1 Pedro 2
Ca titsaʼ de laʼlabani para iyate ca enneʼ (ZAANT) vs VC
1 Bittu guni le biỹa mal qui' attu luètsi enne' le. Bittu guthácca'ỹi le ca enne' para gulaba latsi' quį qui'ni yala amigo ná le, pero lo losto' le nna labí lini le, sino ccá le enne' losto' tsè'. Bittu ccá le yélatsi' lani ca luètsi enne' le. Bittu inne le contra ttu enne' canchu lanúą te làti tsè'e le.
1 Deponde, pois, toda malícia, toda astúcia, fingimentos, invejas e toda espécie de maledicência.
2 Chi yù le qui'ni ca nito', de chi gulia ba cą nna yala ribetsi cą qui'ni ritùni cą nna, anía modo í'ya cą leche nna gata' adí fuerza qui' cuerpo qui' quį. Pero lebi'į nna ná qui'ni gata' adí fuerza para espíritu qui' le, acca liguni duel·la' telini le adí titsa' qui' Tata Dios porqui'ni ną́ alimento lígani para gata' salvación qui' le.
2 as newborn babes desire earnestly the pure mental milk of the word, that by it ye may grow up to salvation,
3 Chi ría latsi' le nu ra lo titsa' qui' Señor, anía modo nna chi beni le prueba nna chi yù le qui'ni yala enne' tsè' née lani le.
3 if indeed ye have tasted that the Lord {is} good.
4 Lità lani Señor, porqui'ni lèe enni'ą' née cimiento de la' labàni para lebi'į. Ca enne' nna labí runi cą ne apreciar, pero chi becué' Tata Dios ne nna yala dàqque'e para lani lèe.
4 — ausente —
5 Lebi'į nna, tì'a ttu templo vivo nu ratha lo cimiento tsìttsìa, ą' ná qui'ni guni ttu ttu tsa le seguir nna ccá le sacerdote qui' Tata Dios nna gutsia ru'a lúe sacrificio, pero de nu da' de lo losto' le por oración lani nombre qui' Jesucristua, porqui'ni ą' rú'ulatsi' Tata Dios.
5 yourselves also, as living stones, are being built up a spiritual house, a holy priesthood, to offer spiritual sacrifices acceptable to God by Jesus Christ.
6 Ą'hua lo titsa' quì'e nu ga'na escrito nna rèe:
6 Because it is contained in the scripture: Behold, I lay in Zion a corner stone, elect, precious: and he that believes on him shall not be put to shame.
7 Lebi'į canu ría latsi' nna yala redácca'ni le por Cristua porqui'ni yala daqque'e para lebi'į. Pero canu labí ría latsi' quį nu rèe nna tsè'e la cą lo peligro, porqui'ni ra huée:
7 To you therefore who believe {is} the preciousness; but to the disobedient, the stone which the builders cast away as worthless, this is become head of {the} corner,
8 Ra ruhuée lo titsa' quì'e nu chi ga'na escrito:
8 and a stone of stumbling and rock of offence; {who} stumble at the word, being disobedient to which also they have been appointed.
9 Pero lebi'į nna bihua ná le canu labí ría latsi', sino ttùba familia ná le qui' Tata Dios. Lèe nna née enne' rigú'ubia'nie le nna chi becuí'e le para inàbani li e lani oración nna gudàliani li e. Chi beyuniỹén latsi'e ca tul·la' qui' le, chi ná le enne' quì'e. Anía modo benie para qui'ni lebi'į nna guni le declarar dacca'ló tabá tì'iỹa tsè' ná la' huacca qui' Tata Dios, porqui'ni loti' gutaỹie le nna bedilèe le le' ca tul·la' qui' le nna bennee la' ritelíni tsè' qui' le nna chi ná le ca enne' de la' yani'.
9 But *ye* {are} a chosen race, a kingly priesthood, a holy nation, a people for a possession, that ye might set forth the excellencies of him who has called you out of darkness to his wonderful light;
10 Antes nna lanú nuỹa uccua le, pero ànnana yala riỹu' le para Tata Dios nna chi ná le yétsi quì'e. Antes nna lanú nuỹa enne' betúa latsi'į le, pero ànnana chi nabiá'ni le tì'iỹa tsè' ná la' retúalatsi' qui' Tata Dios lani le.
10 who once {were} not a people, but now God's people; who were not enjoying mercy, but now have found mercy.
11 Hermanos to' quia', labí tsè'e le le' yétsiloyuį tulidàba, porqui'ni làti ná litsi' gani lía nna ną́ ỹiabara'. Acca nia' le qui'ni bittu guni le la' ridàlatsi' mal nu rú'u latsi' yétsiloyu, porqui'ni la' ridà latsi' mal nna gutsiánią la' rulábalatsi' tsè' nu chi benna Tata Dios qui' le.
11 Beloved, I exhort {you}, as strangers and sojourners, to abstain from fleshly lusts, which war against the soul;
12 Lihue' cuidado tì'iỹa inne le nna tì'iỹa guni le lani ca enne' qui' le. Guni le nu ná tse' lani cą, porqui'ni màsqui'ba rulaba latsi' quį mal qui' le nna rinne cą contra le nna, pero canchu chi íl·lani Cristua nna làniana exa latsi' quį qui'ni beni le nu rú'u latsi' Tata Dios nna hué' cą ne gracia por lebi'į.
12 having your conversation honest among the Gentiles, that {as to that} in which they speak against you as evildoers, they may through {your} good works, {themselves} witnessing {them}, glorify God in {the} day of visitation.
13 Liguni obedecer iyaba ca ley qui' gobierno qui' le, porqui'ni ą' ná qui'ni guni le por amor qui' Señor Dios. Ligappa respeto enne' rigú'ubi'ą nación qui' le, porqui'ni ną́ enne' de poder.
13 — ausente —
14 Ą'hua ná qui'ni guni le nu ra lo ley qui' estado qui' le, porqui'ni enne' rigú'ubi'ą nación qui' le nna rutią orden qui' ca gobernador qui'ni guni cą castigar canu runi nu ná mal, ą'hua qui'ni gudàliani cą canu runi nu ná tsè'.
14 or to rulers as sent by him, for vengeance on evildoers, and praise to them that do well.
15 Tata Dios nna calàtsi'e qui'ni guni le nu ná tsè', para qui'ni ą' modo nna guthàya rú'a ca enne' canu labí chi ritelí tsè'ni cą.
15 Because so is the will of God, that by well-doing ye put to silence the ignorance of senseless men;
16 Ná qui'ni edacca' latsi' le porqui'ni para lani Tata Dios nna labiru tsè'e le bajo nuỹa, sino lèe nna née Xana' nu adiru dacca' qui' le para guni li e servir. Pero bittu uquìna'ni le libertad nu chi te qui' le ti'ba ttu pretexto para guni le tì' tabá calatsi' le lani luètsi ttu le nna attu le nna.
16 as free, and not as having liberty as a cloak of malice, but as God's bondmen.
17 Bittu guni le despreciar nuỹa enne'. Liúlue' qui'ni te iỹeni la' tsì'ilatsi' lo losto' le para adí ca enne' ría latsi'. Tsé'e le tsì ba delante de Tata Dios enne' te itute poder quì'e. Ligappa respeto gobierno.
17 Shew honour to all, love the brotherhood, fear God, honour the king.
18 Lebi'į canu ná mozo qui' ca enne' runi tsina, bittu edúdítsini le xana' le, sino guni la le biỹa tsina ra cą le, alàa làteruba lani ca xana' nu ná enne' tsè' nna rinne cą titsa' latsirú, sino ą'hua lani ca xana' nu yala idí' rinne cą nna cuenta ritìtsi' báni cą le.
18 Servants, {be} subject with all fear to your masters, not only to the good and gentle, but also to the ill-tempered.
19 Tata Dios nna bittu iỹùl·lanie iyaba nu cca le sufrir de runi le nu ná tsè' ru'a lúe nna ruchia li ą pero puro lani la'ỹeni ba màsqui'ba runi cą contra le, álahua qui'ni biỹa beni le.
19 For this {is} acceptable, if one, for conscience sake towards God, endure griefs, suffering unjustly.
20 Pero canchu runi le nu ná mal nna acca runi cą le castigar porqui'ni rigú'u le falta, entonces tì'ala modo ina ri'u qui'ni tsè'ba runi le de ruchia ba le cá. Pero canchu rinne dí' cą lani le nna runi cą le castigar màsqui'ba labí biỹa mal beni le pero hua ruchia ba le puro lani la'ỹeni ba de yù le qui'ni beni le nu ná tsè', entonces hua lígani nùi nua' ná nu rú'u latsi' Tata Dios.
20 For what glory {is it}, if sinning and being buffeted ye shall bear {it}? but if, doing good and suffering, ye shall bear {it}, this is acceptable with God.
21 Para ccá le sufrir porqui'ni runi le nu ná tsè' lani ca enne' nna, pues para nùi nna gutaỹi Tata Dios le. Cristua enne' uccuee sufrir para gudilèe ri'u nna labí gulú'e biỹa falta, pero bechia bée na tì'a rú'u latsi' Tata Dios, para qui'ni guthete' ri'u guni ri'u tì'a lèe.
21 For to this have ye been called; for Christ also has suffered for you, leaving you a model that ye should follow in his steps:
22 Nidi tsa labí biỹa mal benie, nihua labí biỹa titsa' beỹia gunnie.
22 who did no sin, neither was guile found in his mouth;
23 Labí bedúdítsinie cą lani titsa' dí' loti' bedua dí' cą ne. Ą'hua loti' chi rutti cą ne nna, labí bedi'e yè' lani cą, sino gùppee confianza lani Tata Dios porqui'ni yùe qui'ni Tata Dios nna gunie cą juzgar según nu ná lí.
23 who, {when} reviled, reviled not again; {when} suffering, threatened not; but gave {himself} over into the hands of him who judges righteously;
24 Castigo nu ná qui'ni ccá ri'u sufrir por ca tul·la' qui' ri'u, pues Cristua loti' guté'e lo curutsia nna, la'a labée nna uccuee sufrir nu ná qui'ni tté ri'u. Ą' benie para qui'ni ri'u nna bítturu guni ri'u tul·la', sino bàni la ri'u para guni ri'u nu rèe nu ną́ tsè'. Por ca huè' qui'áa loti' bè' cą néa lani cuarta, anía modo beyuniỹén latsi' Tata Dios ca tul·la' qui' ri'u nna labiru ná ri'u enne' tul·la' ru'a lúe.
24 who himself bore our sins in his body on the tree, in order that, being dead to sins, we may live to righteousness: by whose stripes ye have been healed.
25 Tì'a ca carnero nu lanú pastor te para huí'ą cą cuidado nna gàtti' tté bá neda guỹi' cą, pues ą'hua lebi'į tsè'e le lo peligro antes, pero ànnana chi beyeqquia le lani Pastor qui' le, chi tanó le Cristo enne' runie le defender contra iyaba mal.
25 For ye were going astray as sheep, but have now returned to the shepherd and overseer of your souls.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Pedro 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.