Lucas 10

Tzotzil San Andres NT (TZO_SAN) vs ARIB

Sair da comparação
ARIB Almeida Revisada Imprensa Bíblica
1 Ta tsꞌacal la stꞌuj yan lajuneb schanvinic (70) jꞌisraeletic li Cajvaltique. Ta chaꞌchaꞌvoꞌ la stac batel ta jujun jteclum schiꞌuc ta jujun colonia yuꞌun snopoj ti tsꞌacal to te ta xjelav eꞌuc li Cajvaltique.
1 Depois disso designou o Senhor outros setenta, e os enviou adiante de si, de dois em dois, a todas as cidades e lugares aonde ele havia de ir.
2 Xi laj yalbe scotolic: ―Melel oy ep li buchꞌutic chac yaꞌiic li scꞌop Diose pero jaꞌ muc bu ep li buchꞌutic chal li scꞌop Diose. Jech chac cꞌu chaꞌal mi ep li cꞌajoje pero jaꞌ muc bu ep li jcꞌajavile. Jaꞌ yuꞌun cꞌanbeic Dios ti acꞌo stac batel li buchꞌutic chba yalbeic li scꞌope yuꞌun jaꞌ Yajval li abtele.
2 E dizia-lhes: Na verdade, a seara é grande, mas os trabalhadores são poucos; rogai, pois, ao Senhor da seara que mande trabalhadores para a sua seara.
3 Batanic. Chajtaquic batel jech chac cꞌu chaꞌal chijetic ti chcꞌot staic oqꞌuiletique yuꞌun te chcꞌot ataic jchiꞌiltactic ti chac smiloxuque. Jaꞌ yuꞌun pꞌijanic me.
3 Ide; eis que vos envio como cordeiros ao meio de lobos.
4 Mu me xavichꞌic batel ataqꞌuinic, mu me xavichꞌic batel aveꞌelic. Mu me xavichꞌic batel yan axonobic. Li buchꞌu chanupic ta bee mu me jaluc xaloꞌilaj achiꞌuquic.
4 Não leveis bolsa, nem alforge, nem alparcas; e a ninguém saudeis pelo caminho.
5 Li bu junucal na chaꞌochique baꞌi jech xavalbeic: “Acꞌo spasboxuc ta jun avoꞌonic li Diose”, utic cꞌotel.
5 Em qualquer casa em que entrardes, dizei primeiro: Paz seja com esta casa.
6 Mi ta scꞌan ti jun yoꞌonique, chilic ti jun yoꞌonique. Mi mu scꞌanique, mu xilic o ti jun yoꞌonique.
6 E se ali houver um filho da paz, repousará sobre ele a vossa paz; e se não, voltará para vós.
7 Li na li bu chaꞌotesatique te me oyanic o. Mu me xajelulanic la anailique. Scotol li cꞌusi chaꞌacꞌbatique, lajesic. Yuꞌun li buchꞌu ta xtaque batel ta abtele te ta xꞌacꞌbat sveꞌel.
7 Ficai nessa casa, comendo e bebendo do que eles tiverem; pois digno é o trabalhador do seu salário. Não andeis de casa em casa.
8 Cꞌalal chacꞌotic ta jujun jteclume, mi oy buchꞌu chayotesic ta snae, lajesic scotol li cꞌustic chayacꞌbeique.
8 Também, em qualquer cidade em que entrardes, e vos receberem, comei do que puserem diante de vós.
9 Mi oy jchamelajeletic teye, coltaanic. Xi xavalbeique: “Naꞌic ti ista xa scꞌacꞌalil chasventainic li Diose, yuꞌun avilic xa ti la scoltaoxuque”, utic.
9 Curai os enfermos que nela houver, e dizer-lhes: É chegado a vós o reino de Deus.
10 Mi oy bu junucal jteclum ti mu xayotesic ta snaique, xanavanic batel ta cayaetic, xi xavalique:
10 Mas em qualquer cidade em que entrardes, e vos não receberem, saindo pelas ruas, dizei:
11 “Ta jlilincutic comel li spucucal coccutic liꞌ ta atojolique. Jaꞌ senyail ti icom xa ta aba atuquic ti muc xavichꞌuncutic ta muqꞌue. Avaꞌiic xa ti ista xa scꞌacꞌalil chasventainic li Diose”, utic comel.
11 Até o pó da vossa cidade, que se nos pegou aos pés, sacudimos contra vós. Contudo, sabei isto: que o reino de Deus é chegado.
12 Chacalbeic, cꞌalal ta xcꞌot scꞌacꞌalil ta xichꞌ cꞌop li Diose, jaꞌ más tsots vocol ta xichꞌic li jchiꞌiltactic li te ta jteclum li bu muc xayotesique. Li vocol ti ta xichꞌic li crixchanoetic li ta Sodoma ta voꞌonee, jaꞌ mu sta jech.
12 Digo-vos que naquele dia haverá menos rigor para Sodoma, do que para aquela cidade.
13 ’Ta onoꞌox xichꞌic tsots vocol li jchiꞌiltactic li te nacalic ta jteclum Corazine schiꞌuc li jchiꞌiltactic li te nacalic ta jteclum Betsáidae, yuꞌun iyilic jayib velta ti oy jtsatsal juꞌele pero muc bu xiyichꞌic ta mucꞌ. Li jyanlumal crixchanoetic li te nacalic ta jteclum Tiro schiꞌuc ta jteclum Sidón ta voꞌonee, muc bu xiyilbeic li jtsatsal juꞌele. Ti iyilicuque, la slapic jalbil tsotsil tentsun ti chꞌixaltic ta lapele, schiꞌuc la sbon sbaic ta tanil cꞌocꞌ ti jechuque. Jaꞌ senyail ti ta xat o yoꞌonic li cꞌustic chopol spasojique, jech ta xictaic o.
13 Ai de ti, Corazim! ai de ti, Betsaida! Porque, se em Tiro e em Sidom se tivessem operado os milagres que em vós se operaram, há muito, sentadas em cilício e cinza, elas se teriam arrependido.
14 Cꞌalal ta xcꞌot scꞌacꞌalil ta xichꞌ cꞌop li Diose, jaꞌ tsots ta xichꞌic vocol li jchiꞌiltactic li te nacalic ta Corazín schiꞌuc ta Betsáida li avie. Li vocol ti ta xichꞌic li jyanlumal crixchanoetic li te nacalic ta Tiro schiꞌuc ta Sidón ta voꞌonee, jaꞌ mu sta jech.
14 Contudo, para Tiro e Sidom haverá menos rigor no juízo do que para vós.
15 Li jchiꞌiltactic li te nacalic ta jteclum Capernaume, ta snopic ti jaꞌ ep ta xichꞌbeic slequilal yutsilal li Diose, pero altic. Jaꞌ tsots ta xichꞌic vocol yuꞌun iyilic jayib velta ti oy jtsatsal juꞌele pero muc bu xiyichꞌic ta mucꞌ ―xi li Jesuse.
15 E tu, Cafarnaum, porventura serás elevada até o céu? até o inferno descerás.
16 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanbalajeltaque: ―Li buchꞌutic chayichꞌic ta muqꞌue joꞌon ichꞌbilun ta mucꞌ yaꞌel. Yan li buchꞌutic mu xayichꞌic ta muqꞌue joꞌon mu xiyichꞌic ta mucꞌ yaꞌel. Li buchꞌutic mu xiyichꞌic ta muqꞌue jaꞌ mu xichꞌic ta mucꞌ eꞌuc li Jtot ti listac talele ―xi.
16 Quem vos ouve, a mim me ouve; e quem vos rejeita, a mim me rejeita; e quem a mim me rejeita, rejeita aquele que me enviou.
17 Li lajuneb schanvinic (70) li itaqueic batele xmuybajic noꞌox isutic talel. Jech cꞌot yalbeic li Jesuse: ―Cajval, ta achꞌuljuꞌel cꞌalal ta pucujetic la jloqꞌuescutic ―xutic.
17 Voltaram depois os setenta com alegria, dizendo: Senhor, em teu nome, até os demônios se nos submetem.
18 Li Jesuse jech laj yal: ―Jaꞌ jech chac cꞌu chaꞌal ta xlebuj chauc ti toj chꞌayel ta orae, jaꞌ jech iquil ilaj stsatsal yabtel li Satanase.
18 Respondeu-lhes ele: Eu via Satanás, como raio, cair do céu.
19 Aꞌiic, laj xa cacꞌboxuc ajuꞌelic yoꞌ jech xuꞌ avuꞌunic chapasic ta canal li buchꞌutic chiscontrainutique, jaꞌ ti toj chopolique, ti ta scꞌan ti coꞌol chachꞌayic o sbatel osil achiꞌuquique. Jaꞌ jech chac cꞌu chaꞌal chajuꞌic ta teqꞌuel stsec schiꞌuc yan chonetic, jaꞌ jech chapasic ta canal scotol li buchꞌutic chiscontrainutique. Mu cꞌusi xuꞌ chaspasbeic.
19 Eis que vos dei autoridade para pisar serpentes e escorpiões, e sobre todo o poder do inimigo; e nada vos fará dano algum.
20 Pero mu me xamuybajic noꞌox ti chꞌunbil amantalic yuꞌun li pucujetique. Jaꞌ me acꞌo muybajanic o ta sventa ti te xa tsꞌibabil abiic ta vinajele ―xi li Jesuse.
20 Contudo, não vos alegreis porque se vos submetem os espíritos; alegrai-vos antes por estarem os vossos nomes escritos nos céus.
21 Li Jesuse xmuybaj noꞌox ta ora ta sventa li Chꞌul Espíritu li oy ta yoꞌone, jech lic scꞌopon Stot: ―Tata, joꞌot yajvalot li vinajel balumile. Colaval ti muc bu xavacꞌbe yaꞌibeic smelol li cꞌusi laj cal schiꞌuc li cꞌusi la jpas li buchꞌutic pꞌijique schiꞌuc li buchꞌutic lec snaꞌic ti yalojique. Jaꞌ noꞌox la avacꞌbe yaꞌibeic smelol li buchꞌutic ta scꞌanic coltaele jech chac cꞌu chaꞌal ta scꞌanic coltael li unetique. Tata, lec ti jech la acꞌane ―xi.
21 Naquela mesma hora exultou Jesus no Espírito Santo, e disse: Graças te dou, ó Pai, Senhor do céu e da terra, porque ocultaste estas coisas aos sábios e entendidos, e as revelaste aos pequeninos; sim, ó Pai, porque assim foi do teu agrado.
22 Li Jesuse xi lic yalanbe li crixchanoetique: ―Scotol yacꞌojbun ta jcꞌob li Jtote. Joꞌon li Snichꞌonune muc buchꞌu snaꞌ li cꞌu sba li coꞌone. Jaꞌ noꞌox stuc Jtot snaꞌoj li cꞌu sba li coꞌone. Jaꞌ noꞌox jech eꞌuc li Jtote muc buchꞌu snaꞌbe li cꞌu sba yoꞌone. Joꞌon noꞌox jnaꞌojbe li cꞌu sba yoꞌon li Jtote, schiꞌuc snaꞌic eꞌuc li buchꞌutic ta xcacꞌbe snaꞌique ―xi li Jesuse.
22 Todas as coisas me foram entregues por meu Pai; e ninguém conhece quem é o Filho senão o Pai, nem quem é o Pai senão o Filho, e aquele a quem o Filho o quiser revelar.
23 Li Jesuse jaꞌ lic scꞌoponan li yajchanbalajeltaque, xi laj yalbe: ―Joꞌoxuc li cajchanbalajeltacoxuque la scꞌuxubinoxuc xa li Diose yuꞌun avilic xa li cꞌustic ta jpase.
23 E voltando-se para os discípulos, disse-lhes em particular: Bem-aventurados os olhos que vêem o que vós vedes.
24 Chacalbeic, ep li buchꞌutic iyalic scꞌop Dios ta voꞌonee schiꞌuc ep li ajvaliletic ta voꞌonee chac ox sqꞌuelic eꞌuc li cꞌusi ta jpase, pero muc xa xilic. Chac ox yaꞌiic eꞌuc li cꞌusi ta xcale, pero muc xa xaꞌiic ―xi li Jesuse.
24 Pois vos digo que muitos profetas e reis desejaram ver o que vós vedes, e não o viram; e ouvir o que ouvis, e não o ouviram.
25 Te oy jun li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ta jchanubtasvanej ta smantaltac li Diose. La svaꞌan sba yuꞌun oy cꞌusi ta sjacꞌbe li Jesuse. Yuꞌun noꞌox tsqꞌuel cꞌu sba chtacꞌav. Jech laj yalbe: ―Jchanubtasvanej, ¿cꞌusi ti lec ta jpase yoꞌ jech chicuxi o sbatel osile? ―xut.
25 E eis que se levantou certo doutor da lei e, para o experimentar, disse: Mestre, que farei para herdar a vida eterna?
26 Li Jesuse jech laj yalbe li vinique: ―¿Cꞌusi tsꞌibabil ta smantaltac li Diose yuꞌun aqꞌueloj xa? ―xut.
26 Perguntou-lhe Jesus: Que está escrito na lei? Como lês tu?
27 Itacꞌav li vinique: ―“Sloqꞌueluc me avoꞌonic cꞌanic me li Dios cuꞌuntique. Acꞌbo sventain avoꞌonic, schiꞌuc atsatsalic, schiꞌuc apꞌijilic. Acꞌo tunuc yuꞌun. Cꞌuxubino me achiꞌilic jech chac cꞌu chaꞌal cꞌux chavaꞌi aba atuque”, xi li smantal Diose ―xi li vinique.
27 Respondeu-lhe ele: Amarás ao Senhor teu Deus de todo o teu coração, de toda a tua alma, de todas as tuas forças e de todo o teu entendimento, e ao teu próximo como a ti mesmo.
28 Itacꞌav li Jesuse: ―Lec latacꞌav. Ti mi jaꞌ chapas taje, chacuxi o sbatel osil ―xut.
28 Tornou-lhe Jesus: Respondeste bem; faze isso, e viverás.
29 Li vinique ta scꞌan ta spoj sba, jech laj yalbe li Jesuse: ―¿Buchꞌu li jchiꞌile? ―xut.
29 Ele, porém, querendo justificar-se, perguntou a Jesus: E quem é o meu próximo?
30 Li Jesuse oy cꞌusi laj yal ta loꞌil, jech laj yal: ―Oy jun jchiꞌiltic ta israelal ilocꞌ batel ta Jerusalén, ibat ta Jericó. Cꞌalal yac ta xanbal batel ta bee, te isnup ta be jꞌeleqꞌuetic. Ipojbat scotol li cꞌustic oy yuꞌune, schiꞌuc ilocꞌbat scꞌuꞌ, schiꞌuc imaje. Ep iyaij. Ibatic li jꞌeleqꞌuetique. Chamem xa icom yilel li vinique.
30 Jesus, prosseguindo, disse: Um homem descia de Jerusalém a Jericó, e caiu nas mãos de salteadores, os quais o despojaram e espancando-o, se retiraram, deixando-o meio morto.
31 Tsꞌacal to te iꞌechꞌ batel jun pale cuꞌuntic. Cꞌalal iyil ti te puchꞌul li jchiꞌiltique, la sjoy sbe li palee, ijelav o batel.
31 Casualmente, descia pelo mesmo caminho certo sacerdote; e vendo-o, passou de largo.
32 Tsꞌacal to te iꞌechꞌ batel jun yajcoltaob paleetic li ta mucꞌta chꞌulnae. Cꞌalal icꞌot li bu puchꞌul li jchiꞌiltique, la sjoy sbe eꞌuc, ijelav o batel.
32 De igual modo também um levita chegou àquele lugar, viu-o, e passou de largo.
33 Tsꞌacal to te iꞌechꞌ batel jun jyanlum vinic liquem talel ta Samaria balumil. Cꞌalal iyil ti te puchꞌul li jchiꞌiltique, li jsamariail vinique iyichꞌ ta cꞌux.
33 Mas um samaritano, que ia de viagem, chegou perto dele e, vendo-o, encheu-se de compaixão;
34 Inopoj batel li bu puchꞌule. La spoxtabe scotol li bu yaijeme, la sjaxbe asete schiꞌuc vino, la spixbe lec ta pocꞌ. La scajan batel ta sba sburro, laj yicꞌ batel li yoꞌ bu chaqꞌuic ta loqꞌuel nae. Te la schabi.
34 e aproximando-se, atou-lhe as feridas, deitando nelas azeite e vinho; e pondo-o sobre a sua cavalgadura, levou-o para uma estalagem e cuidou dele.
35 Ta yocꞌomal cꞌalal ilocꞌ batel li jsamariail vinique, laj yacꞌbe comel chib denario taqꞌuin li yajval nae. Jech laj yalbe comel: “Chabibun me lec li vinique. Mi oy cꞌusi más ta xlaj avuꞌune, chajtojbe scotol cꞌalal mi lisut talele”, xut comel li yajval nae.
35 No dia seguinte tirou dois denários, deu-os ao hospedeiro e disse-lhe: Cuida dele; e tudo o que gastares a mais, eu to pagarei quando voltar.
36 Li joꞌote ¿cꞌusi chanop? Li oxvoꞌique ¿buchꞌu junucal la spꞌis ta schiꞌil li jchiꞌiltic ti imaje comel yuꞌun li jꞌeleqꞌuetique? ―xi li Jesuse.
36 Qual, pois, destes três te parece ter sido o próximo daquele que caiu nas mãos dos salteadores?
37 Itacꞌav li jun ti spꞌisoj sba ta jchanubtasvanej ta smantaltac li Diose: ―Jaꞌ li buchꞌu icꞌuxubinvane ―xi. Li Jesuse jech laj yalbe: ―Batan, ba cꞌuxubinvanan jech eꞌuc li joꞌote ―xut.
37 Respondeu o doutor da lei: Aquele que usou de misericórdia para com ele. Disse-lhe, pois, Jesus: Vai, e faze tu o mesmo.
38 Li Jesuse te icꞌot ta jun colonia schiꞌuc li yajchanbalajeltaque. Te nacal jun ants, Marta sbi. Te iꞌotesat ta na li Jesuse.
38 Ora, quando iam de caminho, entrou Jesus numa aldeia; e certa mulher, por nome Marta, o recebeu em sua casa.
39 Oy smuc li Martae, María sbi. Li Maríae te tal chotluc ta nopol yoc li Jesuse yuꞌun tscꞌan chaꞌibe scꞌop.
39 Tinha esta uma irmã chamada Maria, a qual, sentando-se aos pés do Senhor, ouvia a sua palavra.
40 Li Martae jaꞌ noꞌox batem ta yoꞌon li cꞌusi ta spas ta snae yuꞌun ta xmacꞌlanvan. Inopoj talel ta stojol li Jesuse, jech laj yalbe: ―Cajval, ¿mi mu cꞌusi ta xal avoꞌon ti jtuc noꞌox chiyacꞌbe jmeltsan li veꞌlil li jmuque? Jaꞌ lec albo acꞌo tal scoltaun eꞌuc ―xut.
40 Marta, porém, andava preocupada com muito serviço; e aproximando-se, disse: Senhor, não se te dá que minha irmã me tenha deixado a servir sozinha? Dize-lhe, pois, que me ajude.
41 Itacꞌav li Jesuse: ―Marta, ta sventa ti jaꞌ noꞌox batem ta avoꞌon la avabtele jech muc bu jun avoꞌon.
41 Respondeu-lhe o Senhor: Marta, Marta, estás ansiosa e perturbada com muitas coisas;
42 Pero jaꞌ persa chavaꞌibun li jcꞌope. Li Maríae laj xa snop ti jaꞌ chaꞌi li jcꞌope, jech muc buchꞌu xuꞌ chpojbat ―xut.
42 entretanto poucas são necessárias, ou mesmo uma só; e Maria escolheu a boa parte, a qual não lhe será tirada.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.