Lucas 4

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 I Jesus xel chila che i ya Jordan, lic ʼo u Tewal i Dios ruʼ. Teʼuri xcʼam bi che jun jyub tzʼinilic rumal u Tewal i Dios.
1 Jesus, cheio do Espírito Santo, voltou do Jordão e foi guiado pelo mesmo Espírito, no deserto,
2 Chila xu chʼij cuarénta ʼij, lic n-ta xu tijo. Are ʼo chila, xupon itzel ruʼ; xraj ire cu ʼan che i Jesus chi cu ʼan jun u mac. Are xicʼaw i cuarénta ʼij, xpe i numic che.
2 durante quarenta dias, sendo tentado pelo diabo. Nada comeu naqueles dias, ao fim dos quais teve fome.
3 Are ʼuri, i itzel xu bij che: —We yet at u Cʼojol i Dios, cha bij che i abaj-i coʼon wa che rib —xu bij.
3 Então o diabo disse a Jesus: — Se você é o Filho de Deus, mande que esta pedra se transforme em pão.
4 I Jesus xu laʼ u wach che: —N-quin ʼan taj —xu bij—. Man chupam u wuj i Dios, queje iri tzʼibtalic: “N-xui ta rumal i wa je cʼas i winak. Xui-ri are ronojel u tzij i Dios je cʼasbawnak” —xu bij i Jesus.
4 Mas Jesus lhe respondeu:
5 Teʼuri i itzel xu cʼam bi che jun nim laj jyub. Juntir xu cʼut che i Jesus ronojel i nimak tak tinimit ʼo chuwach i jyub taʼaj.
5 Então o diabo o levou para um lugar mais alto e num instante lhe mostrou todos os reinos do mundo.
6 Teʼuri xu bij chic che: —Ronojel iri ʼis ʼo pinʼab yin. Xak ʼo pinʼab quin sipaj che, pachin che cwaj yin. Ronojel iri, ruʼ u chomal, quin sipaj chawe,
6 E disse: — Eu lhe darei todo este poder e a glória destes reinos, porque isso me foi entregue, e posso dar a quem eu quiser.
7 xui-ri we yet cat xuqui chinwach, y ca coj in ʼij —xu bij itzel che.
7 Portanto, se você me adorar, tudo isso será seu.
8 I Jesus xu laʼ chic u wach che: —Chat el chinwach, a-Satanas, man chupam u wuj i Dios, queje iri tzʼibtalic: “Xui che Awajwal Dios cha cojo u ʼij; xui che ire ca ʼan wi a patan,” queje ile cu bij —xu bij.
8 Mas Jesus respondeu:
9 Teʼuri i itzel xu cʼam bi i Jesus pa Jerusalen. Xe u ya chila cʼa chu tzam i rachoch i Dios. Teʼuri xu bij che: —We yet at u Cʼojol i Dios, cha cʼaka bi awib cʼa pulew. N-cat cam taj,
9 Então o diabo levou Jesus a Jerusalém, colocou-o sobre o pináculo do templo e disse: — Se você é o Filho de Deus, jogue-se daqui,
10 man chupam u wuj i Dios, queje iri tzʼibtalic:
10 porque está escrito: “Aos seus anjos ele dará ordens a seu respeito, para que o guardem.”
11 (Queje ile xu bij itzel che.)
11 E: “Eles o sustentarão nas suas mãos, para que você não tropece em alguma pedra.”
12 I Jesus xu laʼ chic u wach che: —Xak tzʼibtal i tzij-i chupam u wuj i Dios: “Ma cʼam u pam Awajwal Dios,” cu bij. Rumal-i, n-quin ʼan taj —xu bij che.
12 Jesus respondeu ao diabo:
13 I itzel, ya n-cu rik ta chic wach cu tʼorbej re i Jesus, are ʼuri, xel jun tiémpo chuwach.
13 Tendo concluído todas as tentações, o diabo afastou-se de Jesus, até momento oportuno.
14 Teʼuri i Jesus xtzalij pa Galiléa, lic ʼo u Tewal i Dios ruʼ. Ronojel wach i xu ʼano, xel u tzijol ronojel pa tak jyub chirij chuwach.
14 Então Jesus, no poder do Espírito, voltou para a Galileia, e a sua fama correu por toda aquela região.
15 Ire xu cʼut u tzij i Dios chique i winak pa tak molbalʼib, y conojel xqui bij chi nim u ʼij.
15 E ensinava nas sinagogas, sendo elogiado por todos.
16 Teʼuri i Jesus xa ʼe pa tinimit Nazaret, pa xqʼuiy wi. Pacha ʼax coʼon wi pa tak uxlambal ʼij, xoc pa molbalʼib. Xqui tzʼonoj che chi crajlaj u tzij i Dios chique i je ʼo chila.
16 Jesus foi para Nazaré, onde havia sido criado. Num sábado, entrou na sinagoga, segundo o seu costume, e levantou-se para ler.
17 Are xtaqʼui chu ʼonquil, xqui ya i wuj che chi u tzʼibam can i mam Isaías, chi ajbil u tzij i Dios ujer. Xu jak i wuj, xu tzucuj y xu riko pa ʼo wi i tzij chi queje iri cu bij:
17 Então lhe deram o livro do profeta Isaías. E, abrindo o livro, achou o lugar onde está escrito:
18 — ausente —
18 “O Espírito do Senhor
19 (Are i tzij-le xrajlaj i Jesus chique, chi u tzʼibam can i mam Isaías.)
19 e proclamar o ano aceitável
20 Teʼuri xu bor chic i wuj, y xu ya che i chajinel, y xcubiʼic. Conojel i je ʼo pa ja toʼ xqui maj u takexic.
20 Tendo fechado o livro, Jesus o devolveu ao assistente e sentou-se. Todos na sinagoga tinham os olhos fixos nele.
21 Teʼuri xu jek i chʼaʼatic cuʼ. Xu bij: —Woʼor, chupam i ʼij-i, i Dios ca tijin chu ʼonquil pacha i tzij-le chi tzʼibtal can ujer. Woʼor, quiwil ʼut ʼo chic chi chiwach —xu bij i Jesus chique.
21 Então Jesus começou a dizer:
22 Conojel lic ʼutz xe chʼaw chirij i Jesus. Lic chom i u tzij xu bij; lic xqui bisoj rumal. Xqui bij chiquiwach: —Ire-le ¿xataba n-are ti u cʼojol i ma Jose? Are pues —xe cha.
22 Todos davam testemunho dele e se maravilhavam das palavras cheias de graça que lhe saíam dos lábios. E perguntavam: — Não é este o filho de José?
23 I Jesus xu bij chique: —Katzij, yix qui bij na i tzij-i chwe, chi ʼax bital wi: “Ajcun, cha cunaj awib yet,” qui bij na chwe. Xak qui bij na iri chwe: “Niʼpa i ka tom chi a ʼanom chila pa tinimit Capernaum, cha ʼana ni waral chupam a tinimit yet,” qui bij na chwe. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
23 Então Jesus disse:
24 Xak xu bij: —N-quin ʼan taj, man mi jun ajbil u tzij i Dios cocsax u ʼij pu tinimit ire.
24 E Jesus prosseguiu:
25 Quin cʼunsaj na pi cʼux wach xu ʼan i mam Elías, chi ajbil u tzij i Dios ujer. Che tak i ʼij-le, n-xpe ti jab oxib junab ruʼ nicʼaj; rumal-i xpe waʼjal chuwach i jyub taʼaj. Je qʼui ixokib malcanib pa jyub Israel,
25 Na verdade lhes digo que havia muitas viúvas em Israel no tempo de Elias, quando o céu se fechou por três anos e seis meses, reinando grande fome em toda a terra,
26 xui-ri i Dios n-xu tak ti mam chi qui toʼic ique; xa xu tak bi ruʼ jun ixok malcan chi n-aj Israel taj; i ixok-le aj Sarépta, chi re i jyub Sidon.
26 e Elias não foi enviado a nenhuma delas, a não ser a uma viúva de Sarepta de Sidom.
27 Xak quin cʼunsaj pi cʼux wach xu ʼan i mam Eliséo ujer. Je qʼui je rach aj Israel chi ʼo itzel laj yobil lépra chique. Xui-ri, mi jun xe u cunaj chique, xui i ma Naaman chi aj Síria, xcunaxic; ire n-aj Israel taj. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
27 Havia também muitos leprosos em Israel nos dias do profeta Eliseu, e nenhum deles foi purificado, a não ser Naamã, o sírio.
28 Are xqui ta wach i xu bij, ʼis xpe coywal niʼpa je ʼo pa molbalʼib.
28 Todos na sinagoga, ouvindo estas coisas, se encheram de ira.
29 Are ʼuri xe walijic y xquesaj pa tinimit. Xqui cʼam bi tzam jyub re i tinimit, xcaj ique quiqui cʼak li chuwi jyub,
29 E, levantando-se, expulsaram Jesus da cidade e o levaram até o alto do monte sobre o qual a cidade estava edificada, para que, de lá, pudessem atirá-lo abaixo.
30 xui-ri i Jesus xa xicʼaw chiquixol y xu maj u be.
30 Jesus, porém, passando pelo meio deles, foi embora.
31 Teʼuri xkaj bi i Jesus pa Capernaum, chi u cwenta i jyub Galiléa. Che i uxlambal ʼij, xe u tijoj i winak.
31 E Jesus foi a Cafarnaum, cidade da Galileia, e os ensinava no sábado.
32 Ique toʼ quiqui bisoj wach i cʼutunic cu ʼano, man i u tzij pacha u tzij jun ʼatol tzij.
32 E maravilhavam-se com a sua doutrina, porque a sua palavra era com autoridade.
33 ʼO jun achi pa molbalʼib, ʼo itzel tew che. Ire xsiqʼuin chu bixquil:
33 E apareceu na sinagoga um homem possuído de um espírito de demônio imundo, o qual gritou em alta voz:
34 —Jesus aj Nazaret, ¿wuchac col a mina awib kuʼ yoj? ¿Mok xat cʼun na col a sachbej ka wach? Yin wetaʼam a wach: yet are i jun at petnak ruʼ i Dios; ¡lic ʼo re i Dios chawe! (Queje ile ca siqʼuin chu bixquil.)
34 — Ah! O que você quer conosco, Jesus Nazareno? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem você é: o Santo de Deus!
35 I Jesus xu ʼatij i itzel tew che, wach i xu bij. —¡Mat chʼawic! —xu bij—. ¡Chawoʼtaj can i achi-le! —xu bij che. Are ʼuri i itzel tew xu tzaksaj i achi pulew chiquiwach i winak. Teʼuri xel che, n-ta chic jun cʼax xu ʼan che i achi.
35 Mas Jesus o repreendeu, dizendo: O demônio, depois de o ter jogado no chão no meio de todos, saiu daquele homem sem lhe fazer mal.
36 Conojel i winak xe oc ʼil che y xe oc chu chʼobic chiquiwach: —¿Bi chi tzijol ile xu bij? —xe cha chiquiwach—. I achi-le, u tzij lic ʼo u choʼab; ʼo puʼab que u tak bi itzel tew, ¡y que ʼelic! —xqui bij.
36 Todos ficaram admirados e comentavam entre si: — Que palavra é esta? Pois, com autoridade e poder, ele ordena aos espíritos imundos, e eles saem.
37 Teʼuri xpax u tzijol i Jesus ronojel i jyub re i Galiléa.
37 E a fama de Jesus se espalhava por todos os lugares daquela região.
38 I Jesus xel pa molbalʼib y xa ʼe chi rachoch i ma Simon. I u chuch u jiʼ i ma Simon lic iwab, nim i ʼaʼ ʼo chirij. Are xoc i Jesus pa ja, xqui tzʼonoj cuybal mac che chi crilo.
38 Deixando a sinagoga, Jesus foi para a casa de Simão. A sogra de Simão estava doente, com febre muito alta, e pediram a Jesus em favor dela.
39 Are ʼuri xa ʼe tacʼal ruʼ u chʼat y xu ʼatij i ʼaʼ. Juntir xpactaj i ʼaʼ chirij ixok. Are ʼuri ire xwalijic, y xoc chi qui tzukic.
39 E inclinando-se para ela, Jesus repreendeu a febre, e esta a deixou. E imediatamente ela se levantou e passou a servi-los.
40 Are kajnak chic i ʼij, i winak xqui ticba li u cʼamic iwabib ruʼ i Jesus. Xa bi chi yobil ʼo chique, ire ʼis xu ya u ʼab piquiwi chi qui jujunal, y xe utziric.
40 Ao pôr do sol, todos os que tinham enfermos, com diferentes tipos de doença, os trouxeram a Jesus. E ele os curava, impondo as mãos sobre cada um deles.
41 Xak je qʼui i winak xelsax itzel tew chique. Are xe ʼelic, xe siqʼuinic: “¡Yet at u Cʼojol i Dios!” xe cha. Ire xe u ʼatij, y xu bij chique, “Mix chʼawic,” xu bij, man ique quetaʼam are ire i Tolque i aj Israel winak.
41 Também de muitos saíam demônios, gritando e dizendo: — Você é o Filho de Deus! Ele, porém, os repreendia para que não falassem, pois sabiam que ele era o Cristo.
42 Sakir chucab ʼij, i Jesus xel pa tinimit, xa ʼe che jun jyub tzʼinilic. I winak lic xqui tzucuj, y xqui riko pa ʼo wi. Cacaj ique ca canaj cuʼ,
42 Quando amanheceu, Jesus saiu e foi para um lugar deserto. As multidões o procuravam, foram até junto dele e não queriam deixar que ele fosse embora.
43 péro i Jesus xu bij chique: —Quin ʼe chic che juban tak tinimit; ʼo u chac xak quin bij chique ique wach i coquic pa cu ʼat wi tzij i Dios. Are i rumal-i xin u tak li Dios —xu bij chique.
43 Jesus, porém, lhes disse:
44 Teʼuri, xa ʼe chu bixquil u tzij i Dios chique i winak pa tak molbalʼib, ronojel i jyub que i aj Israel winak.
44 E pregava nas sinagogas da Judeia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.