João 8
Tzotzil San Andres NT (TZO_SAN) vs NTLH
1 Li Jesuse ibat ta vits Olivatic. Jchiꞌucutic batel, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique.
1 [Depois todos foram para casa, mas Jesus foi para o monte das Oliveiras.
2 Ta sob ta yocꞌomal lijsutcutic talel schiꞌuc li Jesuse, te lijbatcutic nojtoc li ta mucꞌta chꞌulna li ta Jerusalene. Ep jchiꞌiltac italic ta stojol Jesús. Ichoti li Jesuse, lic chanubtasvanuc.
2 De madrugada ele voltou ao pátio do Templo, e o povo se reuniu em volta dele. Jesus estava sentado, ensinando a todos.
3 Te italic eꞌuc jayvoꞌ li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ta jchanubtasvanej ta smantaltac li Diose schiꞌuc jayvoꞌ li jfariseoetique. Te yicꞌojic talel jun ants. Li antse yacal ta mulivajel istaic. Cꞌot yaqꞌuic ta stojol Jesús ta oꞌlol crixchanoetic.
3 Aí alguns mestres da Lei e fariseus levaram a Jesus uma mulher que tinha sido apanhada em adultério e a obrigaram a ficar de pé no meio de todos.
4 Jech laj yalbeic li Jesuse: ―Jchanubtasvanej, li ants liꞌi yacal ta mulivajel ijtacutic.
4 Eles disseram: — Mestre, esta mulher foi apanhada no ato de adultério.
5 Li Moisés li iyal scꞌop Dios ta voꞌonee yalojbutic mantal ti acꞌo acꞌbatuc ton li buchꞌu jech ta spase. ¿Cꞌusi chanop eꞌuc li joꞌote? ―xutic.
5 De acordo com a Lei que Moisés nos deu, as mulheres adúlteras devem ser mortas a pedradas. Mas o senhor, o que é que diz sobre isso?
6 Ti jech laj yalbeic li Jesuse, yuꞌun tsqꞌuelbeic yoꞌon yuꞌun chac saꞌbeic smul. Li Jesuse la snijan sba, la stsꞌiba balumil ta sbicꞌtal scꞌob.
6 Eles fizeram essa pergunta para conseguir uma prova contra Jesus, pois queriam acusá-lo. Mas ele se abaixou e começou a escrever no chão com o dedo.
7 Ti mu xlaj yoꞌonic ta sjaqꞌuele, jech la stuqꞌuibtas sba li Jesuse, jech laj yal: ―Mi oy buchꞌu junucal ti muꞌyuc amulique, jaꞌ baꞌi acꞌo yacꞌbe ton li antse ―xut.
7 Como eles continuaram a fazer a mesma pergunta, Jesus endireitou o corpo e disse a eles:
8 La schaꞌnijan sba nojtoc li Jesuse, la schaꞌtsꞌiba nojtoc li balumile.
8 Depois abaixou-se outra vez e continuou a escrever no chão.
9 Cꞌalal iyaꞌiic ti jech laj yal Jesús li jꞌabteletique, icꞌopoj yoꞌonic ta scoj li smulique. Ta jujuntal iloqꞌuic batel. Jaꞌ baꞌi iloqꞌuic batel li buchꞌutic más molic xae. Jaꞌ xa noꞌox te icom li Jesús schiꞌuc li ants li te ta oꞌlol crixchanoetique.
9 Quando ouviram isso, todos foram embora, um por um, começando pelos mais velhos. Ficaram só Jesus e a mulher, e ela continuou ali, de pé.
10 Li Jesuse la schaꞌtuqꞌuibtas sba, iyil ti muc xa bu te oyic li buchꞌutic laj yiqꞌuic talel li antse, jaꞌ xa noꞌox stuc te oy li antse. Li Jesuse jech laj yalbe li antse: ―Li buchꞌutic laj yalic amule ibatic xa. Muc buchꞌu laj yacꞌbot ton ta scoj la amule ―xut.
10 Então Jesus endireitou o corpo e disse:
11 Itacꞌav li antse: ―Muꞌyuc, tata ―xi. Li Jesuse jech laj yalbe: ―Jaꞌ jechun eꞌuc, muc bu chacacꞌbe avichꞌ vocol ta scoj la amule. Batan, mu xa me xasaꞌ amul ―xꞌutat batel li antse.
11 — Ninguém, senhor! — respondeu ela. Jesus disse:
12 Li Jesuse ichanubtasvan nojtoc, jech laj yal: ―Li joꞌone coꞌol schiꞌuc xojobal cꞌocꞌun yaꞌel ta atojolic, joꞌoxuc ti oyoxuc ta icꞌal acꞌubal yaꞌel ta scoj li mulile. Li buchꞌutic chiyichꞌic ta muqꞌue ta xictaic spasel li mulile. Jaꞌ xa ta spasic li cꞌustic leque yuꞌun joꞌon ta jcoltaic, jech ta xcuxiic o sbatel osil ―xi.
12 De novo Jesus começou a falar com eles e disse:
13 Li Jesuse jech iꞌalbat yuꞌun li jfariseoetique: ―Li joꞌote atuc noꞌox chaval acꞌoplal. Muꞌyuc avajtextico jech mu jchꞌuncutic li cꞌusi chavale ―xutic.
13 Os fariseus disseram a Jesus: — Agora você está falando a favor de você mesmo. Por isso o que você diz não tem valor.
14 Itacꞌav li Jesuse: ―Acꞌo mi chavalic ti jtuc noꞌox ta xcal jcꞌoplale, pero jaꞌ melel li cꞌusi chcale. Yuꞌun jnaꞌoj ti bu liquemun talele, jnaꞌoj ti bu chibate. Li joꞌoxuque mu xanaꞌic ti bu liquemun talele, jech mu xanaꞌic bu chibat nojtoc.
14 Jesus respondeu:
15 Li joꞌoxuque chanopic ti crixchanoun noꞌoxe jech chasaꞌbecun jmul. Li joꞌone muc buchꞌu ta jsaꞌbe smul.
15 Vocês julgam de modo puramente humano; mas eu não julgo ninguém.
16 Mi oy buchꞌu ta xcalbe ti oy smule, yuꞌun xa onoꞌox oy smul. Yuꞌun mu jtucuc noꞌox ta jnop ti oy smule; jaꞌ coꞌol ta xcalcutic jchiꞌuc li Jtote, jaꞌ ti listac talele.
16 E, se eu julgar, o meu julgamento é verdadeiro porque não julgo sozinho, pois o Pai, que me enviou, está comigo.
17 Li mantaletic li avichꞌojique ta xal ti jaꞌ to xuꞌ chachꞌunic mi jmoj scꞌopic li chaꞌvoꞌ texticoetique.
17 Na
18 Li joꞌone ta xcal jcꞌoplal jtuc. Pero jaꞌ jech ta xal jcꞌoplal eꞌuc li Jtote, jaꞌ ti listac talele ―xi li Jesuse.
18 Eu dou testemunho a respeito de mim mesmo, e o Pai, que me enviou, também dá testemunho a meu respeito.
19 Li jfariseoetique jech la sjacꞌbeic li Jesuse: ―¿Bu oy la atot chavale? ―xutic. Itacꞌav li Jesuse: ―Mu xavojtaquinicun, jech mu xavojtaquinic eꞌuc li Jtote. Ti xavojtaquinicune, jech xavojtaquinic eꞌuc li Jtote ―xut.
19 — Onde está o seu pai? — perguntaram. Jesus respondeu:
20 Jaꞌ jech laj yal Jesús li cꞌalal ichanubtasvan li ta yut jcꞌol chꞌulna li yoꞌ bu laj yaqꞌuic smoton Dios li jchiꞌiltaque. Pero muc buchꞌu tal stsaquic li Jesuse yuꞌun muc to bu cꞌotem scꞌacꞌalil ti ta stsaquee.
20 Jesus disse essas coisas quando estava ensinando no pátio do Templo, perto da caixa das ofertas. Ninguém o prendeu porque ainda não tinha chegado a sua hora.
21 Li Jesuse jech laj yalbe nojtoc li jchiꞌiltac ta israelale: ―Li joꞌone chibat. Chasaꞌicun pero mu xataicun. Te acuchoj amulic chachamic. Li bu chibate mu xuꞌ chabatic te li joꞌoxuque ―xi.
21 Jesus disse outra vez:
22 Jech laj yalbe sbaic li jchiꞌiltaque: ―¿Mi yuꞌun nan ta smil sba stuc ti avaꞌi sba chale: “Li bu chibate mu xuꞌ chabatic tey li joꞌoxuque”, ti xijyututique? ―xut sbaic.
22 Os líderes judeus disseram: — Ele diz que nós não podemos ir para onde ele vai! Será que ele vai se matar?
23 Li Jesuse jech iyal: ―Li joꞌoxuque liꞌ lachꞌiic lacꞌopojic ta sba balumile; li joꞌone liquemun talel ta vinajel, jaꞌ yuꞌun mu coꞌoluc ta jnoptic.
23 Jesus continuou:
24 Ti laj calboxuc ti te acuchoj amulic chachamique, yuꞌun mu xachꞌunic ti joꞌon chajcoltaique, jaꞌ yuꞌun te acuchoj o amulic chachamic ―xi li Jesuse.
24 Por isso eu disse que vocês vão morrer sem o perdão dos seus pecados. De fato, morrerão sem o perdão dos seus pecados se não crerem que “
25 Jech lic sjaqꞌuic nojtoc li jꞌabteletique: ―¿Buchꞌuot chaꞌa? ―xutic. Itacꞌav li Jesuse: ―Jaꞌ noꞌox jech chac cꞌu chaꞌal laj calboxuc ta baꞌie.
25 — Quem é você? — perguntaram a Jesus. Ele respondeu:
26 Acꞌo mi oy ep li cꞌusi xuꞌ chacalbeique, acꞌo mi oy amulic ti xuꞌ chacalbeique pero muc to bu chacalbeic. Yuꞌun jaꞌ noꞌox chacalbeic li cꞌusi albilun yuꞌun li Jtote, jaꞌ ti listac talele. Li Jtote jaꞌ melel li cꞌusi chale ―xi li Jesuse.
26 Existem muitas coisas a respeito de vocês das quais eu preciso falar e as quais eu preciso julgar. Porém quem me enviou é verdadeiro, e eu digo ao mundo somente o que ele me disse.
27 Ta sventa ti mu schꞌunic ti te liquem talel ta vinajel li Jesuse, jech muc bu xaꞌibeic o smelol ti jaꞌ laj yalbe scꞌoplal li Jtotic Diose.
27 Eles não entenderam que ele estava falando a respeito do Pai.
28 Li Jesuse jech laj yalbe nojtoc: ―Cꞌalal chajocꞌanicun ta cruz, joꞌon li coꞌol crixchanoutique, jaꞌ to te chanaꞌic o ti joꞌon Avajcoltavanejicune. Schiꞌuc chanaꞌic ti jaꞌ noꞌox laj calboxuc li cꞌu sba yalojbun li Jtote, jaꞌ ti listac talele.
28 Por isso Jesus disse:
29 Li Jtote liꞌ jchiꞌuque, mu xiyicta yuꞌun scotol cꞌacꞌal ta jpasbe li cꞌusi ta scꞌane ―xi li Jesuse.
29 Quem me enviou está comigo e não me deixou sozinho, pois faço sempre o que lhe agrada.
30 Cꞌalal jech laj yal li Jesuse, ep buchꞌutic la schꞌunic ti jaꞌ xa li buchꞌu scꞌoplal onoꞌox chtal ventainvanuque.
30 Quando Jesus disse isso, muitos creram nele.
31 Li Jesuse jech laj yalbe li jchiꞌiltac ta israelal ti la schꞌunic ti jaꞌ tꞌujbil yuꞌun Dios ti chventainvane: ―Mi chachꞌunic ta jꞌechꞌel li cꞌusi laj calboxuque, jech ta xvinaj ti ta melel cuꞌunoxuque.
31 Então Jesus disse para os que creram nele:
32 Jech chanaꞌic ti jaꞌ melel li cꞌusi laj cale. Ta sventa li jcꞌop ti jaꞌ melele jech chaloqꞌuic o ta jtunel ―xi li Jesuse.
32 e conhecerão a verdade, e a verdade os libertará.
33 Itacꞌavic: ―Li joꞌoncutique jaꞌ jnitilulcutic li Abrahame. Mu junuc buchꞌu ochem ta jtunel cuꞌuncutic. ¿Cꞌu chaꞌal jech chaval: “Jech chaloqꞌuic o ta jtunel”, ti xachie? ―xutic.
33 Eles responderam: — Nós somos descendentes de Abraão e nunca fomos escravos de ninguém. Como é que você diz que ficaremos livres?
34 Itacꞌav li Jesuse: ―Melel li cꞌusi chacalbeique, scotol li buchꞌutic ta saꞌulan smulique jaꞌ te oyic ta jtunel yuꞌun li smulique.
34 Jesus disse a eles:
35 Li buchꞌutic ochemic ta jtunele mu cꞌusi ta xꞌacꞌbatic yuꞌun li yajvalique, jaꞌ noꞌox jayib cꞌacꞌal ta xꞌacꞌbat sventainic. Yan li nichꞌoniletique ta xꞌacꞌbatic o ta jꞌechꞌel scotol li cꞌustic oy yuꞌun li stotique.
35 O escravo não fica sempre com a família, mas o filho sempre faz parte da família.
36 Joꞌon li snichꞌonun li Diose, mi joꞌon chajloqꞌuesic ta jtunel yuꞌun li mulile, ta melel chaloqꞌuic o ta jꞌechꞌel.
36 Se o Filho os libertar, vocês serão, de fato, livres.
37 Melel jaꞌ anitilulic li Abrahame pero mu coꞌoluc avoꞌonic achiꞌuquic yuꞌun chac amilicun. Naca milvanej noꞌox batem ta avoꞌonic ta scoj ti mu xcꞌot ta avoꞌonic li jcꞌope.
37 Eu sei que vocês são descendentes de Abraão; porém estão tentando me matar porque não aceitam os meus ensinamentos.
38 Li joꞌone jaꞌ noꞌox ta xcal li cꞌustic quiloj ta stojol li Jtote. Li joꞌoxuque jaꞌ chapasic li cꞌusi chayalbeic la atotique ―xꞌutatic yuꞌun li Jesuse:
38 Eu falo das coisas que o meu Pai me mostrou, mas vocês fazem o que aprenderam com o pai de vocês.
39 Itacꞌavic: ―Jaꞌ coꞌol jchꞌunojcutic jech chac cꞌu chaꞌal li jnitilulcutic Abrahame ―xiic. Li Jesuse jech laj yalbe: ―Ti jechuc achꞌunojic jech chac cꞌu chaꞌal li Abrahame, chapasic jech chac cꞌu chaꞌal la spas li Abraham ti jechuque.
39 — O nosso pai é Abraão! — responderam eles. Então Jesus disse:
40 Li avie chacꞌan chamilicun yuꞌun laj calboxuc avaꞌiic li cꞌusi melel ti laj yalbun talel li Diose. Li Abrahame muc bu jech la spas.
40 Mas eu lhes tenho dito a verdade que ouvi de Deus, e assim mesmo vocês estão tentando me matar. Abraão nunca fez uma coisa assim!
41 Joꞌoxuque jaꞌ chapasbeic yabtel la atotique ―xut. Itacꞌavic: ―Li joꞌoncutique maꞌuc tsobbil unenuncutic. Jun noꞌox li jtotcutique, jaꞌ li Diose ―xiic.
41 Vocês estão fazendo o que o pai de vocês fez. Eles responderam: — Nós não somos filhos ilegítimos; nós temos um Pai, que é Deus!
42 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Ti jaꞌuc atotic li Diose, cꞌuxun ta avoꞌonic ti jechuque. Yuꞌun te liquemun talel ta stojol li Diose. Mu ta jmantaluc jtuc ti litale; jaꞌ listac talel li Diose.
42 Jesus disse a eles:
43 Ti mu xavaꞌibeic smelol li jcꞌope, yuꞌun mu onoꞌox xacꞌan xavaꞌiic.
43 Por que é que vocês não entendem o que eu digo? É porque não querem ouvir a minha mensagem.
44 Li joꞌoxuque jaꞌ atotic li pucuje. Jaꞌ noꞌox batem ta avoꞌonic chapasic li cꞌustic ta scꞌan li pucuje. Yuꞌun li stuque jmilvanej onoꞌox li cꞌalal ilic li balumile, jaꞌ jech cꞌalal tana. Mu scꞌan li cꞌusi melele yuꞌun chopol onoꞌox li yoꞌone. Stalel onoꞌox ti jutcꞌope. Jaꞌ banquilal jutcꞌop o.
44 Vocês são filhos do Diabo e querem fazer o que o pai de vocês quer. Desde a criação do mundo ele foi assassino e nunca esteve do lado da verdade porque nele não existe verdade. Quando o Diabo mente, está apenas fazendo o que é o seu costume, pois é mentiroso e é o pai de todas as mentiras.
45 Li joꞌone jaꞌ melel li cꞌusi chacalbeique, pero mu xachꞌunic.
45 Mas, porque eu digo a verdade, vocês não creem em mim.
46 Li joꞌoxuque mu xatabecun jmul. Melel li jcꞌop li laj calboxuque. ¿Cꞌu chaꞌal mu xachꞌunbecun?
46 Qual de vocês pode provar que eu tenho algum pecado? Se digo a verdade, por que não creem em mim?
47 Li buchꞌutic snichꞌnabtac li Diose ta xichꞌbeic ta mucꞌ li scꞌop li Diose. Ti mu xavichꞌic ta mucꞌ li scꞌop Diose, yuꞌun maꞌuc snichꞌnaboxuc li Diose ―xꞌutatic yuꞌun li Jesuse.
47 A pessoa que é de Deus escuta as palavras de Deus. Vocês não escutam as palavras de Deus porque vocês não são dele.
48 Itacꞌavic li jchiꞌiltac ta israelale, jech laj yalbeic li Jesuse: ―Jaꞌ melel li cꞌusi la jnopcutique. Li joꞌote jsamariail vinicot. Ochem pucuj ta avoꞌon ―xi la snaꞌleic li Jesuse.
48 Eles disseram a Jesus: — Por acaso não temos razão quando dizemos que você é
49 Itacꞌav li Jesuse: ―Muc bu ochem pucuj ta coꞌon. Jaꞌ ta xcacꞌ ta ichꞌel ta mucꞌ li Jtote. Li joꞌoxuque mu xavichꞌicun ta mucꞌ.
49 Jesus respondeu:
50 Pero mu jtucuc noꞌox ta xcacꞌ jba ta ichꞌel ta mucꞌ. Jaꞌ chiyacꞌ ta ichꞌel ta mucꞌ eꞌuc li Jtote. Li buchꞌutic mu xiyichꞌic ta muqꞌue jaꞌ ch‐ichꞌbat scꞌopic yuꞌun li Jtote.
50 Não procuro conseguir elogios para mim mesmo; mas existe alguém que procura consegui-los para mim, e ele é o Juiz.
51 Melel li cꞌusi chacalbeique, li buchꞌutic ta xacꞌ ta yoꞌonic li jcꞌope jaꞌ muc bu ta xcham ―xi li Jesuse.
51 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem obedecer aos meus ensinamentos não morrerá nunca.
52 Li jchiꞌiltaque jech laj yalbeic li Jesuse: ―Jnaꞌojcutic xa ti ta melel ochem pucuj ta avoꞌone. Li jnitilulcutic Abrahame icham. Ichamic eꞌuc li buchꞌutic iyalic scꞌop Dios ta voꞌonee. Li joꞌote chaval ti muc bu ta xcham li buchꞌutic ta xacꞌ ta yoꞌonic la acꞌope.
52 Então eles disseram: — Agora temos a certeza de que você está dominado por um demônio! Abraão e todos os
53 ¿Mi yuꞌun joꞌot más tsots avabtel avichꞌoj ti avaloje? Li jnitilulcutic Abrahame más tsots yabtel iyichꞌ pero icham. Ichamic eꞌuc li buchꞌutic iyalic scꞌop Dios ta voꞌonee. Li joꞌote ¿bu talemot ti avaloje? ―xutic.
53 Será que você é mais importante do que Abraão, o nosso pai, que morreu? E os profetas também morreram! Quem você pensa que é?
54 Itacꞌav li Jesuse: ―Ti jtucuc noꞌox ta xcacꞌ jba ta ichꞌel ta muqꞌue, xuꞌ mu xachꞌunic. Pero moꞌoj. Jaꞌ chiyacꞌ ta ichꞌel ta mucꞌ li Jtote, jaꞌ li Dios avuꞌunic ti avalojique.
54 Ele respondeu:
55 Pero mu xavojtaquinic. Li joꞌone xcojtaquin. Mi ta xcal ti mu xcojtaquine, ta jut cꞌop jech chac cꞌu chaꞌal chajutic cꞌop li joꞌoxuque. Li joꞌone xcojtaquin li Diose, ta jchꞌunbe li cꞌustic chiyalbune.
55 Vocês nunca conheceram a Deus, mas eu o conheço. Se eu disser que não o conheço, serei mentiroso como vocês; mas eu o conheço e obedeço ao que ele manda.
56 La anitilulic Abraham ti chavalique, xmuybaj noꞌox yuꞌun yaꞌiojbun jcꞌoplal ti chitale. Ischꞌun ti chitale jech xmuybaj o ―xi li Jesuse.
56 Abraão, o pai de vocês, ficou alegre ao ver o tempo da minha vinda. Ele viu esse tempo e ficou feliz.
57 Li jꞌabteletic cuꞌuncutique jech laj yalbeic li Jesuse: ―Muc to bu avichꞌoj lajuneb yoxvinic (50) jabil. ¿Cꞌuxi xavojtaquin li Abrahame yuꞌun queremot to? ―xutic.
57 — Você não tem nem cinquenta anos e viu Abraão? — perguntaram eles.
58 Li Jesuse jech itacꞌav: ―Melel li cꞌusi chacalbeique, cꞌalal muc toꞌox bu voqꞌuem li Abrahame, te onoꞌox oyun li joꞌone ―xi.
58 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: antes de Abraão nascer, “ — respondeu Jesus.
59 La stamic ton li jchiꞌiltaque yuꞌun chac smilic ta ton li Jesuse. Li Jesuse ijelav batel ta oꞌlol crixchanoetic jech muc bu xilic ilocꞌ ta stiꞌ smacol li mucꞌta chꞌulnae, ibat.
59 Então eles pegaram pedras para atirar em Jesus, mas ele se escondeu e saiu do pátio do Templo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.