1 Pedro 3
Sierra de Juárez Zapotec NT (ZAA_TBL) vs VC
1 Annana rinénia' lebi'į ca niùla: Nuỹa tediba niùla nu chì dua tselį nna, ná qui'ni gunią nu ra tselį, màsqui'ba nubeyu' qui' lu' labí ría latsi'į titsa' qui' Jesucristua, porqui'ni ą' modo nna gurexaèl·la' lu' ą para tsía latsi'į porqui'ni ilá'nią tì'iỹa tsè' runi lu' lani ą nna l·lą́, sin qui'ni equixá'ani lu' ą tulidàba,
1 — ausente —
2 sino por modo tsè' qui'ba lu' lani ą de rilá'nią qui'ni runi lu' duel·la' guni lu' nu ná tsè' nu ra Tata Dios.
2 having witnessed your pure conversation {carried out} in fear;
3 Lebi'į niùla, bittu gulaba latsi' le qui'ni por tanto adorno nna ccá le adí tsè', nihua bittu gulaba thuti latsi' le tì'iỹa modo gulue' adí tsè' ittsa' iqquia le, nihua ca lari' nu dacca' yaỹi l·le. Álahua por ca nuą' ccá le enne' adí tsè', porqui'ni puro ca cosa lo ra' ba ná ca nuą'.
3 whose adorning let it not be that outward one of tressing of hair, and wearing gold, or putting on apparel;
4 Lebi'į niùla, ná qui'ni telini le qui'ni nu dacca' adiru nna ną́ qui'ni ccá le niùla ỹénlatsi' lani ca enne' nna gappa le la' ỹeni canchu chi runi le biỹa tsina qui' le, para qui'ni bittu etsèla biỹa cuestión le' yú'u qui' le. Yala tsú'u latsi' Tata Dios canchu ą' cca modo qui' le.
4 but the hidden man of the heart, in the incorruptible {ornament} of a meek and quiet spirit, which in the sight of God is of great price.
5 Ca niùla canu huía latsi' quį Tata Dios tiempo antigua nna beni cą duel·la' ccá tsè' modo qui' quį. Ttu ttu niùla nna guppą confianza Tata Dios nna benią respetar derecho qui' nubeyu' quì'į enne' rigú'ubia' le' yú'u.
5 For thus also the holy women who have hoped in God heretofore adorned themselves, being subject to their own husbands;
6 Tì'a beni Sara, niùla gudua tiempo antigua nna benią respetar nubeyu' quì'į Abraham nna benią obedecer canchu biỹa mandado runi bi ą. Lebi'į ca niùla, canchu guni le nu ra ca nubeyu' qui' le nna, ą' modo ccá le tì'a Sara. Canchu chi runi le nu ná tsè', entonces labiru caduel·la' gatsini le biỹa.
6 as Sarah obeyed Abraham, calling him lord; whose children ye have become, doing good, and not fearing with any kind of consternation.
7 Annana rinénia' lebi'į ca nubeyu' canu ría latsi': Nuỹa tediba nubeyu' nu chi dua esposa quì'į nna, ná qui'ni guyu tsì'ą na lani la' tsì'ilatsi'. Ą' ná qui'ni guni lu' porqui'ni chi yù ri'u qui'ni ca niùla nna labí ná cą tsìttsì ti'chu nubeyu', acca exa latsi' lu' qui'ni Tata Dios nna catsi'í huanie niùla qui' lu'a porqui'ni chuppa tabá le ná le ỹi'nie ru'a lúe nna chi bennee qui' le tulappa ba la' labàni nu labí ttíą. Pero canchu labí thua lu' lani la' tsì'ilatsi' lani niùla qui' lu'a nna, tì'ani modo ecàbi Tata Dios oración qui' le cá. Labí ỹá.
7 {Ye} husbands likewise, dwell with {them} according to knowledge, as with a weaker, {even} the female, vessel, giving {them} honour, as also fellow-heirs of {the} grace of life, that your prayers be not hindered.
8 Annana rinénia' iyaba lebi'į canu ría latsi'. Liguni duel·la' ccá ttuba la' rulábalatsi' qui' le para guni le nu rú'u latsi' Señor. Canchu nuỹa ttu le nna ccą́ sentir por biỹa nna, entonces ná qui'ni ccá hua le sentir por lą, sea la' rehuìni' latsi' o sea la' redácca' latsi'. Liúlue' por biỹa hecho tsè' qui' le qui'ni te la' tsì'ilatsi' lo losto' le por ca hermano qui' le, sea por biỹa gute le quì'į or por biỹa cualàni guni li ą. Ccá le enne' de la' retúalatsi'. Ttu ttu tsa le nna ná qui'ni ccani le ı̨́: ca hermano quia' nna pues adí ca enne' dacca' ná cą ti'chu inte'.
8 — ausente —
9 Bittu edi' le yè' canchu biỹa ruthacca' ca enne' le. Bittu qué' le iqquia canu rudua dí' cą le. Sino liguni la oración qui'ni Tata Dios nna etúa latsi'e cą, porqui'ni chi gutaỹie le para guni le nu ná tsè' lani ca enne', ą' modo nna thi' le adí la'ỹeni nu runna Tata Dios qui' le.
9 not rendering evil for evil, or railing for railing; but on the contrary, blessing {others}, because ye have been called to this, that ye should inherit blessing.
10 Porqui'ni ra lo titsa' qui' Tata Dios nu chi ga'na escrito:
10 For he that will love life and see good days, let him cause his tongue to cease from evil and his lips that they speak no guile.
11 — ausente —
11 And let him avoid evil, and do good; let him seek peace and pursue it;
12 — ausente —
12 because {the} eyes of {the} Lord {are} on {the} righteous, and his ears towards their supplications; but {the} face of {the} Lord {is} against them that do evil.
13 Casi lanú enne' calatsi'į guthacca'ą le biỹa mal canchu rilá'nią qui'ni ttuba ná la' rulábalatsi' qui' le para guni le nu ná tsè'.
13 And who shall injure you if ye have become imitators of that which {is} good?
14 Pero canchu chi ccà le sufrir màsqui'ba chi runi le nu ná tsè', pues i'yu tsá qui'ni yala edácca'ni losto' le. Bittu gátsini le ca enne' canchu rena cą qui'ni biỹa mal guthacca' cą le, nihua bittu gulaba thuti latsi' le qui' tì'iỹa guni le.
14 E até sereis felizes, se padecerdes alguma coisa por causa da justiça!
15 Ligappa confianza lo losto' le lani Cristua, porqui'ni lèe nna née enne' rigú'ubia' lo iyate. Siempre guni le preparar tì'iỹa ecabi le canchu inàba titsa' cą le nna ina cą: tì'ani modo acca yù lu' qui'ni chi gulà lu' nna tsía lu' ỹiabara' cá. Pero ecabi le bétsi to'ba lani titsa' de razón.
15 Portanto, não temais as suas ameaças e não vos turbeis. Antes santificai em vossos corações Cristo, o Senhor. Estai sempre prontos a responder para vossa defesa a todo aquele que vos pedir a razão de vossa esperança, mas fazei-o com suavidade e respeito.
16 Bittu guni le biỹa mal gattsi' ba, para qui'ni gappa le adí valor de yù le qui'ni tsè'ba runi le ru'a lo Tata Dios. Làniana canu ínneni cą mal qui' le nna yala ettu'ni cą, porqui'ni ennia cą cuenta qui'ni labí ná lí nu gunne cą contra lía, porqui'ni rulue'ní qui'ni tanó le Cristua nna runi le nu ná tsè'.
16 Tende uma consciência reta a fim de que, mesmo naquilo em que dizem mal de vós, sejam confundidos os que desacreditam o vosso santo procedimento em Cristo.
17 Canchu Tata Dios calàtsi'e qui'ni ccá le sufrir, adila tsa' qui'ni guni le nu ná tsè' tulidàba màsqui'ba ccá le sufrir, tì'chula guni le nu ná mal. Porqui'ni canchu guni le nù ná mal nna, pues ccá hua le sufrir pero lani là' rettu'ló de cca le merecer biỹa castigo nu ruthacca' cą le.
17 Aliás, é melhor padecer, se Deus assim o quiser, por fazer o bem do que por fazer o mal.
18 Cristua nna née completamente enne' tsè' nna nàrì nna, pero tsàba uccue padecer por ri'u canu tul·la', para qui'ni anía modo nna ichi'e ri'u lani Tata Dios. Bètti cą cuerpo qui'áa, pero por espíritu qui'áa beyacca bàni bée attu nna,
18 Pois também Cristo morreu uma vez pelos nossos pecados - o Justo pelos injustos - para nos conduzir a Deus. Padeceu a morte em sua carne, mas foi vivificado quanto ao espírito.
19 huíe làti yaya ca espíritu preso nna benìnie cą predicar,
19 É neste mesmo espírito que ele foi pregar aos espíritos que eram detidos no cárcere, àqueles que outrora, nos dias de Noé, tinham sido rebeldes,
20 ca espíritu qui' ca enne' canu gudua tiempo antigua loti' gudua Noéa nna labí beni caso cą qui' Tata Dios loti' ribedee qui'ni ehuiní'ni cą por ca tul·la' qui' quį de runi Noéa barco para l·lá cą juicio iyya. Xunu' teruba enne' gulà cą juicio iyyaá porqui'ni beni caso cą Tata Dios nna gutà'a cą le' barcua.
20 quando Deus aguardava com paciência, enquanto se edificava a arca, na qual poucas pessoas, isto é, apenas oito se salvaram através da água.
21 Ą' modo gulà Noéa nna, acca ritelíni ri'u tì'iỹa beni bautismo para ri'u, porqui'ni canchu ccá ri'u bautizar nna telíní qui'ni chi gulà ri'u nna labiru tsè'e ri'u lo peligro qui' juicio. Ri'u canu ría latsi' nna chi gulà ri'u, alàa cuestión de eyàri cuerpo qui' ri'u, sino porqui'ni chi gunàbani ri'u Tata Dios lani oración qui'ni eyuniỹén latsi'e iyaba ca tul·la' qui' ri'u para qui'ni ccá ri'u saber qui'ni labiru tse'e ri'u bajo sentencia qui' Tata Dios. Ą' runie para ri'u, porqui'ni Jesucristua nna gùttie nna beyathee de lo lù'uti.
21 Esta água prefigurava o batismo de agora, que vos salva também a vós, não pela purificação das impurezas do corpo, mas pela que consiste em pedir a Deus uma consciência boa, pela ressurreição de Jesus Cristo.
22 Jesucristua nna chi betsìne'e ỹìabara' làti dúe anna cuitta' Tata Dios nna te itute la' huacca làtsi' né'e, acca iyaba ca ángeli canu tsè'e ỹìabara' nna rudu ỹibi cabi ru'a lúe, ą'hua iyaba adí ca poder canu tsè'e ỹìabara' nna runi cą ne obedecer.
22 Esse Jesus Cristo, tendo subido ao céu, está assentado à direita de Deus, depois de ter recebido a submissão dos anjos, dos principados e das potestades.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Pedro 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.