Mateus 25
Ca titsaʼ de laʼlabani para iyate ca enneʼ (ZAANT) vs VC
1 Canchu chi i'yu tsá nna, entonces reino qui' Tata Dios nna ccą́ comparar tì'a tsìi ca niula cuiti', guỹi' cą ca lámpara qui' quį nna biria tè cą tal·lèda cą ènne'yu' gúttsaná'a para guni cą bi acompañar yú'u thá'a.
1 Então o Reino dos céus será semelhante a dez virgens, que saíram com suas lâmpadas ao encontro do esposo.
2 Gayu' ca niùláa nna uccua cą nu té la' riyeni tsè' qui' quį, pero ágayu' cą nna labí la' rulabalatsi' tsè' té qui' quį.
2 Cinco dentre elas eram tolas e cinco, prudentes.
3 Canu bihua rulaba latsi' tsì'a nna guỹi' gáláa cą ca lámpara qui' caniá, pero labí guỹi' cą aceite para cà'a cą le' ca lámpara.
3 Tomando suas lâmpadas, as tolas não levaram óleo consigo.
4 Canu té la' riyeni tsè' qui' caniá nna gutà'a bá cą aceite le' ca lámpara qui' caniá.
4 As prudentes, todavia, levaram de reserva vasos de óleo junto com as lâmpadas.
5 Pero rìtsa bá ènne'yu' gúttsaná'a nna, gul·lani chìa betsiàlà qui' quį nna gutá'athi cą.
5 Tardando o esposo, cochilaram todas e adormeceram.
6 Merua riluèla yèlà nna biyeni tsì'i ttu nu gunne iditsa nna rą: Nì chi da' ènne'yu' gúttsaná'a, líria tattsà' le bi.
6 No meio da noite, porém, ouviu-se um clamor: Eis o esposo, ide-lhe ao encontro.
7 Iyaba ca niula cuìti'a nna huatha chì cą nna begàl·la' cą ca lámpara qui' caniá.
7 E as virgens levantaram-se todas e prepararam suas lâmpadas.
8 Làniana gayu' canu bihua rulaba latsi' tsì'a nna ra cą canu té la' riyeni tsè' qui' caniá: Lígúnna xiarú bání titó' aceite qui' líą' qui' tu', porqui'ni chi reyòla ca lámpara qui' tu'į.
8 As tolas disseram às prudentes: Dai-nos de vosso óleo, porque nossas lâmpadas se estão apagando.
9 Becàbi gayu' canu té la' riyeni tsè' qui' caniá nna ra cą: Para qui'ni làa eyàtsa qui' tu' nihua lebi'i nna, adila tsa' lítsía xìa làti rutti' cą aceite nna lígó'o para lebi'i.
9 As prudentes responderam: Não temos o suficiente para nós e para vós; é preferível irdes aos vendedores, a fim de o comprardes para vós.
10 Pero miéntraste dia cą huì'i aceite nna gul·lani ènne'yu' gúttsaná'a. Canu tsè'e prevenídua nna gutà'a cą lani bi làti cca thá'a. Làniana beyaya tè puértaá.
10 Ora, enquanto foram comprar, veio o esposo. As que estavam preparadas entraram com ele para a sala das bodas e foi fechada a porta.
11 Bitola nna betsina' ca niula nu labí rulaba latsi' tsì'a nna bel·làbi cą ru'a puértaá nna ra cą: Señor, señor, guthàlia cuią'lu' gá'a tu'.
11 Mais tarde, chegaram também as outras e diziam: Senhor, senhor, abre-nos!
12 Pero becàbi enne' rúttsaná'a nna ra bi cą: Hualigani labí nabia' te' le.
12 Mas ele respondeu: Em verdade vos digo: não vos conheço!
13 Làniana ra huá Jesús cą: Por nui nna acca lebi'i nna lítsé'e al tanto porqui'ni labí yù le biỹa tsá nihua biỹa hora qui'ni Nubeyu' de Ỹiabara' nna ná qui'ni él·lanie.
13 Vigiai, pois, porque não sabeis nem o dia nem a hora.
14 Reino qui' Tata Dios nna cca huą́ comparar tì'a ttu ènne'yu' nu rida' bi dia bi idittu' nna, acca gutàỹi tè bi canu runi tsina qui' bía nna bethà'na bi lani cą ca interés qui' bía.
14 Será também como um homem que, tendo de viajar, reuniu seus servos e lhes confiou seus bens.
15 Ttuą nna bete bi gayu' bolsa to' nu yù'u oro lani ą, attuą nna bete bi chuppa bolsa to' nu yù'u oro lani ą, attuą nna bè' bi ą ttu bolsa to' nu yù'u oro lani ą. Bete bi según ti'iỹa té bá capacidad qui' ttu ttu quį. Làniana guda' té bi dia bi idittu'.
15 A um deu cinco talentos; a outro, dois; e a outro, um, segundo a capacidade de cada um. Depois partiu.
16 Nu guỹi' gayu' bolsa bél·liuá nna huia taą́ nna bethà'ą bél·liuá nna beni tìą gana ágayu' tanto.
16 Logo em seguida, o que recebeu cinco talentos negociou com eles; fê-los produzir, e ganhou outros cinco.
17 Anía tehuá nu guỹi' chuppa bolsa bél·liuá nna beni huą́ gana áchúppa tanto.
17 Do mesmo modo, o que recebeu dois, ganhou outros dois.
18 Pero nu guỹi' ttùba bólsaá nna huíą nna gutànią liú'u yú nna becattsi' tìą bel·liu qui' xana' niá.
18 Mas, o que recebeu apenas um, foi cavar a terra e escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 Guttè diba tsá nna bel·lani xana' ca siérvuá nna beyuni bi cuenta lani cą.
19 Muito tempo depois, o senhor daqueles servos voltou e pediu-lhes contas.
20 Bitsina' tè nu guỹi' gayu' bólsaá nna nùà' tìą ágayu' bolsa nna rą: Señor, gayu' bolsa betsia cuią'lu' làtsi' nàya' nna, nìba tè ágayu' bolsa nu chi benia' gana iqquį.
20 O que recebeu cinco talentos, aproximou-se e apresentou outros cinco: - Senhor, disse-lhe, confiaste-me cinco talentos; eis aqui outros cinco que ganhei.'
21 Acca ra xana' niá na: Tsè'ba ná nu beni lu' siervo tsè' nna cumplido nna; lani ti'to' rúba uccua lu' fiel, acca adírula iỹeni gúnná' làtsi' ná' lu'; por nui nna yala redacca' látsa'a', ą'hua lu' nna edacca' huáni lu'.
21 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
22 Bitsina' tehuá nu guỹi' chuppa bólsaá nna rą: Señor, chuppa bolsa betsia cuią'lu' làtsi' nàya' nna, nìba tè áchúppa bolsa nu chi benia' gana iqquį.
22 O que recebeu dois talentos, adiantou-se também e disse: - Senhor, confiaste-me dois talentos; eis aqui os dois outros que lucrei.
23 Xana' niá nna ra bi ą: tsè'ba ná nu beni lu' siervo tsè' nna cumplido nna; lani ti'to' rúbá uccua lu' fiel, acca adírula iỹeni gúnná' làtsi' ná' lu'; por nui nna yala redacca' látsa'a', ą'hua lu' nna edacca' huáni lu'.
23 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
24 Làniana bitsina' tè nu guỹi' ttu bólsaá nna rą: Señor, inte' nna yúá' qui'ni ná cuią'lu' ttu enne' duro, pues redi' cuią'lu' làti labí gùda cuią'lu', ą'hua rutùppa cuią'lu' làti labí bedàl·la cuią'lu'.
24 Veio, por fim, o que recebeu só um talento: - Senhor, disse-lhe, sabia que és um homem duro, que colhes onde não semeaste e recolhes onde não espalhaste.
25 Por nui nna gutsi te' nna becattsi' bá' bolsa bel·liu qui' cuíą'lu'į liú'u yú, acca nìba tè nu benna cuią'lu' lani inte'.
25 Por isso, tive medo e fui esconder teu talento na terra. Eis aqui, toma o que te pertence.
26 Becàbi tè xana' niá nna ra bi ą: Siervo malo nu labí riỹu', hua yù bá lu' qui'ni redi'a' làti labí guda' ą'hua rutuppa' làti labí bedál·la'a' nna.
26 Respondeu-lhe seu senhor: - Servo mau e preguiçoso! Sabias que colho onde não semeei e que recolho onde não espalhei.
27 Biecca labí gulú'u lu' bel·liu quíyi'į banco para qui'ni canchu chi el·lania' nna edi' ya' ą lani ỹi'nį.
27 Devias, pois, levar meu dinheiro ao banco e, à minha volta, eu receberia com os juros o que é meu.
28 Acca lebi'į nna lícua bolsą' lo ní'į nna líúte tì ą lani nu té tsìi bolsa qui' nią' la.
28 Tirai-lhe este talento e dai-o ao que tem dez.
29 Porqui'ni nuỹa diba té quì'į nna, lą nna thí' lą́ adí nna gata'nìą adí iỹeni. Pero nu labí té quì'į nna, pues hàstaá ti'to' nu té quì'į nna ítua telą́.
29 Dar-se-á ao que tem e terá em abundância. Mas ao que não tem, tirar-se-á mesmo aquilo que julga ter.
30 Acca lithi' tè siervo nu làa riỹu'ą nna, líúdal·la ą fuera lá le' chul·la, nía nna ccą́ sufrir nna cuetsią nna góya'atsùni layi'į.
30 E a esse servo inútil, jogai-o nas trevas exteriores; ali haverá choro e ranger de dentes.
31 Canchu chi íl·lani Nubeyu' de Ỹiabara' le' la'yani' quì'e lani iyaba ca santo ángel, làniana cué'níe lo xila' tsè'ni quì'e para gucuí'e entre ca enne'.
31 Quando o Filho do Homem voltar na sua glória e todos os anjos com ele, sentar-se-á no seu trono glorioso.
32 Por ejemplo: ttu pastor nna rèl·la'a bą́ luetsi ca carneru to' lani ca chivo. Ą'hua Nubeyu' de Ỹiabara' nna etùppa itúỹiate ca enne' qui' iyaba ca nación ru'a lúe.
32 Todas as nações se reunirão diante dele e ele separará uns dos outros, como o pastor separa as ovelhas dos cabritos.
33 Ca enne' gutsì'e lado ná' bànie nna ccá cą comparar lani ca carnero to' qui' ttu pastor. Pero ca enne' gutsì'e lado ná' yattie nna ccá cą comparar lani ca chivo qui' ttu pastor.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os cabritos à sua esquerda.
34 Lèe nna née Rey enne' rigú'ubia' lo iyate acca gá tìe ca enne' tsè'e lado ná' bànie: Lità canu chi beni Tata quí'a bendecir, léya'a le' reino nu chi ná preparado para lebi'į dèsdeba uccua yétsiloyu.
34 Então o Rei dirá aos que estão à direita: - Vinde, benditos de meu Pai, tomai posse do Reino que vos está preparado desde a criação do mundo,
35 Porqui'ni gutùnia' nna benna le gùtua'; gubìtsia' nna benna le inda gu'ya'; guréni ttùba' nna bedi' le inte' litsi' le;
35 for I hungered, and ye gave me to eat; I thirsted, and ye gave me to drink; I was a stranger, and ye took me in;
36 casi xpela' bá gurénia' nna benna le nu gucuá'a'; huì' te' nna tanàba titsa' le inte'; gúttá'a' litsi' iyya nna bìta le tanèl·le' le inte'.
36 naked, and ye clothed me; I was ill, and ye visited me; I was in prison, and ye came to me.
37 Làniana ca enne' beni tsè'a nna ecàbini cabi e nna ina cabi: Señor, cuani gutùni cuią'lu' nna benna tu' gutó cuią'lu' cá. Cuani gubitsi cuią'lu' nna benna tu' inda gu'ya cuią'lu' cá.
37 Then shall the righteous answer him saying, Lord, when saw we thee hungering, and nourished thee; or thirsting, and gave thee to drink?
38 Ą'hua cuani bilá'ni tu' gureni ttùba cuią'lu' nna bedi' tu' cuią'lu' litsi' tu' cá. Cuani bilá'ni tu' gurèni cuią'lu' casi xpela' bá nna benna tu' nu guccu' cuią'lu' cá.
38 and when saw we thee a stranger, and took thee in; or naked, and clothed thee?
39 Ą'hua cuani huì'ni cuią'lu' nna tanàba titsa' tu' cuią'lu' cá. Ą'hua cuani gùtta' cuią'lu' litsi' ìyyà nna tanèl·le' tu' cuią'lu' cá.
39 and when saw we thee ill, or in prison, and came to thee?
40 Ecàbinie cą nna íneé: Hualigani te' nia' le qui'ni loti' beni li ą lani nuỹa ttu ca hermanos quíyi'į màsqui'ba ną́ nu adiru xcuìchuto' nna, pues ti'atsi para inte' bá beni li ą.
40 And the King answering shall say to them, Verily, I say to you, Inasmuch as ye have done it to one of the least of these my brethren, ye have done it to me.
41 Làniana gá huée canu tsè'e lado ná' yattie: Liucuìtta ru'a lua' porqui'ni maldito bá ná le, tsía le lo yí' nu chi ną́ preparado para numalua lani ca ángel quì'į, làti cca cą sufrir tulidàni.
41 Then shall he say also to those on the left, Go from me, cursed, into eternal fire, prepared for the devil and his angels:
42 Porqui'ni gutùnia' nna labí benna le gúá'; gubìtsia' nna labí benna le inda í'yá';
42 for I hungered, and ye gave me not to eat; I thirsted, and ye gave me not to drink;
43 uccua'a' ttu enne' dittu' lani le nna pero labí benna le ttu lugar to' làti eyà'na'; casi xpela' bá gurénia' nna pero labí benna le ttu lári' to' gaccu'a'; huì' te' nna ą'hua guttá'a' litsi' ìyyà nna, pero labí tanàba titsa' le inte'.
43 I was a stranger, and ye took me not in; naked, and ye did not clothe me; ill, and in prison, and ye did not visit me.
44 Làniana ecàbi huáni cą ne nna ina cą: Señor, cuani gutùni cuią'lu' nna gubitsi cuią'lu' nna gurèni ttùba cuią'lu' cá. Cuani gurèni cuią'lu' casi xpela' bá nna huì'ni cuią'lu' nna gutta' cuią'lu' litsi' ìyyà nna labí beni tu' cuią'lu' atender cá.
44 Then shall *they* also answer saying, Lord, when saw we thee hungering, or thirsting, or a stranger, or naked, or ill, or in prison, and have not ministered to thee?
45 Làniana ecàbinie cą nna íneé: Hualigani te' nia' le qui'ni lebi'į nna labí beni li ą lani nuỹa ttu canu adiru xcuichu tú'į, acca nihua lani inte' labí beni li ą.
45 Then shall he answer them saying, Verily I say to you, Inasmuch as ye have not done it to one of these least, neither have ye done it to me.
46 Acca ca nui nna tsía bá cą para ccá cą sufrir tulidàba ttu castigo nu labí fin quì'į té, pero ca enne' biria tsè' ru'a lúe nna edacca' latsi' quį tulidàni lani la'labàni nu labiru ttíą qui' quį.
46 And these shall go away into eternal punishment, and the righteous into life eternal.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.