Mateus 19

NT in Ayautla Mazateco (VMY_WBT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Kionga je ꞌba kitsu Jesús, ꞌetju nangi Galilea ꞌba kiji ngaꞌnde xi tjin nangi Judea, ꞌba echu xingunda ndaje Jordán.
1 Depois de dizer isso, Jesus saiu da Galileia e foi para a região da Judeia que fica no lado leste do rio Jordão.
2 ꞌBa ꞌñu nkjin xuta kitjenngi, ꞌba kio kitsinda xi inyafesun.
2 Uma grande multidão o seguiu, e ali ele curou os doentes.
3 ꞌBa yakꞌa xuta fariseo kitsitiñatꞌare Jesús, ꞌba tsiningiyare tuxi skutꞌayakoni, ꞌba kitsure: —¿A ma jngu xuta tsikꞌejña chjunre tume kjuañu?
3 Alguns fariseus chegaram perto dele e, querendo conseguir alguma prova contra ele, perguntaram: — Será que pela nossa
4 ꞌBa Jesús kitsure: —¿A kje ꞌbexkiyajíun enre Naꞌenchana ña kuaꞌindutꞌa jotsaꞌen Naꞌenchana kitsinda xuta kaꞌnda nga tutsꞌinre? ꞌBi tsaꞌen kuaꞌindutꞌa: “Xiꞌin ko chjun kitsinda.”
4 Jesus respondeu:
5 ꞌBa nde kuaꞌindutꞌa ña kitsu: “Kui= kjuañu jngu xuta kꞌuejñani naꞌenre ko nare ꞌba kꞌuejñako chjunre. ꞌBa ngojó tu jngu sani ku̱an.”
5 E Deus disse: “Por isso o homem deixa o seu pai e a sua mãe para se unir com a sua mulher, e os dois se tornam uma só pessoa.”
6 ꞌBa bi nde jó mani yaꞌa, tu jngu sani. ꞌBamani, xi Naꞌenchana je ꞌeꞌñu, bi xuta ngasunꞌndebi ngatakjejnda.
6 Assim já não são duas pessoas, mas uma só. Portanto, que ninguém separe o que Deus uniu.
7 ꞌBa xutabiu tsiningiya ngani: —Tunga tsa ꞌbatsaꞌen tijña, ¿ánñu Moisés kitsjaꞌndeni nga jngu xuta ku̱an skjenitjenni jngu xujun xi tsu nga kitsikjetꞌa kjuabixanre, ꞌba ꞌbatsaꞌen ku̱an sikꞌejña chjunre?
7 Os fariseus perguntaram: — Nesse caso, por que é que Moisés permitiu ao homem mandar a sua esposa embora se der a ela um documento de divórcio?
8 ꞌBa Jesús kitsure: —Ngatꞌa taja= inimanu, kui= kjuañu Moisés kitsijoꞌoni nga ku̱an sikꞌejño chjunnu. Tunga bi ꞌba tsaꞌen kisꞌenda kaꞌnda nga tutsꞌinre.
8 Jesus respondeu:
9 Ngu an xin_nuu̱. Tsa jngu xuta sikꞌejña chjunre ꞌba tsa chjunre bi chajngi kitsaꞌentꞌare, ꞌba kjaꞌe chjun kꞌuejñako ngani, kui= xi kjuachajngi titsaꞌentꞌare chjunre. ꞌBa tsa kjaꞌe xuta kuixanko ngani chjun xi kitsikꞌejña xiꞌinre, kui xutabiu xi ꞌba nde kjuachajngi titsaꞌen.
9 Portanto, eu afirmo a vocês o seguinte: o homem que mandar a sua esposa embora, a não ser em caso de adultério, se tornará adúltero se casar com outra mulher.
10 ꞌBa xutare kitsure: —Tsa ꞌbatjin ngatꞌare xuta xi tjinre chjun, tusa nda tjin tsa bi kuixanko.
10 Os discípulos de Jesus disseram: — Se é esta a situação entre o homem e a sua esposa, então é melhor não casar.
11 ꞌBa Jesús kitsure: —Bi ngatsiꞌi xuta mankjinre kibi, tu kui sani xi Naꞌenchana je kitsjare nga ku̱ankjinre.
11 Jesus respondeu:
12 Ngatꞌa tjin= xuta xi je ꞌbatsaꞌen kitsin nga bi ku̱an kuixan. ꞌBa tjin= xi xuta ꞌba kitsiko. ꞌBa tjin= xi ꞌbechjaꞌndere yojore tu ngatꞌare ña batexuma Naꞌenchana. Xi ku̱an ku̱ankjinre kibi, ngatamankjinre.
12 Pois há razões diferentes que tornam alguns homens incapazes para o casamento: uns, porque nasceram assim; outros, porque foram castrados; e outros ainda não casam por causa do
13 ꞌBa ꞌbatsaꞌen jaꞌeko kiꞌndire xuta, tuxi Jesús kuanenire ntsja ꞌba kjuako Naꞌenchana ngatꞌare kui, tunga xutare Jesús jatiko xuta xi inyafaꞌeko kiꞌndire.
13 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças para Jesus pôr as mãos sobre elas e orar, mas os discípulos repreenderam as pessoas que fizeram isso.
14 ꞌBa ꞌbatsaꞌen Jesús kitsu: —Taꞌeꞌnde_ru nisti kiꞌndiu nga ngatjendekunna̱, ꞌba bi ꞌbechjaꞌnde_ru. Ngatꞌa xuta xi ꞌba kun joni kiꞌndi nisti, kui= xi tseꞌe ña batexuma Naꞌenchana.
14 Aí ele disse:
15 ꞌBa kionga Jesús je yanere ntsja kiꞌndi nistiu, ꞌetju ngaꞌndebiu.
15 Então Jesus pôs as mãos sobre elas e foi embora.
16 ꞌBa ꞌbatsaꞌen jngu chanaꞌen kitsitiñatꞌare Jesús, ꞌba kitsure: —Maestru, ¿mé= xi tjinnere nga nda saꞌaa̱n, tuxi ku̱an sꞌe̱nina̱ kjuabenichun xi bi fetꞌa?
16 Certa vez um homem chegou perto de Jesus e perguntou: — Mestre, o que devo fazer de bom para conseguir a vida eterna?
17 ꞌBa Jesús kitsingojore: —¿Ánñu an techjaningiyaninaa̱ ngatꞌare xi nda? Xi nda tu jngu ma sani. Tunga tsa mejénri sꞌe̱ri kjuabenichun xi bi fetꞌa, tikꞌetjusin xi kuaꞌindutꞌa kjuatexumo.
17 Jesus respondeu:
18 —¿Ñáre ñu? —kitsu chanaꞌenbiu. ꞌBa Jesús kitsure: —Bi nikꞌen. Bi ñeꞌen kjuachajngi. Bi cheje ñeꞌen. Bi nukjuai en ndesu ngatꞌare xuta xi kjaꞌere.
18 — Que mandamentos? — perguntou ele. Jesus respondeu:
19 Chakuin naꞌenri ko nari. ꞌBa timején xingi jofatsaꞌen nimején yojori.
19 respeite o seu pai e a sua mãe e ame os outros como você ama a você mesmo.”
20 —Ngayéjebiu je kitsikꞌetjusaa̱n —kitsu chanaꞌenbiu—. ¿Mé= xi chaja ngisana̱?
20 — Eu tenho obedecido a todos esses mandamentos! — respondeu o moço. — O que mais me falta fazer?
21 ꞌBa Jesús kitsingojore: —Tsa mejénri ku̱ain jotsaꞌen mejénre Naꞌenchana, tꞌin ꞌba tateñe ngayéje xi tjinri ꞌba taꞌe_ri xuta ni̱ma̱, ꞌba ꞌbatsaꞌen sꞌe̱ri kjuanyina ngankꞌaa. ꞌBa saꞌe ndetjenngina.
21 Jesus respondeu:
22 Tunga kionga chanaꞌenbiu kjintꞌe enbiu, tu ndusin kisꞌere nga kiji, ngatꞌa ne nyina.
22 Quando o moço ouviu isso, foi embora triste, pois era muito rico.
23 ꞌBa ꞌbatsaꞌen Jesús kitsure xutare: —Kjuakixi= xi xin_nuu̱. Ne naꞌen tjinre tsa jngu xuta nyina kjuaꞌasꞌen ña batexuma Naꞌenchana.
23 Jesus então disse aos discípulos:
24 ꞌBa xin ngani_nuu̱ nga tusa bi naꞌen tjinre nga jngu chakameyu kjuaꞌasꞌen ntsꞌanre nindu, nga jngu xuta nyina kjuaꞌasꞌen ña batexuma Naꞌenchana.
24 E digo ainda que é mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
25 ꞌBa kionga xutare kjintꞌe kibiu, niki ꞌñu= kuakunre, ꞌba kitsu: —Tsa ꞌbatjin, ¿ꞌyá= xi ku̱anre kjuinikꞌangi tsuꞌba?
25 Quando ouviram isso, os discípulos ficaram muito admirados e perguntavam: — Então, quem é que pode se salvar?
26 ꞌBa Jesús kiskutsejenꞌa xutabiu, ꞌba kitsure: —Xuta niñajanni ku̱anre ꞌba saꞌen, tunga Naꞌenchana tumeñu mare ñaꞌan.
26 Jesus olhou para eles e respondeu:
27 ꞌBa ꞌbatsaꞌen Pedro kitsure: —Ji̱n je kikꞌejña yejee̱ xi tjinni̱ ꞌba tjenngiri ngandaꞌe. Ngu, ¿mé= xi sakuni̱?
27 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos tudo e seguimos o senhor. O que é que nós vamos ganhar?
28 ꞌBa Jesús kitsingojore: —Kjuakixi= xi xin_nuu̱. Tuꞌyañu xi tjenkona̱ ngandaꞌe, kionga kjuaꞌe nixtjin nga ku̱axatse ngayéje xi tjin ꞌba nga kuakutsejen Kiꞌndire Xuta xiꞌiun kjuajere nga kꞌuejña ngaꞌnde ña saꞌenre kjua xuta, ꞌba nde kui nixtjinbiu kuetsubo ngaꞌnde xi tejó mani nga siꞌan_ru kjua ntjere xuta tseꞌe Israel xi tejó kaꞌa mani.
28 Jesus respondeu:
29 ꞌBa tuꞌyañu xi tu ngatꞌana̱ ꞌejña a ndaba= a ntsꞌe= a ndichja= a naꞌenre= a nare= a kiꞌndire asa nangi xi tjinre, kui xutabiu ngijngu sientu kaꞌa ngisa xi ꞌejña kuaꞌere, ꞌba ꞌba nde sakure kjuabenichun xi bi fetꞌa.
29 E todos os que, por minha causa, deixarem casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou terras receberão cem vezes mais e também a vida eterna.
30 Tunga nkjin= xuta xi tjun ma ngandaꞌe, kui= xi fetꞌani ku̱an. ꞌBa nkjin= xuta xi fetꞌani ngandaꞌe, kui= xi tjun ku̱an.
30 Muitos que agora são os primeiros serão os últimos, e muitos que agora são os últimos serão os primeiros.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.