João 5
Tzotzil de Chenalhó NT (TZO_TZE) vs NTLH
1 Ts'acal to la sta sc'ac'alil yan q'uin cu'uncutic, vu'uncutic li israeluncutique. Jech ibat ta Jerusalén li Jesuse. La jchi'incutic batel, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique.
1 Depois disso, houve uma festa dos judeus, e Jesus foi até Jerusalém.
2 Tey ta Jerusalene oy pasbil stanqueal vo' ta noch' sti' li corral ton yu'un lume. Ja' tey yo' bu ta x'och chijetic sventa chtun yu'unic tey ta temploe. Li stanqueal vo'e Betesda sbi ta jc'opcutic. Tey oy noxtoc vo'bej cotcot na ta sti'ti' li stanqueal vo'e.
2 Ali existe um tanque que tem cinco entradas e que fica perto do Portão das Ovelhas. Em hebraico esse tanque se chama “Betezata”.
3 Ja' tey mochajtic ep jchameletic. Tey oy ma'satetic, xchi'uc coxoetic, xchi'uc boch'otic aluben yacanic. Ja' tey ta smalaic me ta xich' yuq'uilanel li vo'e.
3 Perto das entradas estavam deitados muitos doentes: cegos, aleijados e paralíticos. [Esperavam o movimento da água,
4 Yu'un oy baq'uintic tey ta xtal ta stanqueal vo' jun yaj'almantal Dios. Ja' ta xtal syuq'uilan li vo'e. C'alal chich' yuq'uilanel li vo'e, ja' tey ta xbat stic' sbaic ta ora li jchameletique. Li boch'o ba'yuc ta x'och ta vo'e c'usiuc no'ox chamelal yich'oj ta xcol o.
4 porque de vez em quando um anjo do Senhor descia e agitava a água. O primeiro doente que entrava no tanque depois disso sarava de qualquer doença.]
5 Tey oy jun jchi'ilcutic ta israelal. Vaxaclajuneb xa xcha'vinic (38) jabil stsaquel ta chamel li vinique.
5 Entre eles havia um homem que era doente fazia trinta e oito anos.
6 C'alal laj yil Jesús ti tey mochole, la sna' ti ep xa jabil jech ip cha'i li vinique. Jech la sjac'be: ―¿Me chac'an chacol? ―xut.
6 Jesus viu o homem deitado e, sabendo que fazia todo esse tempo que ele era doente, perguntou:
7 Itac'ov li jchamele: ―Tata, mu'yuc boch'o oy cu'un ti xu' ta stic'un ochel c'alal ta xich' yuq'uilanel li vo'e. C'alal ta xcac' persa chibate, oy xa boch'o ba'yuc tey ochem ta jta ―xi.
7 Ele respondeu: — Senhor, eu não tenho ninguém para me pôr no tanque quando a água se mexe. Cada vez que eu tento entrar, outro doente entra antes de mim.
8 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Lican, balo apop, xanovan ―xut.
8 Então Jesus disse:
9 Ta ora icol li vinique. La sbal li spope, ixanov batel. Ja' o sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutic, vu'uncutic li israeluncutique.
9 No mesmo instante, o homem ficou curado, pegou a cama e começou a andar. Isso aconteceu no sábado.
10 Li jchapanvanejetic cu'uncutique jech laj yalbeic li vinic ti colem xae: ―¿C'u yu'un ti chavich' batel apope yu'un ja' sc'ac'alil to ta jcux co'ntontic? Chabajbe smantal Dios ti jech chapase ―xutic.
10 Por isso os líderes judeus disseram a ele: — Hoje é sábado, e a nossa
11 Itac'ov li vinique: ―Li boch'o la scoltaune jech laj yalbun: “Balo apop, xanovan”, xiyutun ―xi.
11 Ele respondeu: — O homem que me curou me disse: “Pegue a sua cama e ande.”
12 Jech la sjac'beic li vinique: ―¿Boch'o ti jech laj yalbote: “Balo apop, xanovan” xayutote? ―xutic.
12 Eles perguntaram: — Quem é o homem que mandou você fazer isso?
13 Li vinic ti colem xae muc sna' li boch'o icoltaate yu'un ta ora no'ox iloc' batel li Jesuse jech muc xil. Yu'un toj ep cristianoetic tey setoj sbaic.
13 Mas ele não sabia quem tinha sido, pois Jesus havia ido embora por causa da multidão que estava ali.
14 Ts'acal to tey itaat yu'un Jesús ta yamaq'uil templo li vinique. Jech i'albat yu'un li Jesuse: ―Q'uelavil, colemot xa. Pero comtsano me scotol li c'usi chopol chapase naca me más to ep chavich' vocol ―xut.
14 Mais tarde Jesus encontrou o homem no pátio do Templo e disse a ele:
15 Li vinique bat yalbe jchapanvanejetic cu'uncutic ti ja' icoltaat yu'un li Jesuse.
15 O homem saiu dali e foi dizer aos líderes judeus que quem o havia curado tinha sido Jesus.
16 Ta scoj la scolta jun vinic ta sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutic li Jesuse, jech lic contrainatuc yu'un li jchapanvanejetic cu'uncutique. Ta sc'an ta smilic.
16 Então eles começaram a perseguir Jesus porque ele havia feito essa cura no sábado.
17 Li Jesuse jech laj yalbe li jchapanvanejetique: ―Scotol c'ac'al ch‑abtej li Jtote. Ja' no'ox jech xu' chi'abtej ec ―xut.
17 Então Jesus disse a eles:
18 C'alal laj yal jech li Jesuse, li jchapanvanejetique más to isoc sjolic, tsc'an ta smilic o li Jesuse. Pero mu ja'uc no'ox ta sventa ti muc xchabi li sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutique. Ja' ta sventa noxtoc ti laj yal ti ja' Stot li Diose. Yu'un la sco'lajes sba jech chac c'u cha'al Dios.
18 E, porque ele disse isso, os líderes judeus ficaram ainda com mais vontade de matá-lo. Pois, além de não obedecer à lei do sábado, ele afirmava que Deus era o seu próprio Pai, fazendo-se assim igual a Deus.
19 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Melel li c'usi chacalboxuque, vu'un li Xnich'onun Diose mu'yuc c'usi xu' cu'un ta jpas jtuc. Ti c'u x'elan tspas chquil li Jtote ja' no'ox jech ta jpas ec.
19 Então Jesus disse a eles:
20 Li Jtote lec sc'anojun. Scotol chiyac'bun quil li c'usi tspase. Li vo'oxuque jutuc no'ox chavilic li' ta orae. Pero ep to chiyac'bun jpas. C'alal me la jpase, más to ta xch'ay avo'ntonic yu'un.
20 pois o Pai ama o Filho e lhe mostra tudo o que está fazendo. E vai mostrar a ele coisas ainda maiores do que essas, e vocês vão ficar admirados.
21 Jech chac c'u cha'al ta xcha'cuxes ánimaetic li Jtote, ja' no'ox jechun ec, xu' ta jcha'cuxes li boch'o ta jc'an ta jcha'cuxese.
21 Porque, assim como o Pai ressuscita os mortos e lhes dá vida, assim também o Filho dá vida aos que ele quer.
22 Li Jtote mu'yuc ta xchapan li cristianoetique. Vu'un yac'ojbun ta jchapan, vu'un li Xnich'onune.
22 O Pai não julga ninguém, mas deu ao Filho todo o poder para julgar
23 Yu'un jech ac'o yich'icun ta muc' scotol cristianoetic jech chac c'u cha'al ch‑ich'at ta muc' li Jtote. Li boch'otic mu xiyich'icun ta muq'ue ja' mu xich'ic ta muc' ec li Jtote, ja' ti la stacun tale.
23 a fim de que todos respeitem o Filho, assim como respeitam o Pai. Quem não respeita o Filho também não respeita o Pai, que o enviou.
24 ’Melel li c'usi chacalboxuque, li boch'otic ta xa'ibicun jc'ope, me ta xch'unic ti ja' ta xcoltaatic yu'un li boch'o la stacun tale, ja' ta xcuxiic sbatel osil. Mu'yuc xa ta xich'ic castigo yu'un icom xa yu'unic ti bu sventa ch'ayel ta xbatic oe.
24 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem ouve as minhas palavras e crê naquele que me enviou tem a vida eterna e não será julgado, mas já passou da morte para a vida.
25 Melel li c'usi chacalboxuque, laj xa sta sc'ac'alil chava'ibicun jc'op, vu'un li Xnich'onun Diose, vo'oxuc ti chamenoxuc chaquiloxuque. Boch'o ta xch'un ti vu'un Jcoltavanejun yu'unique ja' ta xcuxiic sbatel osil.
25 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: vem a hora, e ela já chegou, em que os mortos vão ouvir a voz do Filho de Deus, e os que a ouvirem viverão.
26 Jech chac c'u cha'al sventainoj cuxlejal sventa sbatel osil li Jtote, ja' no'ox jechun ec li vu'une, yac'ojbun jventain cuxlejal sventa sbatel osil li Jtote.
26 Assim como o Pai é a fonte da vida, assim também fez o Filho ser a fonte da vida.
27 Yac'ojbun cabtel ta jchapan scotol li cristianoetique yu'un co'ol cristianoutic lic'ot.
27 E ele deu ao Filho autoridade para julgar, pois ele é o
28 Mu me toj ch'ayeluc ta xc'ot avo'ntonic ta sventa ti jech laj calboxuque. Yu'un ta to me sta sc'ac'alil ta jtij liquel scotol li boch'otic chamenique.
28 — Não fiquem admirados por causa disso, pois está chegando a hora em que todos os mortos ouvirão a voz do Filho do Homem
29 Jech ta xcha'cuxiic loq'uel ta ch'en. Li boch'otic lec c'usi la spasique ja' ta xcuxiic sbatel osil. Yan li boch'otic mu'yuc lec c'usi la spasique ja' ta x'ac'batic castigo sbatel osil.
29 e sairão das suas sepulturas. Aqueles que fizeram o bem vão ressuscitar e viver, e aqueles que fizeram o mal vão ressuscitar e ser condenados.
30 ’Li vu'une mu'yuc c'usi xu' cu'un ta jpas jtuc. C'u x'elan laj yalbun li Jtote, ja' no'ox jech ta jchapan scotol li cristianoetique. Tuc' ta jchapan yu'un mu ja'uc ta jpas c'usi tsc'an co'nton jtuc. Ja' ta jpasbe c'usi tsc'an yo'nton li Jtote, ja' ti la stacun tale.
30 Jesus continuou a falar a eles. Ele disse:
31 Chanopic ti jtuc no'ox ta xcal jc'oplale jech mu xach'unic.
31 — Se eu dou testemunho a favor de mim mesmo, então o que digo não tem valor.
32 Li vu'une oy testigo cu'un, ja' li boch'o ta xalbun jc'oplale. Ja' melel li jc'oplal ta xalbune.
32 Mas existe outro que testemunha a meu favor, e eu sei que o que ele diz a respeito de mim é verdade.
33 Li vo'oxuque laj ataquic ta jaq'uel ta stojol li Juan j'ac'vanej ta vo'e. C'u x'elan laj yalbun jc'oplal li Juane ja' melel.
33 Vocês mandaram fazer perguntas a João, e o testemunho que ele deu é verdadeiro.
34 Pero mu ja'uc tsots sc'oplal ti jech laj yalbun jc'oplale. Ja' no'ox ta jvulesboxuc ta ajolic yu'un jech ac'o ach'unic o, jech chacolic.
34 Eu não preciso que ninguém dê testemunho a meu favor, mas digo essas coisas para que vocês sejam salvos.
35 Li Juane xco'laj xchi'uc toj ic'ot yu'un ja' laj yac'boxuc avilic li lequil bee. Li c'usitic laj yalboxuque jliquel no'ox xcuxetavo'ntonic yu'un.
35 — João era como uma lamparina que estava acesa e brilhava, e por algum tempo vocês se alegraram com a luz dele.
36 Ta sventa li Juane ja' no'ox laj ava'ibicun jc'oplal. Ta sventa c'u x'elan cabtel ta xac'bun jpas li Jtote jech chana'ic o ti tacbilun tal yu'un Jtote.
36 Mas eu tenho um testemunho a meu favor ainda mais forte do que o que João deu: são as coisas que eu faço, as quais o meu Pai me mandou fazer. Elas dão testemunho a favor de mim e provam que o Pai me enviou.
37 Li Jtot ti la stacun tale, ja' testigo cu'un noxtoc yu'un laj xa yalbun jc'oplal ec. Mu'yuc bu ava'yojic jutuc c'u x'elan chc'opoj, mu'yuc avilojic c'u x'elan.
37 Também o Pai, que me enviou, testemunha a meu favor. Vocês nunca ouviram a voz dele, nem viram o seu rosto.
38 Xchi'uc mu'yuc ta avo'ntonic li sc'ope yu'un mu xach'unic ti vu'un Jcoltavanejun avu'unic ti tacbilun tal yu'une.
38 As palavras dele não estão no coração de vocês porque vocês não creem naquele que ele enviou.
39 Chaq'uelilanic li sc'op Diose, chanopic ti ja' jech chacuxiic o sbatel osile. Pero mu jechuc ta xal li sc'op Diose. Ja' tey ts'ibabil ti vu'un ta jventa chacuxiic sbatel osile.
39 Vocês estudam as
40 Pero mu xac'an xatalic ta jtojol ti jech xu' chacuxiic o sbatel osile.
40 Mas vocês não querem vir para mim a fim de ter vida.
41 ’Mu yu'unuc ja' chopol chca'i ti mu xavich'icun ta muq'ue.
41 — Eu não procuro ser elogiado pelas pessoas.
42 Yu'un jna'oj c'u x'elan avo'ntonic. Jna' ti mu'yuc ono'ox ac'anojic li Diose.
42 Quanto a vocês, eu os conheço e sei que não amam a Deus com sinceridade.
43 Li vu'une ja' la stacun tal li Jtote pero mu xavich'icun ta muc'. Yan li boch'o jech no'ox ta xtal stuque ja' chavich'ic ta muc'.
43 Eu vim com a autoridade do meu Pai, e vocês não me recebem. Quando alguém vem com a sua própria autoridade, esse vocês recebem.
44 Mu xu' avu'un chach'unic yu'un ja' no'ox chac'anic ti lec ac'o yiloxuc li achi'iltaquique. Mu ja'uc chac'anic ti lec ac'o yiloxuc Diose.
44 Como é que vocês podem crer, se aceitam ser elogiados pelos outros e não tentam conseguir os elogios que somente o único Deus pode dar?
45 Mu me xanopic ti vu'un ta jtic'boxuc amulic ta stojol li Jtote. Ta sventa ti ja' scotol avo'ntonic chach'un avalojic li mantaletique, ja' amulic ic'ot o. Yu'un mu xu' avu'unic xch'unel jech chac c'u cha'al laj yal li j'alc'op Moisés ta vo'onee.
45 Não pensem que sou eu que vou acusá-los diante do Pai; quem vai acusá-los é Moisés, que é aquele em quem vocês confiam.
46 Ti ach'unojicuc c'usi la sts'iba Moisese, chach'unic ti vu'un Jcoltavanejun ti jechuque. Yu'un vu'un jc'oplal la sts'iba comel li Moisese.
46 Se vocês acreditassem em Moisés, acreditariam também em mim, pois ele escreveu a meu respeito.
47 Me mu xach'unic c'usi ts'ibabil comel yu'un Moisese, ¿c'uxi xu' chach'unic noxtoc li c'usi chacalboxuque? ―x'utatic yu'un Jesús li jchapanvanejetique.
47 Mas, se vocês não acreditam no que ele escreveu, como vão acreditar no que eu digo?
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.