João 7
Ca titsaʼ de laʼlabani para iyate ca enneʼ (ZAANT) vs NVT
1 Gutè diba gunne Jesús ca tìtsa'a nna, le' región qui' Galilea bá gurènie; qui'ni labí uccua latsi'e cuenie le' región qui' Judea porqui'ni canu rigú'ubia' qui' ca enne' judíua nna uccua latsi' quį gutti cą ne.
1 Depois disso, Jesus viajou pela Galileia. Queria ficar longe da Judeia, onde os líderes judeus planejavam sua morte.
2 Exa taá chi debiga' fiesta qui' ca judíua, tiempo de rexa latsi' quį loti' guỹua ca ta' tàta qui' quį le' ca yú'u l·la' le' desiértuá nna rue' cą gracia por cosecha qui' quį nna.
2 Logo, porém, chegou o tempo da celebração judaica chamada Festa das Cabanas,
3 Ca bettsi' Jesús nna ra cą ne: Beyya para Judea para qui'ni ca discípulo qui' lu'a nna ilá' huáni cą ca milagro runi lu',
3 e os irmãos de Jesus lhe disseram: “Saia daqui e vá à Judeia, onde seus seguidores poderão ver os milagres que realiza.
4 porqui'ni ni ttú nu calatsi' ccą́ enne' ỹeni nna runi gattsi' bą́ biỹa canią gunią; yàqui'ni lu' cani lu' runi lu' ca cosį nna, mejor la dacca' lótaá beni cą ru'a lo ca enne'.
4 Você não se tornará famoso escondendo-se dessa forma. Se você pode fazer coisas tão maravilhosas, mostre-se ao mundo!”.
5 Anía ra ca bettsi' Jesús ne, porqui'ni nìhua làcą labí huíalatsi' quį ne.
5 Pois nem mesmo seus irmãos criam nele.
6 Jesús nna ra tìe cą: Bihua chi gùl·la' tè tiempo para tsa'á', pero lebi'i nna huacca ba tsía le biỹa díbá tiempo ní.
6 Jesus respondeu: “Agora não é o momento certo de eu ir, mas vocês podem ir a qualquer hora.
7 Canu yétsiloyuį nna bihua ruyudí' cą le, pero inte' nna hua ruyudí' cą porqui'ni rudea' lo quį ca hecho mal nu runi cą.
7 O mundo não pode odiá-los, mas a mim ele odeia, pois eu o acuso de fazer o mal.
8 Littsia ba lebi'i fiéstaá, pero inte' nna bihua thaya tìa', porqui'ni labí chi gùl·la' tè tiempo para ccá' declarar lani yétsiloyu.
8 Vão vocês. Eu ainda não irei a essa festa, pois meu tempo ainda não chegou”.
9 Beyacca díbá rèe cą anía nna, beyà'na tìe Galilea.
9 Tendo dito isso, permaneceu na Galileia.
10 Pero guda' díbá ca bettsi' áa dia cą nna, ą'hua lèe nna huía huée fiéstaá, pero alàa dàcca'ló tè sino huía gàttsi' bée.
10 Contudo, depois que seus irmãos partiram para a festa, ele também foi, mas em segredo, permanecendo distante dos olhos do público.
11 Ca judíua nna reyìla cą ne entre iyaba ca enne' tsè'e le' fiéstaá nna ra cą: Gani tì'icua nubéyu'a cá.
11 Os líderes judeus tentavam encontrá-lo na festa e perguntavam se alguém o tinha visto.
12 Ca enne' ỹétse'á nna yala gunne cą quì'e. Ttu te cą nna ra cą: Yala enne' tsè' ná bí. Pero áttu te cą nna ra cą: Álahua enne' tsè' nua', sino ruthacca'ỹí bą́ yetsi.
12 Havia muita discussão a seu respeito entre as multidões. Alguns afirmavam: “Ele é um homem bom”, enquanto outros diziam: “Ele não passa de um impostor, que engana o povo”.
13 Pero lanú beyáỹani inne dàcca'ló taá quì'e, porqui'ni gutsi báni cą canu rigú'ubia' entre ca judíua.
13 Mas ninguém tinha coragem de falar sobre ele em público, por medo dos líderes judeus.
14 Ttú rilàhui' tì'ga fiéstaá nna bitsina' Jesús le' templua nna gutixe'e ca enseñanza nu cca qui' Tata Dios.
14 Então, na metade da festa, Jesus subiu ao templo e começou a ensinar.
15 Biquíla' bá latsi' ca judíua nna ra cą: Ti'ani modo nabia'ni nui Escritura, labí estudiar chi benią.
15 Os judeus que estavam ali ficaram admirados ao ouvi-lo. “Como ele sabe tanto sem ter estudado?”, perguntavam.
16 Becàbi Jesús nna rèe cą: Nu riquixa'ánia' le nna labí ną́ quia', sino qui' enne' guthèl·le'e inte'.
16 Jesus lhes respondeu: “Minha mensagem não vem de mim mesmo; vem daquele que me enviou.
17 Nu calatsi' guni voluntad qui' Tata Dios nna huènnią cuenta canchu nu riquixa'ánia' le nna ną por mandado qui' Tata Dios o canchu inte' nna rinnéebá' por la' calatsi' quíbá' acca.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se meu ensino vem dele ou se falo por mim mesmo.
18 Nu rinne por la' calatsi' qui'bíį nna es qui'ni càba latsi'į gudàliani cą na. Pero ttu enne' calatsi' qui'ni adí ca enne' nna gudàliani cą enne' guthèl·le'e bi nna, entonces làbi nuą' riquixà'a nu ná lí nna labí la' beỹia té lani bi.
18 Aquele que fala por si mesmo busca sua própria glória, mas quem procura honrar aquele que o enviou diz a verdade, e não mentiras.
19 Tsí álahua Moisés nuá benna ley lani le cá. Pero ni ttú le nna labí runi le cumplir nu ra lo ley. Biala qui' acca calatsi' le gutti le inte' cá.
19 Moisés lhes deu a lei, mas nenhum de vocês obedece a ela. Então por que procuram me matar?”.
20 Becàbi canu ỹétsi'á nna ra cą ne: Loco bá cca lu'. Núní calatsi' guttią lu'.
20 A multidão respondeu: “Você está possuído por demônio! Quem procura matá-lo?”.
21 Becàbi Jesús nna rèe cą: Por ttu milagro nu benia' tsá redi' latsi' le nna, acca rechul·la taá latsi' iyaba le.
21 Jesus respondeu: “Eu fiz um milagre no sábado, e vocês ficaram admirados.
22 Hualígáláà qui'ni Moisés nna gutìxa bi ley qui' circuncisión, ą'hua ca ta' tàta qui' lía ca enne' gutsé'e ántescàla Moisés nna beni huá cą circuncidar. Acca lebi'i nna runi hua circuncidar ca nubeyu' to' biỹa tediba tsá màsqui'ba ną́ ttu tsá ỹeni qui' le.
22 No entanto, vocês também trabalham no sábado quando obedecem à lei da circuncisão que Moisés lhes deu, embora, na verdade, a circuncisão tenha começado com os patriarcas, muito antes da lei de Moisés.
23 Lebi'į nna runi le circuncidar ttu nubeyu' to' tsá nu labí ná qui'ni guni le biỹa tsina, solamente para qui'ni làa gudu le ttu lado ley nu gutìxa Moisés nna. Bialácca yala ritsa'áni le inte' porqui'ni beyunia' itute cuerpo qui' ttu nubeyu' tsá redi' latsi' le cá.
23 Pois, se o tempo certo de circuncidar seu filho cai no sábado, vocês realizam a cerimônia, a fim de não quebrar a lei de Moisés. Então por que ficam indignados comigo pelo fato de eu curar um homem no sábado?
24 Bittu guni le lu'uxtícia según bá nu rila'ni le lo ra', sino liguni lu'uxtícia según bá nu ná tsè'.
24 Não julguem de acordo com as aparências, mas julguem de maneira justa”.
25 Làniana tuchùppa canu Jerusalén nna ra cą: Tsí álahua nubéyu'į nuá reyìla cą para gutti cą na cá.
25 Alguns do povo, que moravam em Jerusalém, começaram a perguntar uns aos outros: “Não é este o homem a quem procuram matar?
26 Línna' tsaáruhuá qui'ni publicamente taá rinnią, pero bihua biỹa reya cą na. Tsí ína ri'u chìa ríalatsi' canu rigú'ubia' le' yetsį qui'ni hualigani nubéyu'i nuá Cristua cá.
26 Aqui está ele, porém, falando em público, e não lhe dizem coisa alguma. Será que nossos líderes acreditam que ele é o Cristo?
27 Nui hua yù ba ri'u gaỹa enne' ní ną́. Pero canchu chi íl·lani Cristua nna, lanú nuỹa ccą́ saber gáỹalá dé'e.
27 Mas como pode ser este homem? Sabemos de onde ele vem. Quando o Cristo vier, ninguém saberá de onde ele é”.
28 De riquixá'ani Jesús ca enne' tsè'e le' templua nna, gunnie idìtsa nna rèe: Tsí hualigani nabia'ni le inte'. Tsí hualigani yù le gaỹa enne' ni ná' áccá. Pero labí daya' por la' calatsi' quíbá', sino daya la' por mandado qui' Tata Dios lígani. Lebi'i nna labí nabia'ni li e.
28 Enquanto ensinava no templo, Jesus disse em alta voz: “Sim, vocês me conhecem e sabem de onde eu venho. Mas não estou aqui por minha própria conta. Aquele que me enviou é verdadeiro, e vocês não o conhecem.
29 Pero inte' ba nna nabia' ti' e, porqui'ni lani labé dúa' ántesca ìta' nì; lèe nna guthèl·le'e inte'.
29 Mas eu o conheço, porque venho dele, e ele me enviou a vocês”.
30 Làniana uccua latsi' quį gudàxu' cą ne, pero nì ttú cą labí beyáỹani cą cú'u ná' quį ne, porqui'ni labí chi gùl·la' tè hora de quée sufrir.
30 Então tentaram prendê-lo, mas ninguém pôs as mãos nele, porque ainda não havia chegado sua hora.
31 Nuỹé tsè'gani ca ènni'a nna huíalatsi' quį ne nna ra cą: Canchu chì íl·lani Cristua nna, tsí adírulá ca milagro gunie tì'chula nubeyu'į cá.
31 Muitos entre as multidões no templo creram nele e diziam: “Afinal, alguém espera que o Cristo faça mais sinais do que este homem tem feito?”.
32 Biyeni báni ca fariséua nu ra ca enne' acerca de Jesús; acca ca sacerdote principal lani ca fariséua nna guthèl·la' chì cą ca policia para gudàxu' cą ne.
32 Quando os fariseus ouviram que as multidões sussurravam essas coisas, eles e os principais sacerdotes enviaram guardas do templo para prendê-lo.
33 Jesús nna ra tìe cą: Atuchúppa ubitsa to' teruba rénia' lani le làniana éya'a bá' làti dua Enne' guthèl·le'e inte'.
33 Jesus, porém, lhes disse: “Estarei com vocês só um pouco mais. Então voltarei para aquele que me enviou.
34 Hueyìla inte' ba guni le, pero labí étseláni le inte'; làti thua' nna labí ccani le ìta le.
34 Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão. E não poderão ir para onde eu vou”.
35 Làniana ra luetsi ca judíaua: Gá gání eyya nui qui'ni làa etselá huáni ri'u ą cá. Tsí ína ri'u hueyya ỹą́ le' ca yetsi làti gáttí' tsè'e bá ca enne' ná raza qui' ri'u para quixá'anią ca enne' griego cá.
35 Os judeus se perguntavam: “Para onde ele pretende ir? Será que planeja partir e ir aos judeus em outras terras? Talvez até ensine aos gregos!
36 Biani nua' diánią acca rą: Hueyìla inte' ba guni le pero labí etseláni le inte' porqui'ni làti thua' nna labí ccani le ìta le.
36 O que ele quer dizer quando fala: ‘Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão’ e ‘Não poderão ir para onde eu vou’?”.
37 Rechùtsa tsá ỹeni gani qui' fiéstaá nna gùdu Jesús lahui' ca enne' ỹétse'á gunnie idìtsa nna rèe: Canchu nuỹa hualigani ribitsią, pues ná qui'ni itą́ lani inte' nna í'yą nu ná adiru tsè' para la'labàni quì'į.
37 No último dia, o mais importante da festa, Jesus se levantou e disse em alta voz: “Quem tem sede, venha a mim e beba!
38 Nuỹa tediba ríalatsi'į inte' nna, làniana de lo lòstu'į nna iria la'labàni tì'a ca yò làti yù'u idíla tsè'ni inda, porqui'ni ą' ra lo Escritura.
38 Pois as Escrituras declaram: ‘Rios de água viva brotarão do interior de quem crer em mim’”.
39 Anía ra Jesús, para qui'ni tsíalatsi' quį ne nna guni cą recibir Espíritu Santo lo losto' quį; pues labí chi gul·lani Espíritu Santo lània, porqui'ni Jesús nna labí nì'i thí'e la' dàliani nu dá' de ỹiabara'.
39 Quando ele falou de “água viva”, estava se referindo ao Espírito que seria dado mais tarde a todos que nele cressem. Naquela ocasião o Espírito ainda não tinha sido dado, pois Jesus ainda não havia sido glorificado.
40 Làniana ttu te canu lání entre iyaba ca enne' ỹétse'á biyeni báni cą ca titsa' gunne Jesús nna ra cą: Hua libani qui'ni ènni'į nua' ná profeta enne' rinne parte Tata Dios.
40 Quando as multidões o ouviram dizer isso, alguns declararam: “Certamente este homem é o profeta por quem esperávamos”.
41 Attu te cą nna ra cą: Là ènni'į nua' Cristua enne' ribeda ri'u íl·lani le' yétsiloyu. Adí cą nna ra cą: Tsí ína ri'u qui'ni de Galilea lá ná qui'ni il·lani Cristua cá.
41 Outros afirmaram: “Ele é o Cristo”. E ainda outros disseram: “Não é possível! O Cristo virá da Galileia?
42 Tsí álahua ra lo Escritura qui'ni le' familia qui' David enne' uccua rey ná qui'ni íl·lani Cristua le' Belén yetsi qui' la'a mísmuba David.
42 As Escrituras afirmam claramente que o Cristo nascerá da linhagem real de Davi, em Belém, o povoado onde o rei Davi nasceu”.
43 Acca ca enne' tsè'e cą nía nna ritìl·la ritsa' bá cą por nu cca qui' Jesús.
43 Assim, a multidão estava dividida a respeito de Jesus.
44 Ttu te cą nna uccua latsi' quį cú'u ná' quį ne; pero nì ttuą lanú beyáỹani gudàxu'ą ne.
44 Alguns queriam que ele fosse preso, mas ninguém pôs as mãos nele.
45 Beyeqquia ba ca policia nna gunaba titsa' ca sacerdote principal ą'hua ca fariséua cą nna ra cą: Biecca làa déché' li ą nì'i.
45 Quando os guardas do templo voltaram sem ter prendido Jesus, os principais sacerdotes e fariseus perguntaram: “Por que vocês não o trouxeram?”.
46 Becàbi ca policíaá nna ra cą: Nunca labí nì'i íria ttu enne' quixa'a tì'a riquixá'a nubéyu'ą'.
46 “Nunca ouvimos alguém falar como ele!”, responderam.
47 Becàbi ca fariséua nna ra cą: Tsí tsa' tehuá lebi'i chi guỹacca'ỹí le cá.
47 “Vocês também foram enganados?”, zombaram os fariseus.
48 Tsí ína ri'u qui'ni nuỹa ttu ca enne' rigú'ubia' qui' ri'uą' o nuỹa ttu ca fariseo chi huía latsi' cabi quì'į cá.
48 “Por acaso um de nós que seja, entre os líderes ou fariseus, crê nele?
49 Pero iyaba ca enne' tonto tsè'e nà' chi huíalatsi' quį qui' nubéyu'ą', pues basta gáláa qui'ni labí nabia'ni cą nu ra lo ley qui' religión qui' ri'u acca chìa gunitti cą. Anía ra ca fariséua.
49 As multidões ignorantes o seguem, mas elas não têm conhecimento da lei. São amaldiçoadas!”
50 Làniana Nicodemo nu huía ru'a lo Jesús de réla lá, uccua huáchúą ttu canu fariséua; gùdulią nna rą iyaba ca fariséua:
50 Então Nicodemos, o líder que antes havia se encontrado com Jesus, perguntou:
51 Tsí hua riquixá'a lo ley qui' ri'u qui'ni ttu nubeyu' nna ccá taą́ castigar sin qui'ni làa iyeni ỹáni ri'u declaración quì'į nna cca ri'u saber nu benią cá.
51 “A lei permite condenar um homem antes mesmo de haver uma audiência?”.
52 Becàbi cą nna ra cą na: Tsí yà' huání lu' ná lu' nu Galileo cá. Pues gútsatsáruhuá lo Escritura para qui'ni ennia lu' cuenta qui'ni nunca nì'i iria ttu profeta le' región qui' Galileą'.
52 “Você também é da Galileia?”, responderam eles. “Procure e veja por si mesmo: nenhum profeta vem da Galileia!”
53 Làniana gùduli cą nna deyya tè litsi' tsa ba quį.
53 Então todos foram para casa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.