Mateus 25

Stiidxa Dios didxazá (El Nuevo Testamento de nuestro señor Jesucristo en el Zapoteco del Istmo) (ZAINT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Bigueta gudixhe Jesús sti ejemplu de modo runi mandar Dios, na rabi laacabe:
1 Então o Reino dos céus será semelhante a dez virgens, que saíram com suas lâmpadas ao encontro do esposo.
2 Gaayu de laacabe guyuu xpiaani', peru xcaayu que co',
2 Cinco dentre elas eram tolas e cinco, prudentes.
3 purti ucuaa ca lámpara stica peru qué ñuuya ca pabiá' aceite napa cani.
3 Tomando suas lâmpadas, as tolas não levaram óleo consigo.
4 Peru xcaayu que bichá ca lámpara stica ne yené ru ca xcaadxi ndaani botella.
4 As prudentes, todavia, levaram de reserva vasos de óleo junto com as lâmpadas.
5 Qué ñeeda gá novio que ne ucuá bacaanda laacabe, gusi cabe.
5 Tardando o esposo, cochilaram todas e adormeceram.
6 Bia' galaa gueela ucuá ridxi: “Ma zeeda novio. Lairee, lachichagalú laabe.”
6 No meio da noite, porém, ouviu-se um clamor: Eis o esposo, ide-lhe ao encontro.
7 Oraque biasa irá ca badu dxaapa que ne bini chaahui ca lámpara stica'.
7 E as virgens levantaram-se todas e prepararam suas lâmpadas.
8 Para na cani nahuati que rabi cani nuu xpiaani que: “Lacuee la' caadxi aceite lu stitu latané laadu, purti mayaca gyui' lámpara stidu.”
8 As tolas disseram às prudentes: Dai-nos de vosso óleo, porque nossas lâmpadas se estão apagando.
9 Peru cani nuu xpiaani que, laga na ca rabi ca laacabe: “Para cadi irá stitu ne stidu la? laché lachisí para laatu.”
9 As prudentes responderam: Não temos o suficiente para nós e para vós; é preferível irdes aos vendedores, a fim de o comprardes para vós.
10 Peru laga zesí cabe que beeda novio, biuu né cani cabeza laa que ra chi gaca enda xheela que, ne bieegu ra puerta'.
10 Ora, enquanto foram comprar, veio o esposo. As que estavam preparadas entraram com ele para a sala das bodas e foi fechada a porta.
11 Ratu si que beeda xcaayu badu dxaapa que ne na ca': “Señor, Señor, bixhele guiu' du.”
11 Mais tarde, chegaram também as outras e diziam: Senhor, senhor, abre-nos!
12 Para na be rabi be laaca': “Tu laatu ya'. Qué runebia'ya laatu.”
12 Mas ele respondeu: Em verdade vos digo: não vos conheço!
13 Nga runi, na Jesús rabi laaca', naquiiñe gataná tu purti qué ganna tu padxí nin pora ibigueta Hombre Biseenda Dios.
13 Vigiai, pois, porque não sabeis nem o dia nem a hora.
14 Ne gudixhe ru be sti ejemplu para laaca', na be:
14 Será também como um homem que, tendo de viajar, reuniu seus servos e lhes confiou seus bens.
15 Tobi bidii be laa bia' gaayu mil moneda, ne stobi bidii be laa chupa mil, ne stobi bidii be laa ti mil si. Cada tobi ucuaa bia' laa. Oraque biree be ze be.
15 A um deu cinco talentos; a outro, dois; e a outro, um, segundo a capacidade de cada um. Depois partiu.
16 Ni ucuaa gaayu mil que la? bi'ni né ni dxiiña de bisaa ni chii mil.
16 Logo em seguida, o que recebeu cinco talentos negociou com eles; fê-los produzir, e ganhou outros cinco.
17 Zaqueca ni ucuaa chupa mil que, laca bini ganar xhupa, bisaa ni tapa.
17 Do mesmo modo, o que recebeu dois, ganhou outros dois.
18 Peru ni ucuaa tobi que la? undaa ndaani yu ne raqué bicaachi bidxichi sti xpixuaana'.
18 Mas, o que recebeu apenas um, foi cavar a terra e escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 Bindaa para beeda xpixuaana cabe que, beda guuya xi bini né cabe xpidxichi.
19 Muito tempo depois, o senhor daqueles servos voltou e pediu-lhes contas.
20 Para bidxiña ni ucuaa gaayu mil que, ne bedané xcaayu ne na rabi laabe: “Señor, gaayu mil bidiiu naa, peru bine nia ni dxiiña dede bisaa ni chii.”
20 O que recebeu cinco talentos, aproximou-se e apresentou outros cinco: - Senhor, disse-lhe, confiaste-me cinco talentos; eis aqui outros cinco que ganhei.'
21 Para na xpixuaana be rabi laabe: “Galán, jneza bi'ni lu xhiiña'. Pa nga caadxi si bisaana nia lii ne bi'nu jneza la? yanna jma rusi stale zudiee lii. Biuu, guieche nia lii.”
21 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
22 Oraque bidxiña ni ucuaa chupa mil que, na rabi laabe: “Señor, chupa mil bidiiu naa, ne bine nia ni dxiiña dede bisaa ni tapa.”
22 O que recebeu dois talentos, adiantou-se também e disse: - Senhor, confiaste-me dois talentos; eis aqui os dois outros que lucrei.
23 Para rabi be laa: “Galán, jneza bi'ni lu xhiiña'. Pa nga caadxi si bisaana nia lii ne jneza bi'nu la? yanna jma rusi stale zudiee lii. Biuu, guieche nia lii.”
23 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
24 Oraque bidxiña ni ucuaa ti mil que, ne na rabi laabe: “Señor, runebia'ya lii, ne nanna pabiá' naduxhu né lu xpinni lu', ne ribeeu guela neca cadi lii guluu lu biní, ne rutopa lu ra cadi lii bidxiiba lu'.
24 Veio, por fim, o que recebeu só um talento: - Senhor, disse-lhe, sabia que és um homem duro, que colhes onde não semeaste e recolhes onde não espalhaste.
25 Nga runi bidxibe', ne bicaache xpidxichi lu ndaani yu.”
25 Por isso, tive medo e fui esconder teu talento na terra. Eis aqui, toma o que te pertence.
26 Para rabi be laa: “Aque qué iquiiñe lu xa hombre, ne nachaaba lu'. Pa nannu ximodo naa, ribee guela neca cadi naa uluaa biní ne rutopa ra cadi naa bidxiiba la?
26 Respondeu-lhe seu senhor: - Servo mau e preguiçoso! Sabias que colho onde não semeei e que recolho onde não espalhei.
27 xiñee qué niguu lu bidxichi stinne lu bancu, ne ora ñenda la? ma ñaca ni jma stale.”
27 Devias, pois, levar meu dinheiro ao banco e, à minha volta, eu receberia com os juros o que é meu.
28 Ne na be rabi be ca xpinni be: “Lagaxha laabe ni né be ca, ne lagudii ni ni napa chii mil que.
28 Tirai-lhe este talento e dai-o ao que tem dez.
29 Purti cani napa, zacaa ca xcaadxi ti idale stica', peru cani qué gapa la? laga ziaaxha ca dede ni napa ca'.
29 Dar-se-á ao que tem e terá em abundância. Mas ao que não tem, tirar-se-á mesmo aquilo que julga ter.
30 Ne hombre qué iquiiñe ri la? laundaa laa lu guelacahui. Raqué nga gu'na be dede go yaa be guidi ruaa be.”
30 E a esse servo inútil, jogai-o nas trevas exteriores; ali haverá choro e ranger de dentes.
31 Dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios la? zeeda casi rey, zedané irá ca ángel sti', ne zabí para guni mandar.
31 Quando o Filho do Homem voltar na sua glória e todos os anjos com ele, sentar-se-á no seu trono glorioso.
32 Ne zadxiña binni de irá guidxi ra nuu be. Zabee chu be caadxi lade xcaadxi, casi ribee chu pastor chiba lade dendxu'.
32 Todas as nações se reunirão diante dele e ele separará uns dos outros, como o pastor separa as ovelhas dos cabritos.
33 Ne zuzuhuaa be ca dendxu ladu derechu stibe ne ca chiba ladu biga'.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os cabritos à sua esquerda.
34 Oraque zabi be cani zuhuaa ladu derechu que: “Ma guluu Bixhoze ndaaya laatu, yanna latá' laicaa ra ma nexhe chaahui para laatu dede ante cha guidxilayú.
34 Então o Rei dirá aos que estão à direita: - Vinde, benditos de meu Pai, tomai posse do Reino que vos está preparado desde a criação do mundo,
35 Purti bidii tu ni gudahua dxi candaana', ne bidii tu ni güee dxi cayate nisa, ne bichagalú tu naa dxi canazaya xquidxi binni.
35 for I hungered, and ye gave me to eat; I thirsted, and ye gave me to drink; I was a stranger, and ye took me in;
36 Bigacu tu naa lari dxi nuaa xie lade', ne yeganna tu naa dxi huara'ya', ne uyé tu ra nuaa dxi yeguayuaa.”
36 naked, and ye clothed me; I was ill, and ye visited me; I was in prison, and ye came to me.
37 Oraque zaní' cani nacha'hui que: “Señor, padxí bidu'ya du lii candaanu', bidí' du ni gudó lo', ne cayati lu nisa bidí' du nisa güe' lu'.
37 Then shall the righteous answer him saying, Lord, when saw we thee hungering, and nourished thee; or thirsting, and gave thee to drink?
38 Ne padxí bichagalú du lii dxi canazá lu xquidxi binni ne bigacu du lii lari dxi xie ladi lu ya'.
38 and when saw we thee a stranger, and took thee in; or naked, and clothed thee?
39 O padxí yeganna du lii huará lu' o yedu'ya du lii ra yeguyoo lo'.”
39 and when saw we thee ill, or in prison, and came to thee?
40 Ne óraque zabi be laaca': “Ndi nga laani: ora bi'ni tu ni ti hermanu stinne neca huaxié' laa la? casi ñaca bi'ni tu ni naa.”
40 And the King answering shall say to them, Verily, I say to you, Inasmuch as ye have done it to one of the least of these my brethren, ye have done it to me.
41 Ne dxi queca zabi be cani nuu ladu biga que: “Lairee de ra nuaa', ni dxiba dí ca'. Lachiguiaba lu gui ni qué ziuu dxi gyui', ni nexhe para binidxaba ne ca xpinni.
41 Then shall he say also to those on the left, Go from me, cursed, into eternal fire, prepared for the devil and his angels:
42 Purti qué nudii tu ni ñahua dxi candaana', ne qué nudii tu nisa ñee dxi cayate nisa.
42 for I hungered, and ye gave me not to eat; I thirsted, and ye gave me not to drink;
43 Ne qué nuchagalú tu naa dxi canazaya xquidxi binni, ne qué nugacu tu naa lari dxi nuaa xie lade', ne qué niganna tu naa dxi huara'ya' nin dxi yeguayuaa.”
43 I was a stranger, and ye took me not in; naked, and ye did not clothe me; ill, and in prison, and ye did not visit me.
44 Oraque laca zaní' ca ngue: “Señor, padxí bidu'ya du lii candaanu' o canazá lu xquidxi binni, o xie ladi lu', o huará lu' o yeguyoo lo', ne qué ñacané du lii ya'.”
44 Then shall *they* also answer saying, Lord, when saw we thee hungering, or thirsting, or a stranger, or naked, or ill, or in prison, and have not ministered to thee?
45 Ne zabi be laaca': “Ndi nga laani: purti qué ñuni tu ni cani caquiiñe ni la? casi ñaca qué ñuni tu ni naa.”
45 Then shall he answer them saying, Verily I say to you, Inasmuch as ye have not done it to one of these least, neither have ye done it to me.
46 Ne cani gudxi be laa chi guiaba lu bele que la? qué ziuu dxi iree ca de raqué, peru cani nacha'hui que la? zapa ca enda nabani ni qué zaluxe.
46 And these shall go away into eternal punishment, and the righteous into life eternal.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.