João 7

Tzotzil de Chenalhó NT (TZO_TZE) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 C'alal jech laj yal li Jesuse, ibat. Ixanov batel ta scotol Galilea banamil. La jchi'incutic batel, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique. Li Jesuse muc sc'an xbat ta Judea banamil yu'un tey tsnopic c'u x'elan xu' ta smilic Jesús li jchapanvanejetic cu'uncutique.
1 Depois disso, Jesus viajou pela Galileia. Queria ficar longe da Judeia, onde os líderes judeus planejavam sua morte.
2 Jutuc xa sc'an sta sc'ac'alil q'uin cu'uncutic, vu'uncutic li israeluncutique. Ja' li q'uin ti yorail chi'ochcutic ta vacaxna tey ta Jerusalene.
2 Logo, porém, chegou o tempo da celebração judaica chamada Festa das Cabanas,
3 Li Jesuse jech i'albat yu'un li yits'inabtaque: ―Mu me xacom li'i, batic ta Judea. Yu'un c'alal chilic ti ep sq'uelubil atsatsal chc'ot apas tey ta q'uine, más ta stsatsub yo'ntonic li boch'otic laj xa yich'ic ta muc' ac'ope.
3 e os irmãos de Jesus lhe disseram: “Saia daqui e vá à Judeia, onde seus seguidores poderão ver os milagres que realiza.
4 Li boch'o tsc'an ta xpuc sc'oplale muc ta muculuc ta spas li c'usi yabtele. Me ja' avabtel o jech chapase, ac' aba ta ilel ta stojol scotol cristianoetic ―xutic.
4 Você não se tornará famoso escondendo-se dessa forma. Se você pode fazer coisas tão maravilhosas, mostre-se ao mundo!”.
5 Li yits'inabtaque muc xch'unic ec ti ja' t'ujbil yu'un Dios chventainvan li sbanquilique.
5 Pois nem mesmo seus irmãos criam nele.
6 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Mu'yuc to ta sta sc'ac'alil cu'un ti chibat ta q'uine. Li vo'oxuque c'usiuc no'ox ora xu' chabatic.
6 Jesus respondeu: “Agora não é o momento certo de eu ir, mas vocês podem ir a qualquer hora.
7 Li cristianoetique mu xu' chopol chayiloxuc. Yan li vu'une chopol chiyilicun yu'un vu'un ta xcalbeic ti chopol c'usitic tspasique.
7 O mundo não pode odiá-los, mas a mim ele odeia, pois eu o acuso de fazer o mal.
8 Li vo'oxuque batanic ta q'uin. Yan li vu'une mu'yuc to chibat ta q'uin yu'un mu'yuc to tsta sc'ac'alil chibat ―xi li Jesuse.
8 Vão vocês. Eu ainda não irei a essa festa, pois meu tempo ainda não chegou”.
9 C'alal jech laj yalbe yits'inabtac li Jesuse, tey to lijoc'tsajcutic ta Galilea xchi'uc Jesús, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique.
9 Tendo dito isso, permaneceu na Galileia.
10 Batemic xa'ox ta q'uin tey ta Jerusalén yits'inabtac Jesús ti c'alal libatcutic ec xchi'uc li Jesuse. Mu'yuc la jchi'incutic batel li cristianoetique. Jtuccutic no'ox libatcutic yu'un mu sc'an xac' sba ta ilel li Jesuse.
10 Contudo, depois que seus irmãos partiram para a festa, ele também foi, mas em segredo, permanecendo distante dos olhos do público.
11 Li jchapanvanejetic cu'uncutic, vu'uncutic li israeluncutique, tey oyic ta q'uin ta sa'ic li Jesuse. Jech ta sjaq'uilanbeic li cristianoetique: ―¿Bu oy xana' li Jesuse? ―xiic.
11 Os líderes judeus tentavam encontrá-lo na festa e perguntavam se alguém o tinha visto.
12 Li cristianoetique puro ja' ta slo'iltaic li Jesuse. Oy boch'otic jech laj yalic: ―Toj lec yo'nton ―xiic. Oy yantic jech laj yalic: ―¡Mu'yuc lec! Ja' jlo'lavanej ―xiic.
12 Havia muita discussão a seu respeito entre as multidões. Alguns afirmavam: “Ele é um homem bom”, enquanto outros diziam: “Ele não passa de um impostor, que engana o povo”.
13 Pero me junuc mu'yuc boch'o tsots laj yal yu'un ja' ixi'ic yu'un li jchapanvanejetic cu'uncutique.
13 Mas ninguém tinha coragem de falar sobre ele em público, por medo dos líderes judeus.
14 C'alal o'lol xa'ox x'ech' li q'uine, ibat ta templo li Jesuse. Tey ic'ot chanubtasvanuc ta yamaq'uil templo. Jech tey oyuncutic ec.
14 Então, na metade da festa, Jesus subiu ao templo e começou a ensinar.
15 Li jchapanvanejetic cu'uncutique toj labal laj ya'yic ti c'u x'elan ichanubtasvane. Jech laj yalic: ―¿Bu la xchan li jchi'iltic li'i yu'un mu'yuc jchanubtasojtic? ―xiic.
15 Os judeus que estavam ali ficaram admirados ao ouvi-lo. “Como ele sabe tanto sem ter estudado?”, perguntavam.
16 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Mu vu'cun jc'op ti li' ta xcac' ta a'yele. Ja' sc'op stuc li Diose, ja' ti la stacun tale.
16 Jesus lhes respondeu: “Minha mensagem não vem de mim mesmo; vem daquele que me enviou.
17 Boch'o tsc'an ta spas c'usi ta sc'an li Diose, ta x'ac'bat sna' me ja' sc'op Dios ti ta xcale, o me jc'op no'ox jtuc ta xcal.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se meu ensino vem dele ou se falo por mim mesmo.
18 Li boch'o sc'op no'ox stuc ta xale yu'un tsc'an chac' sba ta ich'el ta muc'. Li vu'une ja' chcac' ta ich'el ta muc' li Diose, ja' ti la stacun tale. Mu'yuc chilo'lavan, melel li c'usi chcale.
18 Aquele que fala por si mesmo busca sua própria glória, mas quem procura honrar aquele que o enviou diz a verdade, e não mentiras.
19 ’Li j'alc'op Moisés ta vo'onee la sts'ibaboxuc comel li mantaletique, pero me junuc mu'yuc boch'o xch'unoj avu'unic jech chac c'u cha'al ta xal li mantaletique. Ti ach'unojicuc li mantaletique, mu'yuc chanop chamilicun ti jechuque ―xut.
19 Moisés lhes deu a lei, mas nenhum de vocês obedece a ela. Então por que procuram me matar?”.
20 Jech itac'ov scotolic: ―Ochem pucuj ta avo'nton. ¿Boch'o laj yal ti chasmilote? ―xutic.
20 A multidão respondeu: “Você está possuído por demônio! Quem procura matá-lo?”.
21 Itac'ov li Jesuse: ―Jun no'ox vinic la jcolta ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontic pero acotolic toj ch'ayel ic'ot avo'ntonic.
21 Jesus respondeu: “Eu fiz um milagre no sábado, e vocês ficaram admirados.
22 Li Moisese laj yalboxuc ti chavaq'uic circuncisione, pero mu ja'uc ba'yuc i'albat li Moisese. Ja' ba'yuc i'albat li jmoltotactic ta más vo'onee. Li vo'oxuque ac'o me ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontic chavaq'uic li circuncisione, yu'un yaloj Dios ti persa chich' circuncisión c'alal me iloc' vaxquib c'ac'al svoq'uel li queremetique.
22 No entanto, vocês também trabalham no sábado quando obedecem à lei da circuncisão que Moisés lhes deu, embora, na verdade, a circuncisão tenha começado com os patriarcas, muito antes da lei de Moisés.
23 Yu'un ti xu' chavaq'uic circuncisión ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique yu'un jech mu xabajbeic smantal li Moisese, ¿c'u yu'un chopol chavilicun ti la jcolta jun vinic ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique?
23 Pois, se o tempo certo de circuncidar seu filho cai no sábado, vocês realizam a cerimônia, a fim de não quebrar a lei de Moisés. Então por que ficam indignados comigo pelo fato de eu curar um homem no sábado?
24 Chopol me ta ora no'ox chatic'beic smul jun vinic. Ja' tsc'an chanopic lec me melel ti chopol c'usi la spase ―xi li Jesuse.
24 Não julguem de acordo com as aparências, mas julguem de maneira justa”.
25 Li jchi'iltaccutic tey nacajtic ta Jerusalene oy jayibuc jech laj yalic: ―Li vinic li'i ja' ti ta xich' sa'ele yu'un sc'oplal ta xich' milel.
25 Alguns do povo, que moravam em Jerusalém, começaram a perguntar uns aos outros: “Não é este o homem a quem procuram matar?
26 Q'uelavilic, li' to ta xchanubtasvan ta jtojoltic. Pero mu'yuc c'usi ta x'albat yu'un li jchapanvanejetic cu'untique. ¿Me yu'un laj xa sna'ic me ja' li boch'o t'ujbil yu'un Dios ti sc'oplal ono'ox chtal sventainutique?
26 Aqui está ele, porém, falando em público, e não lhe dizem coisa alguma. Será que nossos líderes acreditam que ele é o Cristo?
27 Li vu'utique jna'ojtic bu liquem tal li vinic li'i. C'alal ta xtal li boch'o t'ujbil yu'un Dios chisventainutique, mu'yuc boch'o ta sna' bu ta xlic tal ―xut sbaic.
27 Mas como pode ser este homem? Sabemos de onde ele vem. Quando o Cristo vier, ninguém saberá de onde ele é”.
28 Li Jesuse tsots ic'opoj tey ta yamaq'uil templo ta Jerusalén ti c'alal ichanubtasvane. Jech laj yalbe li cristianoetique: ―Xavotquinicun avalojic. Ana'oj avalojic ti bu liquemun tale. Pero muc ta co'ntonuc jtuc ti litale. Ja' la stacun tal li Diose, ja' melel li sc'ope. Pero mu xavotquinic li vo'oxuque.
28 Enquanto ensinava no templo, Jesus disse em alta voz: “Sim, vocês me conhecem e sabem de onde eu venho. Mas não estou aqui por minha própria conta. Aquele que me enviou é verdadeiro, e vocês não o conhecem.
29 Li vu'une xcotquin yu'un ja' tey liquemun tal ta stojol. Ja' la stacun tal li'i ―xi li Jesuse.
29 Mas eu o conheço, porque venho dele, e ele me enviou a vocês”.
30 Jech tey chac stic' ya'yic ta chuquel li Jesuse. Pero mu'yuc boch'o itsacvan yu'un mu'yuc to staoj sc'ac'alil ta stsacat li Jesuse.
30 Então tentaram prendê-lo, mas ninguém pôs as mãos nele, porque ainda não havia chegado sua hora.
31 Pero oy ep boch'otic la xch'unic ti ja' xa li boch'o t'ujbil yu'un Dios ti sc'oplal ono'ox chtal ventainvanuque. Jech laj yalic: ―Li jchi'iltic li'i xu' yu'un ta spas ep sq'uelubil stsatsal jech chac c'u cha'al sc'oplal ta spas li boch'o sc'oplal chtal sventainutique. Ja' xa ti li'oye ―xiic.
31 Muitos entre as multidões no templo creram nele e diziam: “Afinal, alguém espera que o Cristo faça mais sinais do que este homem tem feito?”.
32 Li fariseoetique laj ya'yic ti ja' jech ta xlo'ilajic li boch'otic laj xa xch'unic ti ja' xa li boch'o t'ujbil yu'un Dios ti sc'oplal chtal ventainvanuque. Li banquilal paleetique xchi'uc li fariseoetique laj yalbeic jayibuc jchabitemplo yu'unic yu'un ac'o stsaquic li Jesuse.
32 Quando os fariseus ouviram que as multidões sussurravam essas coisas, eles e os principais sacerdotes enviaram guardas do templo para prendê-lo.
33 Li Jesuse jech laj yalbe li cristianoetique: ―Mu xa epuc c'ac'al li' chajchi'inoxuc. Ta xa xibat yo' bu oy li boch'o la stacun tale.
33 Jesus, porém, lhes disse: “Estarei com vocês só um pouco mais. Então voltarei para aquele que me enviou.
34 Li vo'oxuque chasa'icun pero mu'yuc chataicun. Yo' bu chibate mu xu' chabatic tey ec li vo'oxuque ―xut.
34 Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão. E não poderão ir para onde eu vou”.
35 Li jchi'iltaccutic ta israelale jech lic sjac'be sbaic: ―¿Bu ta xbat ti mu xa jtatic chale? ¿Me yu'un ja' tey ta xbat yo' bu oy li jchi'iltactic ti spucoj sbaic batel ta yosilal greciaetique? ¿Me yu'un ja' tey ta xbat xchanubtas li greciaetique?
35 Os judeus se perguntavam: “Para onde ele pretende ir? Será que planeja partir e ir aos judeus em outras terras? Talvez até ensine aos gregos!
36 ¿C'usi smelol ti jech laj yale: “Chasa'icun pero mu'yuc chataicun. Yo' bu chibate mu xu' chabatic tey ec li vo'oxuque”, ti xijyututique? ―xut sbaic.
36 O que ele quer dizer quando fala: ‘Vocês procurarão por mim, mas não me encontrarão’ e ‘Não poderão ir para onde eu vou’?”.
37 Ta mero sc'ac'alil q'uin tey la sva'an sba li Jesuse. Tsots i'avan jech laj yal: ―Li boch'o ta sa'ilan c'u x'elan xu' ta xlecub jech chac c'u cha'al ta sa'ilan vo' yuch' me taquin yo'ntone, ac'o taluc ta jtojol. Vu'un ta jlecubtasbe yo'nton.
37 No último dia, o mais importante da festa, Jesus se levantou e disse em alta voz: “Quem tem sede, venha a mim e beba!
38 Boch'o ta xch'un ti vu'un ta jcoltae jech ta xc'ot ta pasel ta yo'nton jech chac c'u cha'al ts'ibabil ta sc'op Diose: “Li slequil yo'ntone ja' jech x'elan ta xvinaj jech chac c'u cha'al nio' ti tey xcholchun o scotol c'ac'ale”, xi ts'ibabil ―xi li Jesuse.
38 Pois as Escrituras declaram: ‘Rios de água viva brotarão do interior de quem crer em mim’”.
39 Li Jesuse ja' laj yalbe sc'oplal yabtel Ch'ul Espíritu ti sc'oplal ono'ox ta x'ac'bat ta yo'ntonic li boch'otic ta xch'unic ti ja' Jcoltavanej yu'unic li Jesuse. Pero mu'yuc to'ox talem li Ch'ul Espíritue yu'un mu'yuc to sutem batel ta vinajel li Jesuse.
39 Quando ele falou de “água viva”, estava se referindo ao Espírito que seria dado mais tarde a todos que nele cressem. Naquela ocasião o Espírito ainda não tinha sido dado, pois Jesus ainda não havia sido glorificado.
40 C'alal laj ya'yic jchi'iltaccutic ti jech laj yal li Jesuse, oy boch'otic jech laj yalic: ―Ta melel ja' xa li yaj'alc'op Dios ti sc'oplal ono'ox ta xtale ―xiic.
40 Quando as multidões o ouviram dizer isso, alguns declararam: “Certamente este homem é o profeta por quem esperávamos”.
41 Oy yantic jech laj yalic: ―Li'i ja' xa li boch'o t'ujbil yu'un Dios ti sc'oplal ono'ox chtal sventainutique ―xiic. Oy yantic jech laj yalic: ―Muc teyuc ta xlic tal ta Galilea li boch'o sc'oplal chtal sventainutique.
41 Outros afirmaram: “Ele é o Cristo”. E ainda outros disseram: “Não é possível! O Cristo virá da Galileia?
42 Ta xal ta sc'op Dios ti tey ta xvoc' ta Belene yu'un ja' smoltot li Davide. Ja' tey ta xvoc' yo' bu ivoc' li smoltote ―xiic.
42 As Escrituras afirmam claramente que o Cristo nascerá da linhagem real de Davi, em Belém, o povoado onde o rei Davi nasceu”.
43 Jech tey cha'oxvoc' ic'otic li jchi'iltaccutique.
43 Assim, a multidão estava dividida a respeito de Jesus.
44 Oy boch'otic tsc'an ta stsaquic li Jesuse pero mu'yuc boch'o itsacvan.
44 Alguns queriam que ele fosse preso, mas ninguém pôs as mãos nele.
45 Li jchabitemploe ibatic yo' bu oyic li banquilal paleetique xchi'uc li fariseoetique. Jech ijac'batic: ―¿C'u yu'un muc xatsaquic tal? ―x'utatic.
45 Quando os guardas do templo voltaram sem ter prendido Jesus, os principais sacerdotes e fariseus perguntaram: “Por que vocês não o trouxeram?”.
46 Itac'ovic li jchabitemploe: ―Yu'un me junuc mu'yuc boch'o jech ta xlo'ilaj jech chac c'u cha'al ta xlo'ilaj li vinique ―xiic.
46 “Nunca ouvimos alguém falar como ele!”, responderam.
47 Jech i'albatic yu'un li fariseoetique: ―Lalajic ta lo'lael ec li vo'oxuque.
47 “Vocês também foram enganados?”, zombaram os fariseus.
48 Me junuc jchapanvanej cu'untic, mu'yuc boch'o xch'unoj me ja' xa li boch'o sc'oplal chisventainutique. Me junuc mu'yuc bu jch'unojcutic ec li vu'uncutique.
48 “Por acaso um de nós que seja, entre os líderes ou fariseus, crê nele?
49 Li cristianoetic ti tey stsoboj sbaic ta stojole mu sna'ic c'usi chal li mantaletique. Ich'ayic xa o ―xiic li fariseoetique.
49 As multidões ignorantes o seguem, mas elas não têm conhecimento da lei. São amaldiçoadas!”
50 Tey oy ec li Nicodemoe, ja' li boch'o ay sc'opan ta ac'ubaltic li Jesuse, yu'un xch'unoj fariseo ec. Li Nicodemoe jech laj yal:
50 Então Nicodemos, o líder que antes havia se encontrado com Jesus, perguntou:
51 ―Mu xu' ta xcac'betic castigo jun jchi'iltic me mu'yuc to ca'yojtic c'usi chale, xchi'uc me mu to jna'tic c'usi smule. ¿Me mu jechuc ta xal li mantaletic cu'untique? ―xi li Nicodemoe.
51 “A lei permite condenar um homem antes mesmo de haver uma audiência?”.
52 Jech laj yalbeic li Nicodemoe: ―¿Me yu'un tey liquemot tal ta Galilea ec? Q'uelo me li sc'op Diose jech chana' o ti mu'yuc ta xlic tal junuc yaj'alc'op Dios tey ta Galileae ―xutic.
52 “Você também é da Galileia?”, responderam eles. “Procure e veja por si mesmo: nenhum profeta vem da Galileia!”
53 Jech isutic o batel ta snaic.
53 Então todos foram para casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.