Lucas 10

Tzotzil San Andres NT (TZO_SAN) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ta tsꞌacal la stꞌuj yan lajuneb schanvinic (70) jꞌisraeletic li Cajvaltique. Ta chaꞌchaꞌvoꞌ la stac batel ta jujun jteclum schiꞌuc ta jujun colonia yuꞌun snopoj ti tsꞌacal to te ta xjelav eꞌuc li Cajvaltique.
1 Depois disso o Senhor escolheu mais setenta e dois dos seus seguidores e os enviou de dois em dois a fim de que fossem adiante dele para cada cidade e lugar aonde ele tinha de ir.
2 Xi laj yalbe scotolic: ―Melel oy ep li buchꞌutic chac yaꞌiic li scꞌop Diose pero jaꞌ muc bu ep li buchꞌutic chal li scꞌop Diose. Jech chac cꞌu chaꞌal mi ep li cꞌajoje pero jaꞌ muc bu ep li jcꞌajavile. Jaꞌ yuꞌun cꞌanbeic Dios ti acꞌo stac batel li buchꞌutic chba yalbeic li scꞌope yuꞌun jaꞌ Yajval li abtele.
2 Antes de os enviar, ele disse:
3 Batanic. Chajtaquic batel jech chac cꞌu chaꞌal chijetic ti chcꞌot staic oqꞌuiletique yuꞌun te chcꞌot ataic jchiꞌiltactic ti chac smiloxuque. Jaꞌ yuꞌun pꞌijanic me.
3 Vão! Eu estou mandando vocês como ovelhas para o meio de lobos.
4 Mu me xavichꞌic batel ataqꞌuinic, mu me xavichꞌic batel aveꞌelic. Mu me xavichꞌic batel yan axonobic. Li buchꞌu chanupic ta bee mu me jaluc xaloꞌilaj achiꞌuquic.
4 Não levem bolsa, nem sacola, nem sandálias. E não parem no caminho para cumprimentar ninguém.
5 Li bu junucal na chaꞌochique baꞌi jech xavalbeic: “Acꞌo spasboxuc ta jun avoꞌonic li Diose”, utic cꞌotel.
5 Quando entrarem numa casa, façam primeiro esta saudação: “Que a paz esteja nesta casa!”
6 Mi ta scꞌan ti jun yoꞌonique, chilic ti jun yoꞌonique. Mi mu scꞌanique, mu xilic o ti jun yoꞌonique.
6 Se um homem de paz morar ali, deixem a saudação com ele; mas, se o homem não for de paz, retirem a saudação.
7 Li na li bu chaꞌotesatique te me oyanic o. Mu me xajelulanic la anailique. Scotol li cꞌusi chaꞌacꞌbatique, lajesic. Yuꞌun li buchꞌu ta xtaque batel ta abtele te ta xꞌacꞌbat sveꞌel.
7 Fiquem na mesma casa e comam e bebam o que lhes oferecerem, pois o trabalhador merece o seu salário. Não fiquem mudando de uma casa para outra.
8 Cꞌalal chacꞌotic ta jujun jteclume, mi oy buchꞌu chayotesic ta snae, lajesic scotol li cꞌustic chayacꞌbeique.
8 — Quando entrarem numa cidade e forem bem-recebidos, comam a comida que derem a vocês.
9 Mi oy jchamelajeletic teye, coltaanic. Xi xavalbeique: “Naꞌic ti ista xa scꞌacꞌalil chasventainic li Diose, yuꞌun avilic xa ti la scoltaoxuque”, utic.
9 Curem os doentes daquela cidade e digam ao povo dali: “O
10 Mi oy bu junucal jteclum ti mu xayotesic ta snaique, xanavanic batel ta cayaetic, xi xavalique:
10 Porém, quando entrarem numa cidade e não forem bem-recebidos, vão pelas ruas, dizendo:
11 “Ta jlilincutic comel li spucucal coccutic liꞌ ta atojolique. Jaꞌ senyail ti icom xa ta aba atuquic ti muc xavichꞌuncutic ta muqꞌue. Avaꞌiic xa ti ista xa scꞌacꞌalil chasventainic li Diose”, utic comel.
11 “Até a poeira desta cidade que grudou nos nossos pés nós sacudimos contra vocês! Mas lembrem disto: o Reino de Deus chegou até vocês.”
12 Chacalbeic, cꞌalal ta xcꞌot scꞌacꞌalil ta xichꞌ cꞌop li Diose, jaꞌ más tsots vocol ta xichꞌic li jchiꞌiltactic li te ta jteclum li bu muc xayotesique. Li vocol ti ta xichꞌic li crixchanoetic li ta Sodoma ta voꞌonee, jaꞌ mu sta jech.
12 E Jesus disse mais isto:
13 ’Ta onoꞌox xichꞌic tsots vocol li jchiꞌiltactic li te nacalic ta jteclum Corazine schiꞌuc li jchiꞌiltactic li te nacalic ta jteclum Betsáidae, yuꞌun iyilic jayib velta ti oy jtsatsal juꞌele pero muc bu xiyichꞌic ta mucꞌ. Li jyanlumal crixchanoetic li te nacalic ta jteclum Tiro schiꞌuc ta jteclum Sidón ta voꞌonee, muc bu xiyilbeic li jtsatsal juꞌele. Ti iyilicuque, la slapic jalbil tsotsil tentsun ti chꞌixaltic ta lapele, schiꞌuc la sbon sbaic ta tanil cꞌocꞌ ti jechuque. Jaꞌ senyail ti ta xat o yoꞌonic li cꞌustic chopol spasojique, jech ta xictaic o.
13 Jesus continuou:
14 Cꞌalal ta xcꞌot scꞌacꞌalil ta xichꞌ cꞌop li Diose, jaꞌ tsots ta xichꞌic vocol li jchiꞌiltactic li te nacalic ta Corazín schiꞌuc ta Betsáida li avie. Li vocol ti ta xichꞌic li jyanlumal crixchanoetic li te nacalic ta Tiro schiꞌuc ta Sidón ta voꞌonee, jaꞌ mu sta jech.
14 No Dia do Juízo, Deus terá mais pena de Tiro e de Sidom do que de vocês, Corazim e Betsaida!
15 Li jchiꞌiltactic li te nacalic ta jteclum Capernaume, ta snopic ti jaꞌ ep ta xichꞌbeic slequilal yutsilal li Diose, pero altic. Jaꞌ tsots ta xichꞌic vocol yuꞌun iyilic jayib velta ti oy jtsatsal juꞌele pero muc bu xiyichꞌic ta mucꞌ ―xi li Jesuse.
15 E você, cidade de Cafarnaum, acha que vai subir até o céu? Pois será jogada no
16 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanbalajeltaque: ―Li buchꞌutic chayichꞌic ta muqꞌue joꞌon ichꞌbilun ta mucꞌ yaꞌel. Yan li buchꞌutic mu xayichꞌic ta muqꞌue joꞌon mu xiyichꞌic ta mucꞌ yaꞌel. Li buchꞌutic mu xiyichꞌic ta muqꞌue jaꞌ mu xichꞌic ta mucꞌ eꞌuc li Jtot ti listac talele ―xi.
16 Então disse aos discípulos:
17 Li lajuneb schanvinic (70) li itaqueic batele xmuybajic noꞌox isutic talel. Jech cꞌot yalbeic li Jesuse: ―Cajval, ta achꞌuljuꞌel cꞌalal ta pucujetic la jloqꞌuescutic ―xutic.
17 Os setenta e dois voltaram muito alegres e disseram a Jesus: — Até os demônios nos obedeciam quando, pelo poder do nome do senhor, nós mandávamos que saíssem das pessoas!
18 Li Jesuse jech laj yal: ―Jaꞌ jech chac cꞌu chaꞌal ta xlebuj chauc ti toj chꞌayel ta orae, jaꞌ jech iquil ilaj stsatsal yabtel li Satanase.
18 Jesus respondeu:
19 Aꞌiic, laj xa cacꞌboxuc ajuꞌelic yoꞌ jech xuꞌ avuꞌunic chapasic ta canal li buchꞌutic chiscontrainutique, jaꞌ ti toj chopolique, ti ta scꞌan ti coꞌol chachꞌayic o sbatel osil achiꞌuquique. Jaꞌ jech chac cꞌu chaꞌal chajuꞌic ta teqꞌuel stsec schiꞌuc yan chonetic, jaꞌ jech chapasic ta canal scotol li buchꞌutic chiscontrainutique. Mu cꞌusi xuꞌ chaspasbeic.
19 Escutem! Eu dei a vocês poder para pisar cobras e escorpiões e para, sem sofrer nenhum mal, vencer a força do inimigo.
20 Pero mu me xamuybajic noꞌox ti chꞌunbil amantalic yuꞌun li pucujetique. Jaꞌ me acꞌo muybajanic o ta sventa ti te xa tsꞌibabil abiic ta vinajele ―xi li Jesuse.
20 Porém não fiquem alegres porque os espíritos maus lhes obedecem, mas sim porque o nome de cada um de vocês está escrito no céu.
21 Li Jesuse xmuybaj noꞌox ta ora ta sventa li Chꞌul Espíritu li oy ta yoꞌone, jech lic scꞌopon Stot: ―Tata, joꞌot yajvalot li vinajel balumile. Colaval ti muc bu xavacꞌbe yaꞌibeic smelol li cꞌusi laj cal schiꞌuc li cꞌusi la jpas li buchꞌutic pꞌijique schiꞌuc li buchꞌutic lec snaꞌic ti yalojique. Jaꞌ noꞌox la avacꞌbe yaꞌibeic smelol li buchꞌutic ta scꞌanic coltaele jech chac cꞌu chaꞌal ta scꞌanic coltael li unetique. Tata, lec ti jech la acꞌane ―xi.
21 Naquele momento, pelo poder do Espírito Santo, Jesus ficou muito alegre e disse:
22 Li Jesuse xi lic yalanbe li crixchanoetique: ―Scotol yacꞌojbun ta jcꞌob li Jtote. Joꞌon li Snichꞌonune muc buchꞌu snaꞌ li cꞌu sba li coꞌone. Jaꞌ noꞌox stuc Jtot snaꞌoj li cꞌu sba li coꞌone. Jaꞌ noꞌox jech eꞌuc li Jtote muc buchꞌu snaꞌbe li cꞌu sba yoꞌone. Joꞌon noꞌox jnaꞌojbe li cꞌu sba yoꞌon li Jtote, schiꞌuc snaꞌic eꞌuc li buchꞌutic ta xcacꞌbe snaꞌique ―xi li Jesuse.
22 — O meu Pai me deu todas as coisas. Ninguém sabe quem é o Filho, a não ser o Pai; e ninguém sabe quem é o Pai, a não ser o Filho e também aqueles a quem o Filho quiser mostrar quem o Pai é.
23 Li Jesuse jaꞌ lic scꞌoponan li yajchanbalajeltaque, xi laj yalbe: ―Joꞌoxuc li cajchanbalajeltacoxuque la scꞌuxubinoxuc xa li Diose yuꞌun avilic xa li cꞌustic ta jpase.
23 Então Jesus virou-se para os discípulos e disse só para eles:
24 Chacalbeic, ep li buchꞌutic iyalic scꞌop Dios ta voꞌonee schiꞌuc ep li ajvaliletic ta voꞌonee chac ox sqꞌuelic eꞌuc li cꞌusi ta jpase, pero muc xa xilic. Chac ox yaꞌiic eꞌuc li cꞌusi ta xcale, pero muc xa xaꞌiic ―xi li Jesuse.
24 Eu afirmo a vocês que muitos
25 Te oy jun li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ta jchanubtasvanej ta smantaltac li Diose. La svaꞌan sba yuꞌun oy cꞌusi ta sjacꞌbe li Jesuse. Yuꞌun noꞌox tsqꞌuel cꞌu sba chtacꞌav. Jech laj yalbe: ―Jchanubtasvanej, ¿cꞌusi ti lec ta jpase yoꞌ jech chicuxi o sbatel osile? ―xut.
25 Um mestre da Lei se levantou e, querendo encontrar alguma prova contra Jesus, perguntou: — Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
26 Li Jesuse jech laj yalbe li vinique: ―¿Cꞌusi tsꞌibabil ta smantaltac li Diose yuꞌun aqꞌueloj xa? ―xut.
26 Jesus respondeu:
27 Itacꞌav li vinique: ―“Sloqꞌueluc me avoꞌonic cꞌanic me li Dios cuꞌuntique. Acꞌbo sventain avoꞌonic, schiꞌuc atsatsalic, schiꞌuc apꞌijilic. Acꞌo tunuc yuꞌun. Cꞌuxubino me achiꞌilic jech chac cꞌu chaꞌal cꞌux chavaꞌi aba atuque”, xi li smantal Diose ―xi li vinique.
27 O homem respondeu: — “Ame o Senhor, seu Deus, com todo o coração, com toda a alma, com todas as forças e com toda a mente. E ame o seu próximo como você ama a você mesmo.”
28 Itacꞌav li Jesuse: ―Lec latacꞌav. Ti mi jaꞌ chapas taje, chacuxi o sbatel osil ―xut.
28 — A sua resposta está certa! — disse Jesus. — Faça isso e você viverá.
29 Li vinique ta scꞌan ta spoj sba, jech laj yalbe li Jesuse: ―¿Buchꞌu li jchiꞌile? ―xut.
29 Porém o mestre da Lei, querendo se desculpar, perguntou: — Mas quem é o meu próximo?
30 Li Jesuse oy cꞌusi laj yal ta loꞌil, jech laj yal: ―Oy jun jchiꞌiltic ta israelal ilocꞌ batel ta Jerusalén, ibat ta Jericó. Cꞌalal yac ta xanbal batel ta bee, te isnup ta be jꞌeleqꞌuetic. Ipojbat scotol li cꞌustic oy yuꞌune, schiꞌuc ilocꞌbat scꞌuꞌ, schiꞌuc imaje. Ep iyaij. Ibatic li jꞌeleqꞌuetique. Chamem xa icom yilel li vinique.
30 Jesus respondeu assim:
31 Tsꞌacal to te iꞌechꞌ batel jun pale cuꞌuntic. Cꞌalal iyil ti te puchꞌul li jchiꞌiltique, la sjoy sbe li palee, ijelav o batel.
31 Acontece que um sacerdote estava descendo por aquele mesmo caminho. Quando viu o homem, tratou de passar pelo outro lado da estrada.
32 Tsꞌacal to te iꞌechꞌ batel jun yajcoltaob paleetic li ta mucꞌta chꞌulnae. Cꞌalal icꞌot li bu puchꞌul li jchiꞌiltique, la sjoy sbe eꞌuc, ijelav o batel.
32 Também um
33 Tsꞌacal to te iꞌechꞌ batel jun jyanlum vinic liquem talel ta Samaria balumil. Cꞌalal iyil ti te puchꞌul li jchiꞌiltique, li jsamariail vinique iyichꞌ ta cꞌux.
33 Mas um
34 Inopoj batel li bu puchꞌule. La spoxtabe scotol li bu yaijeme, la sjaxbe asete schiꞌuc vino, la spixbe lec ta pocꞌ. La scajan batel ta sba sburro, laj yicꞌ batel li yoꞌ bu chaqꞌuic ta loqꞌuel nae. Te la schabi.
34 Então chegou perto dele, limpou os seus ferimentos com azeite e vinho e em seguida os enfaixou. Depois disso, o samaritano colocou-o no seu próprio animal e o levou para uma pensão, onde cuidou dele.
35 Ta yocꞌomal cꞌalal ilocꞌ batel li jsamariail vinique, laj yacꞌbe comel chib denario taqꞌuin li yajval nae. Jech laj yalbe comel: “Chabibun me lec li vinique. Mi oy cꞌusi más ta xlaj avuꞌune, chajtojbe scotol cꞌalal mi lisut talele”, xut comel li yajval nae.
35 No dia seguinte, entregou duas moedas de prata ao dono da pensão, dizendo:
36 Li joꞌote ¿cꞌusi chanop? Li oxvoꞌique ¿buchꞌu junucal la spꞌis ta schiꞌil li jchiꞌiltic ti imaje comel yuꞌun li jꞌeleqꞌuetique? ―xi li Jesuse.
36 Então Jesus perguntou ao mestre da Lei:
37 Itacꞌav li jun ti spꞌisoj sba ta jchanubtasvanej ta smantaltac li Diose: ―Jaꞌ li buchꞌu icꞌuxubinvane ―xi. Li Jesuse jech laj yalbe: ―Batan, ba cꞌuxubinvanan jech eꞌuc li joꞌote ―xut.
37 — Aquele que o socorreu! — respondeu o mestre da Lei. E Jesus disse:
38 Li Jesuse te icꞌot ta jun colonia schiꞌuc li yajchanbalajeltaque. Te nacal jun ants, Marta sbi. Te iꞌotesat ta na li Jesuse.
38 Jesus e os seus discípulos continuaram a sua viagem e chegaram a um povoado. Ali uma mulher chamada Marta o recebeu na casa dela.
39 Oy smuc li Martae, María sbi. Li Maríae te tal chotluc ta nopol yoc li Jesuse yuꞌun tscꞌan chaꞌibe scꞌop.
39 Maria, a sua irmã, sentou-se aos pés do Senhor e ficou ouvindo o que ele ensinava.
40 Li Martae jaꞌ noꞌox batem ta yoꞌon li cꞌusi ta spas ta snae yuꞌun ta xmacꞌlanvan. Inopoj talel ta stojol li Jesuse, jech laj yalbe: ―Cajval, ¿mi mu cꞌusi ta xal avoꞌon ti jtuc noꞌox chiyacꞌbe jmeltsan li veꞌlil li jmuque? Jaꞌ lec albo acꞌo tal scoltaun eꞌuc ―xut.
40 Marta estava ocupada com todo o trabalho da casa. Então chegou perto de Jesus e perguntou: — O senhor não se importa que a minha irmã me deixe sozinha com todo este trabalho? Mande que ela venha me ajudar.
41 Itacꞌav li Jesuse: ―Marta, ta sventa ti jaꞌ noꞌox batem ta avoꞌon la avabtele jech muc bu jun avoꞌon.
41 Aí o Senhor respondeu:
42 Pero jaꞌ persa chavaꞌibun li jcꞌope. Li Maríae laj xa snop ti jaꞌ chaꞌi li jcꞌope, jech muc buchꞌu xuꞌ chpojbat ―xut.
42 mas apenas uma é necessária! Maria escolheu a melhor de todas, e esta ninguém vai tomar dela.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.