Lucas 23
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 Teʼuri, ʼis xe walij conojel, y xqui cʼam bi i Jesus chuwach i ma Piláto.
1 Em seguida o grupo todo se levantou e levou Jesus para Pilatos.
2 Chila xqui jek u cojic u mac; xqui bij: —Ka rikom i achi-ri, ca tijin chi qui tunic i kach aj tinimit. U bim chi n-ʼus taj caka toj alcawal che i ʼatol tzij. Xak cu bij chi are ire i Crísto chi queʼelok ʼatol tzij cʼun-nak kuʼ —xe cha. (Queje qui tzij ile, i je aj cojol u mac i Jesus chuwach i ma Piláto.)
2 Lá, começaram a acusá-lo, dizendo: — Pegamos este homem tentando fazer o nosso povo se revoltar, dizendo a eles que não pagassem impostos ao Imperador e afirmando que ele é o
3 Ire xu tzʼonoj che i Jesus: —¿Yet at ʼAtol Tzij que i aj Israel winak? —xu bij che. I Jesus xu bij: —Are ile, pacha i xa bij yet —coʼono.
3 Aí Pilatos perguntou a Jesus: — Você é o rei dos judeus? Jesus respondeu:
4 Teʼuri ma Piláto xu bij chique i cajʼatzil i sacerdóte xak chique i winak: —N-tu mac i achi-ri quin rik yin —xu bij chique.
4 Então Pilatos disse aos chefes dos sacerdotes e à multidão: — Não encontro nenhum motivo para condenar este homem.
5 Ique xa quiqui cowij u cojic u mac. Xqui bij: —Rumal u cʼutunic ire-le, i winak toʼ que chʼokowic ronojel i jyub Judéa. Xu jek u ʼonquil chila pa Galiléa, y woʼor cʼun-nak chi —xe cha.
5 Mas eles insistiram: — Ele está causando desordem entre o povo em toda a Judeia. Ele começou na Galileia e agora chegou aqui.
6 I ma Piláto, are xu ta chi xqui cuxtaj i Galiléa, xu tzʼonoj chique we i Jesus aj Galiléa winak.
6 Ouvindo isso, Pilatos perguntou: — Este homem é da Galileia?
7 Are xqui bij chi katzij, aj Galiléa, xu tak bi ʼuri ruʼ i ma Heródes, chi ʼatol tzij puwi i jyub Galiléa. N-cʼax tu ʼonquil ile, man i ma Heródes che tak i ʼij-le ʼo pa Jerusalen.
7 Quando soube que Jesus era da região governada por Herodes, Pilatos o mandou para ele, pois Herodes também estava em Jerusalém naquela ocasião.
8 Ire, are xupon i Jesus chuwach, lic ca quicotic; ya ujer tan u rayim rilic u wach, man u tom rason wach ca tijin chu ʼonquil. Craj ire cril jun milágro cu ʼan i Jesus chuwach.
8 Herodes ficou muito contente quando viu Jesus, pois tinha ouvido falar a respeito dele e fazia muito tempo que queria vê-lo. Ele desejava ver Jesus fazer algum milagre.
9 Mas i tzij xu tzʼonoj che, xui-ri i Jesus n-xu laʼ tu wach che, mi ta jun tzij xu bij.
9 Então fez muitas perguntas a Jesus, mas ele não respondeu nada.
10 Teʼuri i cajʼatzil i sacerdóte, xak i je tijonel re ujer ʼatbal tzij lic xqui jek tan chic u cojic u mac.
10 Os chefes dos sacerdotes e os mestres da Lei se apresentaram e fizeram acusações muito fortes contra Jesus.
11 I ma Heródes, junam cuʼ u soldádo, toʼ quiqui tzeʼej i Jesus, toʼ xquetzʼbej u ʼij. Xqui coj li jun u ʼuʼ lic chom, pacha re jun ʼatol tzij, yoʼyabal-re; teʼuri i ma Heródes xu tzalijsaj chubi ruʼ i ma Piláto.
11 Herodes e os seus soldados zombaram de Jesus e o trataram com desprezo. Puseram nele uma capa luxuosa e o mandaram de volta para Pilatos.
12 Teʼuri i ma Piláto ruʼ i ma Heródes xqui jek u ʼijlaxic quib chiquiwach; man oʼonom-lok n-cacaj ta te quib.
12 Naquele dia Herodes e Pilatos, que antes eram inimigos, se tornaram amigos.
13 I ma Piláto xe u mol qui chiʼ i cajʼatzil i sacerdóte, xak i u wi qui jolom i tinimit, xak i toʼ winak.
13 Pilatos reuniu os chefes dos sacerdotes, os líderes judeus e o povo
14 Xu bij chique: —Yix xi cʼam li achi-ri chinwach y xi bij chwe chi xa que u tun i winak, xi bij. Lic chiwach yix, xin taqʼui na pa rakan, y n-in rikom tu mac pacha u mac i cojom yix.
14 e disse: — Vocês me trouxeram este homem e disseram que ele estava atiçando o povo para fazer uma revolta. Pois eu já lhe fiz várias perguntas diante de todos vocês, mas não encontrei nele nenhuma culpa dessas coisas de que vocês o acusam.
15 Xak i ma Heródes, n-xu rik tu mac; xa u takom tan chic li wuʼ yin. I achi-ri, n-tu mac u ʼanom we ca camsaxic.
15 Herodes também não encontrou nada contra ele e por isso o mandou de volta para nós. Assim, é claro que este homem não fez nada que mereça a pena de morte.
16 Rumal-i, xui quin tak u yaʼic u loʼxic, y cwoʼtaj bic —xu bij i ma Piláto chique.
16 Eu vou mandar que ele seja chicoteado e depois o soltarei.
17 Pa tak nimaʼij páscua, i ma Piláto ʼo chukul croʼtaj bi jun aj prexil chique i winak.
17 [Na Festa da Páscoa, Pilatos tinha o costume de soltar algum preso, a pedido do povo.]
18 Conojel i winak xe siqʼuin chu bixquil: —¡N-cakaj ti achi-le! ¡Cha camsaj! —xe cha—. ¡Chawoʼtaj i ma Barabas chake! —xe cha.
18 Aí toda a multidão começou a gritar: — Mata esse homem! Solta Barrabás para nós!
19 I ma Barabas-le, tzʼapilic man xu jek jun chʼoʼoj chirij i ʼatbal tzij pa tinimit, xak u ʼanom i camic.
19 Barrabás tinha sido preso por causa de uma revolta na cidade e por assassinato.
20 I ma Piláto, craj ire croʼtaj i Jesus, rumal-i xe u ʼijla chic i winak.
20 Então Pilatos, querendo soltar Jesus, falou outra vez com a multidão.
21 Xui-ri, ique xa xe siqʼuin che: —¡Cha camsaj chuwach cruz! ¡Cha camsaj chuwach cruz! —xe cha.
21 Mas eles gritavam mais ainda: — Crucifica! Crucifica!
22 I ma Piláto xu tzʼonoj uroxmul chique: —¿Wach rumal? N-ta jun u mac xin riko we ca camsax na. Quin tak ʼuri u yaʼic u loʼxic, teʼuri cwoʼtaj bic —coʼon i ma Piláto chique.
22 E Pilatos disse pela terceira vez: — Mas qual foi o crime dele? Não vejo neste homem nada que faça com que ele mereça a pena de morte. Vou mandar que ele seja chicoteado e depois o soltarei.
23 Ique xa xe siqʼuin mas chu bixquil chi ʼo u chac ca camsax chuwach cruz. Rumal i qui siqʼuinic ique, junam cuʼ i cajʼatzil i sacerdóte, xqui loʼoj pacha i quiqui tzʼonoj.
23 Porém eles continuaram a gritar bem alto, pedindo que Jesus fosse crucificado; e a gritaria deles venceu.
24 Rumal-i, i ma Piláto xu ʼan ʼatbal tzij che i Jesus pacha i xqui tzʼonoj chirij.
24 Pilatos condenou Jesus à morte, como pediam.
25 Xroʼtaj i ma Barabas pacha xcaj ique, ire-le chi tzʼapil te rumal i chʼoʼoj u yacom, xak rumal i camic u ʼanom. Teʼuri xu jach i Jesus piquiʼab, quiqui ʼanbej che pacha cacaj ique.
25 E soltou o homem que eles queriam — aquele que havia sido preso por causa de revolta e de assassinato. E entregou Jesus para fazerem com ele o que quisessem.
26 Xqui cʼam bi i Jesus pa i quiqui camsaj wi. Are que tijin chi be, xqui cʼulaj jun achi aj pa tinimit Ciréne, ma Simon u bi; ire te xcʼun pa tak jyub. Xqui tacʼba y xqui ya bi cruz rij u kul; teʼuri xqui ʼan pen che chi ca terej bi chirij i Jesus.
26 Então os soldados levaram Jesus. No caminho, eles encontraram um homem chamado Simão, da cidade de Cirene, que vinha do campo. Agarraram Simão e o obrigaram a carregar a cruz, seguindo atrás de Jesus.
27 Je qʼui i winak je teren chirij; chiquixol i winak-le, je qʼui ixokib que oʼ che i Jesus, que siqʼuinic rumal i qui bis.
27 Uma grande multidão o seguia. Nela havia algumas mulheres que choravam e se lamentavam por causa dele.
28 I Jesus xu pisquilij rib y xu bij chique: —Yix, ix ixokib ix aj Jerusalen, mix oʼ chwe yin. Are, chix oʼ rumal i cʼax chi ca pe na piwi yix, xak piquiwi iwacʼal.
28 Jesus virou-se para elas e disse:
29 Ca cʼun ni ʼij chi qui bij na: “ʼUtz que ique chi n-xqʼuiji ta cacʼal; ʼutz que ique chi n-xe alan taj; ʼutz que ique chi n-qui tzʼumansam ta cacʼal,” qui bij na, rumal i cʼax chi ca pe na piwi.
29 Porque chegarão os dias em que todos vão dizer: “Felizes as mulheres que nunca tiveram filhos, que nunca deram à luz e que nunca amamentaram!”
30 Coʼon panok, i winak quiqui bij na che i nimak tak jyub, “¡Chix tzak li chikij!” Xak quiqui bij na che i ral tak jyub, “¡Choj i chʼuku!” que cha na (man lic quiqui xij quib chuwach i cʼax ca petic).
30 Chegará o tempo em que todos vão dizer às montanhas: “Caiam em cima de nós!” E dirão também aos montes: “Nos cubram!”
31 Cʼax iri chi que tijin chu ʼanic chwe yin woʼor; xui-ri, mas cʼax ca ʼan na chique i aj Israel coʼon panok—xu bij i Jesus chique i ixokib.
31 Porque, se isso tudo é feito quando a lenha está verde, o que acontecerá, então, quando ela estiver seca?
32 Xak je ʼo queb chic achiab xe qui cʼam bic quiqui camsaj junam ruʼ i Jesus; ique, che queb, ʼo qui mac chuwach i ʼatbal tzij.
32 Levaram também dois criminosos para serem mortos com Jesus.
33 Are xe upon che jun ral jyub chi “U jolom anma” u bi, i soldádo xqui rip i Jesus chuwach cruz. Xak xe qui rip i queb chi ʼo qui mac, jun pu wikabim i Jesus, i jun chic pu moxim.
33 Quando chegaram ao lugar chamado “A Caveira”, ali crucificaram Jesus e junto com ele os dois criminosos, um à sua direita e o outro à sua esquerda.
34 Are xqui rip i Jesus chuwach cruz, ire xu bij che i Dios: —Ta, cha cuyu qui mac; n-quetaʼam taj wach que tijin chu ʼonquil —xu bij. I soldádo xqui ʼan saquinic chirij u ʼuʼ i Jesus, ʼilbal-re pachin ca chʼacaw bi chique.
34 [Então Jesus disse: Em seguida, tirando a sorte com dados, os soldados repartiram entre si as roupas de Jesus.
35 I winak je tacʼal bic, toʼ que takenic; xak i qui wi qui jolom toʼ que tzen che i Jesus. Xqui bij: —Ire-le ʼo i xe u to na, woʼor ʼuri chu to rib ire, we kas katzij are i Crísto, chi chatal rumal i Dios —xe cha.
35 O povo ficou ali olhando, e os líderes judeus zombavam de Jesus, dizendo: — Ele salvou os outros. Que salve a si mesmo, se é, de fato, o
36 Xak i soldádo xqui yoʼya u ʼij. Xe tejeb pan ruʼ y xqui sujuj víno chʼam che.
36 Os soldados também zombavam de Jesus. Chegavam perto dele e lhe ofereciam vinho comum
37 Xqui bij che: —We at qui ʼAtol Tzij i aj Israel winak, cha to awib yet —xe cha.
37 e diziam: — Se você é o rei dos judeus, salve a você mesmo!
38 ʼO juban tzij tzʼibtal puwi ʼan i cruz, tzʼibtal piqui chʼawbal i aj Griégo, xak piqui chʼawbal i aj Latin, xak piqui chʼawbal i aj Hebréo winak. I tzʼib, queje iri cu bij: “Are iri, are i ʼAtol Tzij que i aj Israel winak,” coʼono.
38 Na cruz, acima da sua cabeça, estavam escritas as seguintes palavras: “Este é o Rei dos Judeus”.
39 Teʼuri, ʼo jun chique i queb chi je riptal ruʼ, xu yoʼya pan i Jesus: —Yet, we katzij at Tolke, cha to awib y choj a to yoj —xu bij che.
39 Um dos criminosos que estavam crucificados ali insultava Jesus, dizendo: — Você não é o Messias? Então salve a você mesmo e a nós também!
40 Are ʼuri, i rachiʼil xu laʼ u wach che; xu bij: —¿Yet, n-ca xij ta ba awib che i Dios? Xak junam i camic caka ʼan yoj ruʼ i jun-le.
40 Porém o outro o repreendeu, dizendo: — Você não
41 Xui-ri, yoj, ca majaw chake caka tij i cʼax-i, xa coj tijin chu tojic i ka mac pacha usucʼ, péro i achi-le n-tu mac u ʼanom —xu bij che i rachiʼil.
41 A nossa condenação é justa, e por isso estamos recebendo o castigo que nós merecemos por causa das coisas que fizemos; mas ele não fez nada de mau.
42 Teʼuri xu bij che i Jesus: —Ma Jesus, min a sach pa cʼux are cat oc che a ʼatbal tzij —xu bij.
42 Então disse: — Jesus, lembre de mim quando o senhor vier como Rei!
43 I Jesus xu bij che: —Sak laj tzij i quin bij chawe: woʼor cat oc na wuʼ pa glória —coʼono.
43 Jesus respondeu:
44 Are xticʼoj i ʼij, xoʼon ʼekum ronojel u wach i jyub taʼaj; queje xoʼon ile cʼa a las tres re u kajbal ʼij.
44 Mais ou menos ao meio-dia o sol parou de brilhar, e uma escuridão cobriu toda a terra até as três horas da tarde.
45 Lic xtzʼaptaj u wach i ʼij. Xak i nim laj cortin pim chi ʼo pa rachoch i Dios xrakchʼix pa nicʼaj.
45 E a cortina do Templo se rasgou pelo meio.
46 Teʼuri, i Jesus co xchʼawic: —Ta —xu bij—, ¡Woʼor cwokxanij i wanima paʼab! Are xu bij ile, xel u cʼux.
46 Aí Jesus gritou bem alto: Depois de dizer isso, ele morreu.
47 I cajʼatzil i soldádo, are xrilo wach i xa ʼanic, lic xu coj u ʼij i Dios. Xak xu bij: —Katzij i achi-le lic n-tu mac u ʼanom —coʼono.
47 Quando o oficial do exército romano viu o que havia acontecido, deu glória a Deus, dizendo: — De fato, este homem era inocente!
48 Niʼpa i winak chi xe moltaj chi rilic u camsaxic i Jesus, are xquilo wach i xa ʼanic, lic xe oc chi bis; rumal-i, que tijin chu chʼayic u wach qui cʼux, xe ʼe chi cachoch.
48 Todos os que estavam reunidos ali para assistir àquele espetáculo viram o que havia acontecido e voltaram para casa, batendo no peito em sinal de tristeza.
49 Conojel i quetaʼam u wach i Jesus xa xe taqʼui cʼa naj. Xak queje xqui ʼan i ixokib chi je teren li chirij cʼa pa Galiléa; cʼa naj xe taqʼuiʼic xe taken lok.
49 Todos os amigos de Jesus e as mulheres que o tinham seguido desde a Galileia ficaram de longe, olhando tudo aquilo.
50 ʼO jun achi, ma Jose u bi, lic ʼutz laj achi, sucʼul u cʼux chuwach i Dios. Ire aj Arimatéa, jun tinimit u cwenta i jyub Judéa. Are ire jun chique i aj nucʼanel tʼisanel que i aj Israel winak, xui-ri,
50 — ausente —
51 ire nu yom tu wach cuʼ i je rachiʼil; n-xraj taj wach xqui ʼan ique che i Jesus. Ire xu rayij chi ca jekan i ʼatbal tzij re i Dios.
51 — ausente —
52 Ire-le xa ʼe ruʼ i ma Piláto y xu tzʼonoj u chʼacul i Jesus.
52 José foi e pediu a Pilatos o corpo de Jesus.
53 Teʼuri xa ʼe chu kajsaxic che i cruz, y xu pasij pa sawan. Teʼuri xu ya chupam jun pantion cʼacʼ worom pa abaj chi n-ta winak muktal chupam.
53 Então tirou o corpo da cruz e o enrolou num lençol de linho. Depois o colocou num túmulo cavado na rocha, que nunca havia sido usado.
54 I ʼij-le are i ʼij re u yijbaxic i uxlambal ʼij, man ya ca jekan i uxlambal ʼij que i aj Israel.
54 Isso foi na sexta-feira, e já estava para começar o sábado.
55 I ixokib chi je cʼun-nak ruʼ i Jesus cʼa Galiléa, xe terej bi chi rilic pa i ca muki wi, xak wach u cotzʼbaxic u chʼacul ca ʼanic.
55 As mulheres que haviam seguido Jesus desde a Galileia foram com José e viram o túmulo e como Jesus tinha sido colocado ali.
56 Teʼuri xe tzalij che i cachoch y xqui yijba i cunbal muy, xak i acéite que i camnak. Are xjekan i uxlambal ʼij, xe uxlanic, pacha cu bij i ujer ʼatbal tzij.
56 Depois voltaram para casa e prepararam perfumes e óleos para passar no corpo dele. E no sábado elas descansaram, conforme a
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 23, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.