Mateus 25
Cana Coaunera Ere (URANT) vs VC
1 “Cana Coaunera Cojoanonaate, aihuruha lechooncai ranunacuru nisirihatenaa beseta quene rijijie. Nii lechooncai ranunacurute, rai cono erene que mocohin nenaa amaain, nii nisirihateneni cohaca cuure turu jana raauruhane coina.
1 Então o Reino dos céus será semelhante a dez virgens, que saíram com suas lâmpadas ao encontro do esposo.
2 Nii lechooncai ranunacuru caje, saoquii ranunacurute, niicha ichai que caohachaain coacuelanaala icharaauru ne. Jana, leeochaauru saoquii ranunacurute, jataain nainaain niicha ichai icharaauru ne.
2 Cinco dentre elas eram tolas e cinco, prudentes.
3 Nii saoquii cha coacuelanaala nenacaauru ranunacurute, rai cono amaauruhane saijieein, nacoaauneein noitecuruhane jaanu erene amaaurene.
3 Tomando suas lâmpadas, as tolas não levaram óleo consigo.
4 Nete laen, nii saoquii jataain nainaain nenacaauru, rai cono amaauruhane choae tacaain, le botichananaain rai noinu erene amaaure.
4 As prudentes, todavia, levaram de reserva vasos de óleo junto com as lâmpadas.
5 Nitohaneein cuuru jana, jaiti turueniha nii nisirihatenine jaunte, inae siniitoruhane jaun, satiin sinihure nii ranunacuru.
5 Tardando o esposo, cochilaram todas e adormeceram.
6 Nii janate, inae dede catai rijiu: ‘Inae uha nii cacha nisirihateneni. Chajaain que tacaain raauchera’ naain toniha eheeonane jaunte,
6 No meio da noite, porém, ouviu-se um clamor: Eis o esposo, ide-lhe ao encontro.
7 — ausente —
7 E as virgens levantaram-se todas e prepararam suas lâmpadas.
8 — ausente —
8 As tolas disseram às prudentes: Dai-nos de vosso óleo, porque nossas lâmpadas se estão apagando.
9 ‘Nainihaacanuta. Inara sihacaanune, canacaanu rai nihanatiin nerihane coaalanaalata. Chajaaincha que necoreteeuruhane jaun cuhin, coretenichuchera,’ naaure nii rai cono noinu amaain cunacaauru ranunacuru.
9 As prudentes responderam: Não temos o suficiente para nós e para vós; é preferível irdes aos vendedores, a fim de o comprardes para vós.
10 Nete nii rai cono noinu erene coretiha cuuruha nii saoquii cha coacuelanaala nenacaauru ranunacurune jana, inae turue nii nisirihateneni cacha. Nitohaneein turuha nii cacha nisirihatenenine janate, aina jiniiquiin loreri asae enooruha beseta que nii saoquii ranunacuru nainaai nenacaaurune jana inae nefue acuujua.
10 Ora, enquanto foram comprar, veio o esposo. As que estavam preparadas entraram com ele para a sala das bodas e foi fechada a porta.
11 Nii janate, inae nii acuujuaniha turuhin: ‘Curuaanaa, atiin canacaanu rai acuujua joaracaaune canacaanu netonai enohacaanu,’ naauruha nii saoquii ranunacuru cha coacuelanaa nenacaauru, rai cono noinu coretecuruhane caje turuhinne janate:
11 Mais tarde, chegaram também as outras e diziam: Senhor, senhor, abre-nos!
12 ‘Esinae rauhijiriin inara coitucuhanune coaalanaala,’ nae acaauru rai nii curuaanaa. Nii rijiichate cureein Cana Coaunera Cojoanonaa.
12 Mas ele respondeu: Em verdade vos digo: não vos conheço!
13 Aihana jaun, itolere bana nii que nainaai jatoroaain ichaaoche, ‘Naaonjoai janonaa banate aicheein. Cuu tiariinte aicheein,’ naain coitucueneeichene jaun.
13 Vigiai, pois, porque não sabeis nem o dia nem a hora.
14 Cana Coaunera Cojoanonaate, leinjiin cacha coriajai atane cuhane jaun, rai cachaauru cotijiaain, acaauru que coriqui beraichatera rijijie,
14 Será também como um homem que, tendo de viajar, reuniu seus servos e lhes confiou seus bens.
15 leinjiin rai saoqui oaraacai coreneein nenaa coata caje coriqui te. Jana leeocha raite, coroata oaraacaain te. Jana leeocha raite le oaracaain te, le cachaauru rai coretena nainecuruhane jeeonijihanaain teeinte amue.
15 A um deu cinco talentos; a outro, dois; e a outro, um, segundo a capacidade de cada um. Depois partiu.
16 Nii saoqui oaraancaain raera cachate, nii coriqui que rucuhele coreteein, que necoreteein saoqui oaraancaain nii coriqui jojoe.
16 Logo em seguida, o que recebeu cinco talentos negociou com eles; fê-los produzir, e ganhou outros cinco.
17 Jerichanejeein techu, coroata oaraacaain niicha rai jojoe nii coroata oaraancaain raera cacha.
17 Do mesmo modo, o que recebeu dois, ganhou outros dois.
18 Nete laen, nii le oaraancaain raera, niicha bajei atane jachu cuhane nii rai fatoroon tenojoi coriqui asi.
18 Mas, o que recebeu apenas um, foi cavar a terra e escondeu o dinheiro de seu senhor.
19 Nii baiha carajaain catiaainte, inae turue nii acaauru curuaanaa coriqui teein ratiricha. Nitohaneein turuhinte, nii acaauru rai niicha tei coriqui coreniha acaauru rebe bajae.
19 Muito tempo depois, o senhor daqueles servos voltou e pediu-lhes contas.
20 Nii saoqui oaraancaain raerate ichoaichaniha turuhin: ‘Curuaanaa, nocoha taolu canu rai, saoqui oaraancaain iicha tei coriqui. Nocoa chaen leeocha saoqui oaraancaain joocaaune jaan,’ naain, nii coriqui niicha jojoi tiha nii rai cachane janate:
20 O que recebeu cinco talentos, aproximou-se e apresentou outros cinco: - Senhor, disse-lhe, confiaste-me cinco talentos; eis aqui outros cinco que ganhei.'
21 ‘Jataain caohachate ichaaicha, jelai amuritoriin nenaa beraichaneein ii tereeunnicha. Aihana jaun, chajaain caloheri asaae enoote jiniiquiin rachoojihacara,’ nae nii curuaanaa.
21 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
22 Nii baihate turue, nii cacha coroata oaraacaain coriqui raera. Nitohaneein turuhinte: ‘Curuaanaa, nocoa taolu canu rai coroata oaraancaain iicha tei coriqui. Nocoa chaen coroata oaraancaain joocaaunne jaan,’ naa nii coroata oaraacaain raera cachane jana jetaote:
22 O que recebeu dois talentos, adiantou-se também e disse: - Senhor, confiaste-me dois talentos; eis aqui os dois outros que lucrei.
23 ‘Jataain caohachate ichaaicha, coroatajajei aina caohachaain erenaa tonoraain ichaine jaunne, jelai amuritoherii beraichaneein ii tereeunni. Aihana jaun, chaajaain caloheri asaae enoote, jiniiquiin rachoojihaca,’ nae nii curuaanaa.
23 Disse-lhe seu senhor: - Muito bem, servo bom e fiel; já que foste fiel no pouco, eu te confiarei muito. Vem regozijar-te com teu senhor.
24 Nete laen, nii le oaraancaain raera cacha turuhin: ‘Curuaanaa, nechu aansai cachaneeine jaun, temueneeine jaaunru jelai caje temule raain, ii ocoananelanaala nenacaauru caje nihanatiin temule raain,
24 Veio, por fim, o que recebeu só um talento: - Senhor, disse-lhe, sabia que és um homem duro, que colhes onde não semeaste e recolhes onde não espalhaste.
25 naaojoaaine jaunna ii coasiha, atane jachu cuhane ii coriqui asihun. Nete cau ne nii ii coriqui,’ naain nii coriqui cainaa nii cachane jaunte:
25 Por isso, tive medo e fui esconder teu talento na terra. Eis aqui, toma o que te pertence.
26 ‘Iite, canu cacha baasoneein bajeriti cacha neei. Inae raotojoeein canu temulenelanaala nenaa niha natiin raain, canu ocoananelanaala nenaa caje temule raain naaojoaanune coitucuhine saijieein,
26 Respondeu-lhe seu senhor: - Servo mau e preguiçoso! Sabias que colho onde não semeei e que recolho onde não espalhei.
27 chanuna chaen, canu coriqui amaain teneei banco cuhane. Bana nitohanihane jana nihane, canu turuneeine nii banco cuhane neein nejoocane jaanne maajeein rareeun,’ nae nii curuaanaa.
27 Devias, pois, levar meu dinheiro ao banco e, à minha volta, eu receberia com os juros o que é meu.
28 Niritiinte, ecu nenacaauru rai: ‘Caje nii le oaraancai niicha sirii coriqui ruluhin, nii lechoonca oaraancaneein siricha rai teeuche.
28 Tirai-lhe este talento e dai-o ao que tem dez.
29 Nitohaneeinte, siricha rai jataain jelai amuritoheriin tenojoinereein, jelai amuritoheriin sirihane coina. Jana, cha sirilanaala nenaate, acaihaniji niicha sirii, jitariin caje ruluerareein.
29 Dar-se-á ao que tem e terá em abundância. Mas ao que não tem, tirar-se-á mesmo aquilo que julga ter.
30 Aihana jaun, caa canu cacha baaso cha coitucuhi mucuhin, naain airiniha nocohenaanau jaaochete, ecu neein mainajeein chanaaine,’ nae ecu nenacaauru rai.
30 E a esse servo inútil, jogai-o nas trevas exteriores; ali haverá choro e ranger de dentes.
31 Inae rai cono caohacha que conohin, rai anjeraauru cataaun uhin turuhin rai rori- trono ichoae nelauriaanu canu Cana Coaunera Calaohineein cacha caje nejanoanaa nichaaune banate,
31 Quando o Filho do Homem voltar na sua glória e todos os anjos com ele, sentar-se-á no seu trono glorioso.
32 satiin lauri lauri nenacaauru cachaauru turuurureein canu acatiha. Nitohaneein nacatiha turuuruhane janate, carenerocuru caje, jelai teein cabraauru leruha carenero beraichane rijijieein,
32 Todas as nações se reunirão diante dele e ele separará uns dos outros, como o pastor separa as ovelhas dos cabritos.
33 raotono nichajai que, nii janijiin niicha ranojoihunru- rai cachaauru teein, najaabiji nichajai que nii rai cachanelanaala nechu aansaineein nenacaauru tereein.
33 Colocará as ovelhas à sua direita e os cabritos à sua esquerda.
34 Nitohaneein jelai tihacoaain lerunajaainte, nii raotono nichajai que nenacaauru rai: ‘Chajaauche cajiha satiin, nii canu Inaca rausiaenojoineein neiniquichene. Chajaauchete, cana rai chauratane coaaunaane caje coauneein, inara que banihateein canu Inaca Cana Coauneraacha rucujuei Cojoanonaa que ichaohiche.
34 Então o Rei dirá aos que estão à direita: - Vinde, benditos de meu Pai, tomai posse do Reino que vos está preparado desde a criação do mundo,
35 Inarate, mijitichaaunne canu coroaateein, cocoirichaaunne acau que cacocaain, canu nesurunaja colane amuhemuhecaaunne, canu nesurunajaanu teein,
35 for I hungered, and ye gave me to eat; I thirsted, and ye gave me to drink; I was a stranger, and ye took me in;
36 lanaa canu rai cajionene, carai cajione teein, cunaitichaaunne turuhin cacoharaain, caresero cuhane nihanune jana, turuhin canu coaraain, naaonjoaain canu rai nelateein nerejetocoiche,’ narichaaunni acaauru rai canu Cana Coaunera Calaohi cacha caje nejanoanaa nichaaune. Niritocoaaun acaauru raine janate:
36 naked, and ye clothed me; I was ill, and ye visited me; I was in prison, and ye came to me.
37 ‘Curuaanaa, esinaaena mijiteeine ii coroaateein, cocoireeine ii cocoaain,
37 Then shall the righteous answer him saying, Lord, when saw we thee hungering, and nourished thee; or thirsting, and gave thee to drink?
38 ii nesurunaja colane amuhemuhequine, ichei ii nesurunaja teein, ii cajione colane neeine, ichei cajione teein,
38 and when saw we thee a stranger, and took thee in; or naked, and clothed thee?
39 cunaiteein, caresero cuhane neein naaonjoaine turuhin ii coaraain, naaonjoa rejetocoaanulura,’ naauruha rai nii couluuonojoi suujuaquiin nenacaaurune janate:
39 and when saw we thee ill, or in prison, and came to thee?
40 ‘Satiin canu nejeraauru cairicheinejeein nenacaauruhacha latei terejetocoichenete, canu rai tiha nii terejetocoichelu,’ naain acaauru tonorareein nii acaauru Curuaanaa Rey,” nae acaauru rai Jesoso.
40 And the King answering shall say to them, Verily, I say to you, Inasmuch as ye have done it to one of the least of these my brethren, ye have done it to me.
41 “Niritohane baihate, nii najaa biji nichajai que rai cachanelanaala nenacaauru rai: ‘Naain cacaje amuhin, moconajaera aina rai letonocuru que banihateein ichanohin chabana jacanaa charanejeein nenaa usi rene cunichuche, nii coina neiniquichene jaun,’ naain usi rene letoanajareein.
41 Then shall he say also to those on the left, Go from me, cursed, into eternal fire, prepared for the devil and his angels:
42 Niritiin usi rene letoanajaainte: ‘Inarate, mijitichaaunne niha natiin, canu coroatelanaala, cocoirichaaunne niha natiin, acau que canu cocoaelanaala, naaonjoa rejetocoichelu.
42 for I hungered, and ye gave me not to eat; I thirsted, and ye gave me not to drink;
43 Niheichu canu nesurunaja colane amuhemuhecaaunne niha natiin, canu nesurunaja tiheeiche. Canu rai lanaa cajionene niha natiin, canu rai tiheeiche. Niheichu cunaiteein, caresero cuhane neein naaonjoaanune niha natiin turuhin cacoharaheeiche,’ naanu acaauru raine janate:
43 I was a stranger, and ye took me not in; naked, and ye did not clothe me; ill, and in prison, and ye did not visit me.
44 ‘Curuaanaa, esinaaena ii coroaatelanaala, cocoireeine ii cocoaelanaala, ii nenajanu lateeine ii rai telanaala, cajione lateeine ii rai telanaala, cunaiteein, caresero cuhane neein naaonjoaaine jana turuhin ii coaraelanaala, naaonjoan rejetocoaanulu,’ naain bajaauruhane janate:
44 Then shall *they* also answer saying, Lord, when saw we thee hungering, or thirsting, or a stranger, or naked, or ill, or in prison, and have not ministered to thee?
45 ‘Esinae rauhijiriinte, satiin cairicheinejeein nenacaauru cachaauruacha latei teneeichene canu raite nii teneeiche.
45 Then shall he answer them saying, Verily I say to you, Inasmuch as ye have not done it to one of these least, neither have ye done it to me.
46 Satiin nitohaneein nenacaaurute, chabana sanaachara caseteco que neeurureein. Jana, coluunojoi suujuaquiin nenacaaurute, chabana sanaachara ichaonaa que neeurureein,’ naain tonoranaareein nii acaauru Curuaanaa Rey,” nae canacaanu rai Jesoso.
46 And these shall go away into eternal punishment, and the righteous into life eternal.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.