Jesus: —¿Wuchac ʼuri xu bij i mam Moises chique i achiab chi ʼo u chac quiqui ya jun wuj chique i quixokil, jachbal-que quiqui ʼano? Teʼuri quiqui jach ʼu bic. ¿Wuchac ʼut queje xu bij ire ile, we n-queje ta craj i Dios ile? —xqui bij che i Jesus.
7 Perguntaram eles: "Então, por que Moisés mandou dar uma certidão de divórcio à mulher e mandá-la embora? "
8 Ire xu laʼ u wach chique: —Queje xu ya i mam Moises ile chiwe man yix lic ix buy. Are rumal ʼuri chi xu ya chiwe qui jach ni iwixokil. Xui-ri, chu xebal ʼij sak, n-queje ti ile u chʼobom li Dios.
8 Jesus respondeu: "Moisés lhes permitiu divorciar-se de suas mulheres por causa da dureza de coração de vocês. Mas não foi assim desde o princípio.
9 Quin bij iri chiwe: we ʼo jun cu jach nubi i rixokil, y we i rixokil n-tu mac u ʼanom ruʼ jun chic achi, i rachijil teʼek ʼo u mac ʼuri chuwach i Dios we xcucʼaj chic quib ruʼ jun chic ixok. Xak we jun achi ca qʼuiji ruʼ jun ixok we xa jachtal can rumal i rachijil, lic ʼo ni u mac ʼuri i ucab achi chuwach i Dios. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
9 Eu lhes digo que todo aquele que se divorciar de sua mulher, exceto por imoralidade sexual, e se casar com outra mulher, estará cometendo adultério".
10 Teʼuri i u tijoxelab xqui bij che: —We queje queʼel ile, jun achi ruʼ jun ixok, mas ʼutz ʼuri we n-cu tzucuj ta rixokil —xe cha.
10 Os discípulos lhe disseram: "Se esta é a situação entre o homem e sua mulher, é melhor não casar".
11 I Jesus xu bij chique: —Colo katzij ile, xui-ri n-conojel taj quiqui chʼijo chi n-ta quixokil; xui ique quiqui chʼijo chi yatal u choʼab i Dios cuʼ.
11 Jesus respondeu: "Nem todos têm condições de aceitar esta palavra; somente aqueles a quem isso é dado.
12 Je ʼo i achiab chi n-quiqui tzucuj ta quixokil: ʼo jujun chique chi n-tzʼakat ti qui chʼacul chi calaxic; xak ʼo jujun chique chi n-tzʼakat ti qui chʼacul man xa ril ʼantal chique; xak ʼo jujun chi n-quiqui tzucuj ta quixokil rumal u chac i Dios, u chac i ʼatbal tzij aj chicaj. We ʼo jun ca tiqui chu chʼijic ile, chu ʼana na —xu bij.
12 Alguns são eunucos porque nasceram assim; outros foram feitos assim pelos homens; outros ainda se fizeram eunucos por causa do Reino dos céus. Quem puder aceitar isso, aceite".
13 Je ʼo jujun winak xe qui cʼam li acʼalab ruʼ i Jesus, cu yabej na re u ʼab piquiwi, xak cu tzʼonbej i ʼutz re i Dios piquiwi. Xui-ri, i u tijoxelab xqui jek qui ʼatixic i je ucʼawnak i acʼalab.
13 Depois trouxeram crianças a Jesus, para que lhes impusesse as mãos e orasse por elas. Mas os discípulos os repreendiam.
14 I Jesus, are xrilo, xu bij chique: —Chi ya chique i acʼalab que cʼun wuʼ; me i ʼatij, man niʼpa i je pacha acʼalab piqui cʼux, ʼo-que che i ʼatbal tzij aj chicaj —xu bij chique u tijoxelab.
14 Então disse Jesus: "Deixem vir a mim as crianças e não as impeçam; pois o Reino dos céus pertence aos que são semelhantes a elas".
15 Are ʼuri xu coj u ʼab piquiwi i acʼalab; teʼuri xel chila.
15 Depois de lhes impor as mãos, partiu dali.
16 ʼO jun achi, cʼa ala, xupon ruʼ i Jesus y xu bij che: —Nim laj winak, at ʼutz laj tijonel, ¿wach tak i ʼutz quin ʼan na, quin rikbej re in cʼaslemal chi n-tu qʼuisic? —xu bij.
16 Eis que alguém se aproximou de Jesus e lhe perguntou: "Mestre, que farei de bom para ter a vida eterna? "
17 I Jesus xu bij che: —¿Wuchac ca bij “ʼutz” chwe yin? N-ta jun chi ʼutz, xui Dios —xu bij—. Xui-ri we cawaj cat oc che i cʼaslemal katzij, cha ʼana pacha cu bij u tzij u pixab i Dios —xu bij che.
17 Respondeu-lhe Jesus: "Por que você me pergunta sobre o que é bom? Há somente um que é bom. Se você quer entrar na vida, obedeça aos mandamentos".
18 —¿Pachique che? —xu bij i achi. I Jesus xu bij che: —Mat camsanic; ma kajsaj a ʼij ruʼ jun ixok chi n-awixokil taj; ma ʼan elaʼ; mat tʼoronic;
18 "Quais? ", perguntou ele. Jesus respondeu: " ‘Não matarás, não adulterarás, não furtarás, não darás falso testemunho,
19 cha cojo qui ʼij a kajaw a chuch; y cʼax cha na a loʼcʼanij pacha cʼax u naʼic awib yet —xu bij i Jesus che.
19 honra teu pai e tua mãe’ e ‘amarás o teu próximo como a ti mesmo’".
20 —Ronojel ile ʼis quin tijin chu ʼanic; in ʼanom na lok cʼa are in chʼutin —xu bij i achi che—. ¿Wach cʼa craj quin ʼano? —xu bij.
20 Disse-lhe o jovem: "A tudo isso tenho obedecido. O que me falta ainda? "
21 I Jesus xu bij che: —We cawaj lic n-ta chic rajwaxic chawe chuwach i Dios, jat, ja cʼayij niʼpa i ʼo awuʼ, y cha jacha chique i nibaʼib. Ca rik ʼuri a beyomal chicaj. Teʼuri chat petok y chat terej chwij —xu bij i Jesus che.
21 Jesus respondeu: "Se você quer ser perfeito, vá, venda os seus bens e dê o dinheiro aos pobres, e você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me".
22 I achi, are xu ta ile, lic ca bisonic, man lic beyom; xu maj bi u be, y xa ʼec.
22 Ouvindo isso, o jovem afastou-se triste, porque tinha muitas riquezas.
23 Are ʼuri i Jesus xu bij chique i u tijoxelab: —Katzij i quin bij chiwe: i beyomab, cʼax coquic puʼab i ʼatbal tzij aj chicaj.
23 Então Jesus disse aos discípulos: "Digo-lhes a verdade: Dificilmente um rico entrará no Reino dos céus.
24 Quin camulij chic u bixquil: cʼax roquic jun beyom, coc puʼab i Dios; cʼax ni ile chuwach i ricʼawic jun cameyche i tel re jun acuxa —xu bij chique.
24 E lhes digo ainda: é mais fácil passar um camelo pelo fundo de uma agulha do que um rico entrar no Reino de Deus".
25 I u tijoxelab, are xqui ta ile, lic xqui bisoj. Teʼuri xe oc chu bixquil chiquiwach: —¿Pachin quelsax na ʼuri chupam u mac? —xe cha.
25 Ao ouvirem isso, os discípulos ficaram perplexos e perguntaram: "Neste caso, quem pode ser salvo? "
26 I Jesus xe u takej y xu bij chique: —I winak n-que tiqui ta chu ʼanic ile; xui-ri i Dios ronojel ʼis ca tiqui che —xu bij.
26 Jesus olhou para eles e respondeu: "Para o homem é impossível, mas para Deus todas as coisas são possíveis".
27 Are ʼuri i ma Pédro xu bij che: —Kajwal, yoj, ronojel niʼpa i ʼo kuʼ, xka canaj canok y oj terejnak chawij. ¿Wach i ca yaʼ chake ʼut? —coʼono.
27 Então Pedro lhe respondeu: "Nós deixamos tudo para seguir-te! Que será de nós? "
28 I Jesus xu bij chique: —Katzij i quin bij chiwe, are cu rik i ʼij chi ca jaltaj ronojel niʼpa ʼo chuwach i jyub taʼaj, are ʼuri ca yaʼ i ʼij yix. Are ʼo chic i Achi aj Chicajpa nim laj u ʼatbal tzij, xak yix chi ix terejnak chwij xak ca yaʼ i patan nim u ʼij. Yix ʼuri qui ʼat ni tzij piquiwi i je cablajuj tzobaj aj Israel winak.
28 Jesus lhes disse: "Digo-lhes a verdade: Por ocasião da regeneração de todas as coisas, quando o Filho do homem se assentar em seu trono glorioso, vocês que me seguiram também se assentarão em doze tronos, para julgar as doze tribos de Israel.
29 Conojel niʼpa i coʼtam can ubitak-que wumal yin, nim na quiqui chʼac puwi ile. We ʼo jun u canam can i rachoch, o we i ratz u chaʼ, o we i ranab, o we u chuch u kajaw, o we u canam can rixokil, o we i racʼal, o we i rulew xa wumal yin, nim i cu chʼac na. Ca yaʼ na ʼuri jun ciénto che, puwi niʼpa ile chi xa jun ʼo teʼek ruʼ, xak ca yaʼ jun u cʼaslemal chi n-tu qʼuisic.
29 E todos os que tiverem deixado casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou campos, por minha causa, receberão cem vezes mais e herdarão a vida eterna.
30 Xui-ri, niʼpa i je nabe woʼor, je qʼui na que canaj can pa qʼuisbal-re; xak je qʼui chi je ʼo can pa qʼuisbal-re woʼor, are ique are i que nabeaj na —xu bij i Jesus chique.
30 Contudo, muitos primeiros serão últimos, e muitos últimos serão primeiros".
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.